Cîlea şi mafia, PD-L şi cinstea

De câteva luni, pe filiere PD-L, presa vâlceană este asaltată cu informaţii care, dacă ar fi luate de bune, ar putea-o face să creadă că Ion Cîlea, preşedintele PSD şi al Consiliului Judeţean, este cel mai mare mafiot, omul băgat în toate afacerile oneroase, implicat în trucarea licitaţiilor publice şi aranjarea măgăriilor de top de pe meleagurile noastre. Un soi de bandit pus numai pe tras şi ras, care a făcut punga groasă pe spinarea poporului. 
Bun, păi haideţi să vedem cum stau lucrurile în realitate! Într-un astfel de caz, ce face ziaristul căruia i se bagă în cap, sistematic, astfel de treburi?
În mod normal, dacă îl interesează adevărul, se documentează şi începe chestia asta, în primă fază, luând la purecat averea lui Ion Cîlea. Sincer, asta am făcut şi eu, ca să mă luminez. Astfel, am aflat că liderul PSD Vâlcea nu este asociat sau acţionar în societăţi comerciale, nu este nici măcar membru într-o fundaţie sau organizaţie neguvernamentală. Nu face parte din consilii de administraţie şi nu e agă nicăieri. Din declaraţia de avere a lui Ion Cîlea, mai reiese că el şi soţia sa au moştenit de la părinţi trei terenuri, la Craiova, Segarcea şi Ocnele Mari, precum şi o casă. Ion şi Steluţa Cîlea au cumpărat, în anul 1990, un apartament în Râmnicu Vâlcea, dar mai deţin şi un autoturism marca OPEL, fabricat în 1997, care probabil că valorează în jur de 2.150 de euro, cu tot cu roata şi cauciucul de rezervă. Cu alte cuvinte, averea lui Ion Cîlea este mai mică decât a foarte multor ziarişti vâlceni care, zilnic, se dau în spectacol, făcând pe apărătorii dreptăţii şi adevărului. Deci, ca să fim foarte bine înţeleşi, Ion Cîlea numai baron local nu e.
Pentru că am lămurit problema asta, haideţi acum să dăm o tură şi pe la PD-L şi să încercăm să înţelegem ce strategie idioată mai e şi asta să ne luăm de Cîlea, pe motiv că ar fi cine ştie ce smardoi judeţean. Aiurea!
Să nu luăm sub lupă marii rechini, ci micii bibănei din acvariul portocaliu. Vă invităm, de exemplu, să tragem o privire prin declaraţia de avere a tânărului consilier municipal Cosmin Constantinescu, adică cel mai moale din parcare, dar care la aproximativ 30 de ani e mare patronache. Este asociat în firma Cometto International SRL, cu a cărei poveşti vă vom reţine atenţia, pe larg, cu altă ocazie, în caz că n-aveaţi de ce să vă cruciţi. În 2000, când la Râmnicu Vâlcea puterea o deţineau alţii, această societate avea o cifră de afaceri situată sub pragul de un miliard de lei vechi. Cinci ani mai târziu, în 2005, aceasta era de aproape 20 de ori mai mare şi asigura, în medie, un loc de muncă. În 2006, cifra de afaceri a acestui SRL a crescut până la 24,9 miliarde şi cine ştie la cât o fi ajuns în prezent.
Din fişa lui Cosmin Constantinescu, mai aflăm că are legături cu Fundaţia „Porţi Deschise”, are un teren de 1752 mp la Râmnicu Vâlcea, conduce un BMW 525 şi, cu ceva vreme în urmă, a vândut o maşină cu 15.000 de euro. În trecut, el a avut legături cu firmele Quantum Invest şi Prodivert, care tare curioşi suntem dacă nu cumva au avut şi ceva relaţii de afaceri cu Primăria Râmnicului. Teşchereaua groasă se aude însă că a făcut-o din taxa de şmecher procurată cu ajutorul unei fiţuici de partid specializată în furt intelectual şi la care ar cotiza oamenii de afaceri din Râmnicu Vâlcea care vor linişte şi lucrări cu statul.
În fine, ideea e că Ion Cîlea este mic copil pe lângă acest Constantinescu, la capitolul lovele, deşi în cartea de muncă punctează cel puţin cu anii acestuia. Unul a muncit serios o viaţă întreagă, altul a făcut carieră şi un purcoi de bănet frecând menta pe la OK. Unul a condus mii de oameni, altul face pe păpuşa Barbie în Consiliul Local.
Am comparat averea lui Cîlea cu cea a unui no name de la PD-L, ca să nu o punem în balanţă cu a altora. Mă refer, bineînţeles, la dalmaţienii şefi din partidul lui Emil Băsescu, specializaţi în tunuri grele pe bani europeni şi din bugetul României. Mă refer la oamenii care ocupă funcţii importante şi cer şpăgi pe faţă, vând medicamente expirate, şi-au tras terenuri, ilegal, în curţile spitalelor sau au falimentat fabrici şi uzine în acest judeţ.
De aceea, revin şi spun că democrat-liberalii, dacă tot îşi doresc atât de mult să-l lovească pe Cîlea, ar fi cazul să încerce strategii ceva mai inteligente, nu căcănării şi bălării.  
Mai ales că Ion Cîlea nu este perfect; are şi el o mulţime de defecte. Nu e hoţ, dar poate că, ştiu eu, conduce pe contrasens, e prea suspicios sau ţine o pereche de pantofi până când talpa li se face subţire cât coala A4. Ori i s-ar putea reproşa să nu are suficient curaj încât să dea de pământ cu marii bandiţi ai Vâlcii. Asta da!
Dar mi se pare strigător la cer să aud din gura unui pedelist, sau a unei trompete ştanţată cu trandafir portocaliu, că Ion Cîlea e inamicul public numărul unu. Pentru că, să n-o mai dăm după pom, sunt câţiva de pe la PD-L pe care la corupţie şi furat nimeni nu-i întrece în univers. Nu spunem că, în PD-L, nu sunt şi oameni serioşi, muncitori, responsabili, şcoliţi şi fără trecut prăfuit. Sunt destui, dar undeva în linia a treia sau a patra şi nu obişnuiesc să se dea în spectacol. Cel puţin aşa vedem noi lucrurile. Dacă greşim, să ne lase Dumnezeu sau Mircia Gutău, care o fi mai tare, fără contracte de publicitate şi tipografie!