Vizita lui Tăriceanu la Vâlcea se lasă cu urmări

Deputatul Emilian Frâncu, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, contrazice zvonurile potrivit cărora premierul Tăriceanu ar fi venit săptămâna trecută la Vâlcea pentru a-l susţine în competiţia electorală. „Nu a venit să ne susţină nici pe mine, nici pe Bogdan Pistol, reprezentantul nostru în lupta pentru primăria Râmnicului. De altfel, aţi văzut bine, nu a fost nicio manifestare politică, ci s-au abordat numai probleme administrative în cele 16 locaţii cuprinse în program. Cât priveşte momentul festiv de la Şirineasa, vreau să vă spun că, acolo, premierul şi-a întâlnit rudele, deci nu văd nimic rău în asta”, a precizat liderul liberal.

Peste 2.000 de noi locuri de muncă la Oltchim

Referindu-se la efectele vizitei primului ministru în judeţul nostru, Emilian Frâncu a anunţat că, la Oltchim, s-au stabilit ultimele detalii legate de preluarea pirolizei de la Arpechim Piteşti. Totodată, conducerea Oltchim a primit undă verde pentru lansarea unui proiect extrem de important – iniţiat de Constantin Roibu, ce va duce la crearea a cel puţin 2.000 de noi locuri de muncă în cadrul combinatului chimic. Nu în ultimul rând, s-a abordat şi subiectul privatizării companiei, şi pe această temă şeful Guvernului arătându-se total de acord cu directorul general Roibu, care, de asemenea, de nenumărate ori a afirmat că doreşte o privatizare corectă, cu fonduri de investiţii cu capital românesc. Astfel, se elimină aproape definitiv posibilitatea privatizării Oltchim pe uşa din dos, cu „investitori strategici”, cei care obişnuiesc să acapareze societăţi rentabile oferind sume derizorii, pentru ca apoi să le vândă cu un preţ colosal.

Veşti bune pentru Institutul de Criogenie

Şi la ICSI, premierul a avut câteva intervenţii importante. El a anunţat că, la finele anului viitor, 1 la sută din PIB va fi alocat cercetării. România va intra astfel în topul primelor 15 ţări din lume ce acordă un interes sporit acestui sector de activitate. Călin Popescu Tăriceanu a felicitat conducerea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice pentru faptul că a creat câteva staţii tampon între activitatea sa de bază şi cea de valorificare a produselor, devenite competitive pe piaţa mondială. Unul dintre acestea, după cum probabil se ştie, este apa sărăcită în deuteriu, supranumită şi „leacul pentru cancer”. Folosită în special pentru întârzierea procesului de îmbătrânire şi prelungirea vieţii bolnavilor de cancer, „apa vie” va putea fi găsită şi în câteva magazinele din România, după 1 iunie. Japonia, Ungaria şi alte state importă de mai mulţi ani cantităţi enorme de apă vie din ţara noastră. „O altă veste importantă a fost şi aceea că, în curând, reactoarele 2, 3 şi 4 vor funcţiona pe baza unei tehnologii noi, iar piesa grea în acest proiect este tot Uzina G. Acest lucru presupune că şi aici vor fi create cel puţin câteva zeci de noi locuri de muncă. Râmnicul va avea, aşadar, toate şansele să devină o placă turnantă pentru energetica nucleară românească”, a anticipat optimist deputatul Frâncu.

Primul premier din istorie care cinsteşte Ziua Râmnicului

În legătură cu vizita lui Călin Popescu Tăriceanu la Vâlcea, Emilian Frâncu a mai dorit să sublinieze şi faptul că „premierul actual este primul din istorie care a cinstit Ziua Râmnicului”. „Primarul Râmnicului a făcut un gest extrem de urât când a trecut pe lângă statuia unde premierul depusese o coroană de flori cu tricolor pentru a cinsti această zi pe care ne-a recomandat să o facem zi a oraşului. Pentru că Ziua Imnului e Ziua Imnului, iar cea a oraşului trebuie să fie pe 20 mai. M-a uimit că, deşi consilierul domniei sale îi tot spunea ceva de 4 septembrie, premierul ştia foarte bine istoria locului. Într-adevăr, atunci este oraş domnesc, iar premierul ştia acest detaliu. E bine, trece domnul Gutău pe acolo şi, în faţa întregii adunării, spune – da’ cine a murit? Chiar şoferul meu l-a întrebat dacă ştie cât de cât puţină istorie. A ajuns şoferul meu să-l corecteze pe primarul Râmnicului. Într-adevăr, judocan fruntaş, dar care nu ştie aproape nimic despre oraşul pe care-l păstoreşte. Acest lucru e tragic!”, a menţionat parlamentarul PNL.

Oraşul poate scăpa de etichete doar promovând cultura şi valorile tradiţionale

El a mai spus că, la întâlnirea cu oamenii de cultură, premierul a promis sprijin pentru publicarea, prin Institutul Cultural Român, a unei antologii din opera lui Constantin Mateescu, celebru scriitor vâlcean, care a închinat multe dintre operele sale Râmnicului. „Premierul ştia acest lucru şi de aceea a considerat că operele scriitorilor care au făcut cinste acelor meleaguri trebuie promovate. Păi, trebuie să încercăm cumva să scăpăm de etichetele atribuite oraşului nostru – de cuib al hackerilor, al ălora cu bastoanele sau al celor doi edili duşi cu cătuşe la Colibaşi să-şi facă stagiul. Folosesc cuvinte tari pentru că domnul Gutău le merită. A afirmat pe un post TV că premierul nu cunoaşte Legea 50 şi că el nu l-ar numi nici măcar primar la o comună de grad trei. Deci, nişte ordinării care nu se fac…! Eu îl lăsasem în pace pe acest domn care nu face deloc cinste Râmnicului, pentru că ni s-a dus vestea de oraş condus de o structură penală, dar văd că o caută cu lumânarea”, a mai adăugat iritat liderul liberalilor vâlceni.   

20 de miliarde pentru Teatrul Anton Pann

Prezent la Râmnicu Vâlcea, Călin Popescu Tăriceanu le-a dat asigurări colegilor săi, Emilian Frâncu şi Bogdan Pistol, că va sprijini şi în continuare investiţiile mari din municipiu, chiar dacă anumite lucruri consideră că nu se fac bine. S-au promis noi fonduri pentru Teatrul Anton Pann – 20 de miliarde de lei, bani ce urmează să fie alocaţi prin HG imediat după alegeri. De asemenea, şeful Executivului a criticat atitudinea autorităţilor locale faţă de anumite obiective. Guvernul alocase 25 de miliarde de lei pentru transformarea fostului Cămin de bătrâni în locuinţe sociale. Premierul s-a arătat mirat că „banii nu sunt folosiţi, iar lucrările întârzie să înceapă, mai ales că mii de oameni aşteaptă un acoperiş sigur deasupra capului”. „Lui Mircia Gutău nu-i pasă de râmniceni!” – aceasta a fost explicaţia liderului PNL Vâlcea: „Domnul Gutău nu ştie nici măcar diferenţa dintre locuinţele sociale şi cele pentru tineri. El le tot zice locuinţe sociale de tineret. Păi, una e una, alta-i alta! Nu ştie diferenţa pentru că el nu a construit nici locuinţe sociale, nici locuinţe pentru tineri. El construieşte altceva şi, mai ales, altfel, în calitate de – chipurile! – mare om de afaceri. Amintea premierul că, în unele localităţi pe unde merge, lumea spune despre primar că a furat, dar a mai şi făcut. Dumnealui a spus răspicat că nu este normală o astfel de atitudine şi că lumea trebuie să spună despre un primar doar că a făcut. Atât. Punct! Normal ar fi ca râmnicenii să facă o diferenţă între cineva care e cu mâinile curate şi cineva care se încadrează foarte bine în acea sintagmă – a furat, a furat, dar a şi făcut ceva. Ar trebui să se spună doar că a făcut ceva!”.  

Frâncu cere demolarea monstruozităţii de lângă Casa Simian

Abordând subiectul construcţiei P + 6 ridicată de nişte „băieţi deştepţi” pe strada Carol I, la nici un pas de Casa Simian, liberalii consideră că vina le aparţine primarului şi comisiei care a emis aviz favorabil. „Premierul a făcut o observaţie corectă şi nu trebuia să ştie pe dinafară Legea 50 pentru a avea o opinie. El a văzut un lucru simplu, nu i-a şoptit nimeni. La intrarea în muzeu, premierului i-a sărit în ochi acea construcţie, s-a oprit, apoi a mers să vadă despre ce e vorba şi cum e posibil să se fi dat autorizaţie pentru o construcţie la nici un metru de simbolul Râmnicului: Casa Simian. Premierul a asemănat acea construcţie lipită de monumentul nostru de suflet cu monstruozitatea de lângă Catedrala Sf. Iosif, din Bucureşti. S-a primit, într-adevăr, un aviz de la Comisia regională pentru monumente, nu prea înţeleg de ce, dar era pentru 2 etaje. Acolo s-au făcut 6 etaje. La o emisiune, Gutău spunea cu nonşalanţă că Guvernul a dat avizele, iar el nu a făcut decât să respecte legea, deşi ştia că e o ilegalitate. Există o lege: într-o arie protejată de 50 metri, lângă monumente istorice, nu se poate construi nimic. Pot să vină zeci de avize de la Ministerul Culturii – nu se poate construi nimic în aria protejată a unui monument de valoarea Casei Simian. Dacă ar fi dorit să reprezinte interesele cetăţenilor, când a primit acel aviz, Gutău putea spune: ştiţi, avizele se mai pot obţine şi altfel. Apoi, cerea o justificare rapidă de la Ministerul Culturii, argumentând că se încalcă grosolan legea. Dar lui i-a convenit. Ei, întrebaţi-l de ce i-a convenit! După părerea mea, acea construcţie ar trebui oprită. Toţi ar trebui să facem o campanie puternică – să se dea ordin de demolare a acelei monstruozităţi! La Muzeul de Artă – clădire salvată de premier şi de mine, ştiţi bine, cu cele 43 de miliarde de lei puse la bătaie pentru ca ea să rămână în patrimoniul statului – se vor aloca sume importante pentru refacerea acoperişului şi subsolului”, a afirmat deputatul Frâncu.

Tăriceanu, cetăţean de onoare al oraşului Horezu

La Băbeni, Călin Popescu Tăriceanu i-a recomandat ministrului secretar de stat Zvetlana Preoteasa să urgenteze alocarea unor fonduri pentru refacerea acoperişului şcolii lângă care se construieşte sala de sport. Liberalii au precizat că, la întâlnirea de la Băbeni, primarul Bărbuş nu a fost invitat dintr-un motiv foarte simplu: „El s-a opus în nenumărate rânduri acestei investiţii, spunând că nu are timp şi fonduri pentru a asigura cofinanţarea. La insistenţele viceprimarului Bâzâc, această investiţie a fost repusă pe tapet, după care primarul actual s-a ocupat de ea. Dar, totuşi, cel care s-a zbătut ca Băbeniul să aibă sală de sport este viceprimarul liberal Bâzâc, indiferent cât s-ar zbate alţii să-şi aroge ei meritele”. La Şirineasa, cu ocazia vizitei premierului, primarului Dan Săraru i s-au promis fonduri pentru refacerea drumurilor. Trecând prin zona intrării în comună, unde drumul se află într-o situaţie critică, şeful Guvernului a apreciat că soluţia e una singură: „Un nou drum, care să ocolească dealul ce alunecă, producând distrugeri în fiecare an. Drumul pe varianta actuală trebuie să dispară, pentru că, indiferent câţi bani se bagă în el, tot timpul va fi afectat. Pe o variantă ocolitoare, lucrările ar costa mai puţin şi ar fi durabile”. În comuna Popeşti, premierul a rămas impresionat de sistemul de monitorizare implementat de primarul Constantin Şerban şi probabil că le va da această idee şi altor edili, din celelalte judeţe. În opinia deputatului Emilian Frâncu, un efect benefic a avut şi popasul făcut de premier la Horezu: „În primul rând, Călin Popescu Tăriceanu a văzut ce a făcut constructorul la Mănăstirea Hurezi. În fiecare an, de pe vremea lui Răzvan Teodorescu, pune schelele, apoi le dă jos, şi tot repetă procedura asta, fără să facă ceva concret pentru cele vreo 30 zeci de miliarde de lei pe care le-a mâncat. Acolo, vă reamintesc, eu, Bogdan Pistol şi Ion Nicolae am adus peste 10 miliarde de lei pentru a ajuta această importantă mănăstire. Ei, constructorul respectiv i-a ras şi pe ăştia, fără să realizeze ceva pentru mănăstire! Avem semnale că tot Polizu, ca şi în problema construcţiei de lângă Casa Simian, şi-a băgat coada. Aşa că vă anunţ că zilele domnului Polizu la Ministerul Culturii sunt numărate. Acolo, s-a discutat şi despre mutarea osemintelor lui Constantin Brâncoveanu, premierul fiind de acord ca o parte din osemintele marelui voievod şi sfânt să fie aduse cât de curând la Hurezi, unde turiştii şi credincioşii ar dori să le regăsească”. Înainte de a pleca de la Horezu, primul ministru a promis că va face demersuri pentru alocarea fondurilor necesare finalizării lucrărilor de la Spital. De altfel, pentru ajutorul dat de actualul guvern localităţii pe care o conduce, primarul Gheorghe Niţă va propune, în următoarea şedinţă a CL, ca premierul Călin Popescu Tăriceanu să devină cetăţean de onoare al oraşului.