Moştenitorii familiei Lahovary urmau să primească ilegal 17,74 hectare de pădure în Râmnic

„Codrul e frate cu românul”, aşa sună o vorbă din bătrâni. Probabil, însă, că pe vremea când se inventa această zicală, nimeni nu ştia cum se fac afacerile grele cu terenurile forestiere, aşa cum s-a încercat recent în Râmnic. Pe raza municipiului, lângă Ştrandul din Ostroveni, rămăsese un petic de pădure „virgin”, fapt pentru care mai mulţi şmenari locali au intrat într-o cursă nebunească să pună ghearele pe el. Aşa că ei au început căutarea după moştenitori, mătuşi sau strănepoţi, îndreptăţiţi sau nu să revendice respectiva pădure.

Una dintre figurile apărute în faţa Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a fost cea a moştenitorului lui Dimitrie Lahovary, Andrei Paul Konstantin Lahovary, care a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 17,74 hectare, teren ce a făcut parte din Moşia Budeşti a celebrei sale familii. Primăria a primit cu scepticism solicitarea în cauză, în cele din urmă hotărând să paseze această problemă Comisiei Judeţene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar. Primarului Mircia Gutău nu i-a mirosit bine această poveste şi a decis să-şi ia măsuri de precauţie. „Înainte de acest moment, însă, am primit o solicitare de la Prefectură, prin care ni se cerea să punem în posesie, pe acelaşi teren, 8-9 proprietari, pe o suprafaţă de 26-27 de hectare. Era vorba despre nişte transferuri de terenuri de la Ghioroiu, Bălceşti, Ioneşti, Şirineasa (…). Pentru aceste transferuri, îşi dăduse acordul şi Direcţia Silvică. Am refuzat să fac acest joc, al instituţiilor menţionate. Numai bine că, după doar două săptămâni, onor Prefectura ne-a trimis somaţie prin care ne obliga să pun în posesie moştenitorii familie Lahovary. Pe acelaşi teren, cum spuneam, în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile din 6 iulie. Păi, dacă o aveau de atunci, şi ştiau că e definitivă şi irevocabilă, de ce mi-au mai trimis în septembrie adresă să-i pun pe ceilalţi în posesie? Şi de ce au ţinut la sertar documentele atâta timp? Dacă îi puneam pe cei cu transferurile în posesie? Se isca scandalul? Pica iar la mijloc Gutău? De ce credeţi că cei de la PNL erau aşa curioşi pe cine am pus în posesie? Nu am pus pe nimeni – să stea ei liniştiţi! Şi nici nu voi pune pe nimeni, pentru că s-au făcut jocuri mari. Mă aşteptam ca hotărârea lui Lahovary să ajungă prima la noi. Ambele sunt legale, din câte ştiu eu. Pentru transferuri, şi-a dat acordul şi Ministerul Agriculturii. Solicitarea a venit din partea unor persoane care pot părea simplu, însă cine ştie cine o fi în spatele lor (…). Am considerat că nu e moral să aplicăm această hotărâre, să dăm în Râmnic teren unora din alte localităţi, în timp ce şi noi aveam atâtea cereri de retrocedări, ale râmnicenilor. În celelalte mandate, s-au mai aprobat astfel de transferuri, dar am considerat că e normal ca primii care trebuie să ia teren în oraş sunt cei care au avut terenuri în oraş. Nu ne-am grăbit să-i dăm nici lui Lahovary, pentru că cererea lor nu e convingătoare. Ei zic că s-a deviat Oltul şi terenul nu mai ţine în aceste condiţii de Budeşti, ci de Râmnic. Am respins cererea şi am trimis-o Comisiei Judeţene. Comisia Judeţeană a respins şi ea cererea. Şi, aici intervine misterul: Comisia a fost dată în judecată de moştenitori, la instanţă nu s-a prezentat niciun jurist al Prefecturii, instanţa a dat o hotărâre în favoarea lui Lahovary, dar Prefectura nu a făcut nici recurs în termenul legal. Altă greşeală: noi, Primăria, care suntem direct implicaţi, nici măcar n-am fost citaţi în dosar. După asta, Prefectura mai are şi tupeul să ne înştiinţeze, să ne oblige să-l punem pe om în posesie (…). Iţele sunt încurcate. Dumneavoastră, presa, trebuie să descoperiţi adevărul!”, ne-a precizat primarul Mircia Gutău în legătură cu acest caz.
O altă retrocedare, instrumentată tot de familia Ungureanu, se bazează pe un testament falsificat 
Luând în serios sfatul primarului, am început propriile noastre verificări pe marginea subiectului. Aşa am aflat că, pe „piaţă”, a apărut un act de vânzare-cumpărare care demonstrează că Andrei Paul Konstantin Lahovary nu avea niciun drept să revendice cele 17,74 hectare ce au aparţinut până la un moment dat familiei sale, întrucât Dimitrie Lahovary înstrăinase respectivul teren, cu mult înainte de a muri. Ne vine greu a crede că moştenitorul cu pricina nu avea cunoştinţă despre acest document, sau măcar avocatul său, Anca Ungureanu, soţia deputatului Petre Ungureanu, liderul PLD Vâlcea. Sursele autorizate care ne-au despicat în patru firul poveştii au ajuns, ca şi noi, la concluzia că încurcăturile au pornit de la Direcţia Silvică, unde director este un alt peledist. Mai mult decât atât, dacă cineva bine intenţionat s-ar fi interesat în legătură cu acest caz, ar fi aflat că acelaşi teren mai este revendicat de cineva. Este vorba, cum probabil bine aţi intuit, despre moştenitorii celor care au cumpărat terenul de la Dimitrie Lahovary. Cererile lor de despăgubire stau însă la sertar, dar nu pentru mult timp, pentru că se pare că de fapt ei sunt singurii îndreptăţiţi să primească terenul pentru care se dă o grea bătălie. Prefectura va cere zilele acestea în instanţă revizuirea hotărârii dată în favoarea lui Andrei Paul Konstantin Lahovary, iar cei ce au solicitat transferurile – Popa Daniel Ion, Pleşanu Constantin, Pleşanu C. Constantin, Moraru Aristide, Petrescu Elisabeta, Baltac Aurelia, Niculescu Eufrosina Dorina, Diaconescu Paul, Tăbârcă Elena, Bagescu Maria – de asemenea, îşi pot lua adio de la „afacere”. Foarte interesant este faptul că aceste propuneri au venit din partea comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar din Măldăreşti, Voiceşti, Galicea, Ioneşti şi chiar Malaia, unde ne vine greu a crede că nu mai există pădure pentru restituire. Întâmplător, ni s-a mai confirmat o informaţie, legată de un business similar, pus în scenă în urmă cu câţiva ani în nordul judeţului, unde alţi cetăţeni au cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru câteva sute de hectare de teren forestier, situate în munţii Puru Galbenu şi Petrimanu. Aceştia au fost şi sunt reprezentaţi în instanţă tot de familia Ungureanu. Aici, situaţia este puţin mai complicată, în sensul că, cererea de retrocedare a respectivilor cetăţeni are la bază un testament falsificat. De altfel, juriştii Prefecturii au făcut un denunţ la Parchet pe această temă. Răspunsul nu l-au primit nici până astăzi. Cu siguranţă că acest lucru nu are nicio legătură cu faptul că nora familiei Ungureanu lucrează la Parchet.       
Eduard Dulăcioiu