Furãciunea are picioare scurte
Furãciunea are picioare scurte
Ciolãnarul Nicolae Dicu nici demnitate nu mai putem spune cã are dupã ce a intrat ca musca în lapte în jocurile liberalilor, nedându-ºi demisia, cum cu toþii ne aºteptam din partea unui viceprimar prins cu furãciunile pe faþã. Dicu þine cu dinþii de fotoliul situat de-a dreapta primarului Gutãu. Chestie de posturi, interese ºi, scuzaþi expresia, mulþi coco! Gestul lui Dicu nu a fost pe placul alegãtorilor dezamãgiþi ce hahalerã a ieºit din listã la alegerile din 2004 ºi nici al Partidului Democrat, care a pierdut prima ocazie dupã toamna lui 2006 de a-ºi pune mãcar un reprezentant în fruntea Executivului. Acesta trebuia sã fie Mihai Botea, un pedist un imagine neprãfuitã ºi, din câte am vãzut, cu iniþiativã, idei constructive, bla-bla-bla. Mutarea lui Dicu a fãcut ca PD sã piardã Primãria, ºtiut fiind faptul cã atât el, cât ºi Mirciºoiul, au devenit, dupã treaba aia urâtã, independenþi. Interesele PD pot fi însã afectate pe termen lung de gestul fostului democrat. Dacã Mircia Gutãu, supãrat pe câþiva foºti colegi, va lua decizia de a candida la viitoarele alegeri din partea altei formaþiuni decât cea a lui Emil Boc, foarte greu PD va mai putea sã facã o figurã bunã în Râmnic, ori sã-ºi promoveze în timp util oameni noi. Pentru Partidul Democrat, totuºi, nu totul este pierdut. Cu toate cã liberalii au vrut, pãstrându-l pe Dicu viceprimar, sã le-o tragã ingenios atât primarului independent Gutãu, cât ºi PD-ului, existã ºanse ca acest plan diabolic sã nu poatã fi dus pânã la capãt. În definitiv, furãciunea, la fel ca ºi minciuna, are picioare scurte. De aceea, îi urãm în acest început de an domnului viceprimar Dicu: „Mandat cât mai scurt!”. Poate, cu indulgenþã, pânã în februarie.
Eduard DULÃCIOIU
