Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
Diverse

„Galacticii” din Zăvoi

SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII

După succesul la limită în faţa Universităţii Craiova (3-2), numai printr-o minune echipa de juniori-republicani A din cadrul Clubului Sportiv Municipal din Rm. Vâlcea ar mai putea rata calificarea la turneul final, ţinând cot că mai are de disputat doar două meciuri, împotriva unor grupări mai slab cotate: Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” din Drăgăşani şi Minerul Lupeni. Pentru că nu mai cred într-o răsturnare negativă a situaţiei, aş vrea să fac o scurtă analiză vizabi de felul cum s-a obţinut deja această calificare.
Două au fost momentele cu adevărat decisive în actualul sezon:
1. Victoria de la Slatina, dobândită în faţa unor jucători care trăgeau cu dinţii, dar nu pentru ei, ci pentru alţii! Acolo, CSM-ul s-a bazat pe o echipă cârpită (au fost mulţi accidentaţi sau suspendaţi), iar adversarii, născuţi în 1991 (faţă de ai noştri, care reprezintă generaţiile 1993 şi 1994), ne-au dominat în primul rând fizic. Şi totuşi, i-am bătut la toate capitolele: CS Slatina – CSM Rm. Vâlcea 0-2.
2. Succesul dramatic (după ce au fost conduşi la pauză cu scorul de 1-0), dar, binemeritat, cu 3-2, în faţa Universităţii Craiova, care a venit în Zăvoi cu toate vedetele de la Liga a III-a. Practic, a fost un meci de „care pe care”, la finele căruia vâlcenii şi-au scos practic rivalii din cursa pentru calificare!
Se cuvine aşadar să adresăm felicitări copiilor, antrenorului Cristi Lazăr – care a crezut în forţa de joc a elevilor săi, în relaţia de respect şi bun simţ faţă de părinţii care au însoţit pretutindeni echipa în jocurile din campionat! Şi trebuie să recunoaştem că la acest nivel juvenil nu te poţi juca niciodată cu sentimentele părinţilor, şi nici cu aspiraţiile copiilor (mulţi dintre aceştia depăşindu-şi cu adevărat condiţia de jucători „modeşti”, cum i-au catalogat cârcotaşii).

O echipă de „salahori”, nicidecum de vedete

Au fost jucători în această echipă de juniori-republicani A care au revenit pe teren după o lungă perioadă de inactivitate – mă refer la căpitanul Mosor, Zbârnea, Lică, Stănică. Toţi au evoluat cu o dăruire exemplară, neţinând cont de sfaturile medicilor, care le-au recomandat o pauză mai lungă. Şi-au dorit foarte mult să ajute echipa la greu, în orice condiţii, iar de aici tragem concluzia că toţi formează un grup unit în jurul antrenorului, o adevărată echipă de „salahori”, nicidecum de vedete. Vrând-nevrând (unii spun că gruparea din Zăvoi nu prea avea nevoie de costuri suplimentare!) trebuie să-i susţinem pe aceşti copii, să le asigurăm cele mai bune condiţii la turneul final, deoarece nu ne-am făcut de râs nici anul trecut, când am fost la un pas de finală.
Sunt şi alte aspecte, din culise, pe care cititorii noştri trebuie să le cunoască. Astfel, este de remarcat implicarea unor părinţi care, din salariul lor, le-au asigurat copiilor apa minerală şi un cadru medical în deplasări (iar micuţii fotbalişti s-au văzut cu adevărat băgaţi în seamă!), bineînţeles în limita posibilităţilor. Tot aşa, juniorilor li s-a mai asigurat câte o masă şi, nu în ultimul rând, o susţinere frenetică din tribune (indiferent că s-au deplasat la Rovinari, Petroşani, Lupeni, de unde s-au mai întors şi buzele sparte!). Nu credeţi că merită tot respectul nostru aceşti părinţi?

Talentele adevărate trebuie promovate

Chiar dacă o să „doară”, le recomand conducătorilor de la CSM un lucru: aveţi grijă de aceşti copii! Luaţi exemplul clubului Sportul Studenţesc, care, prin vânzarea unor jucători din propria pepinieră, îşi asigură, an de an, bugetul pentru supravieţuire. Dar îi şi bagă să joace! Tocmai de aceea spun şi că avem nevoie de antrenorul Cristi Lazăr la echipa mare! Aduce acel PLUS de care avem nevoie: dăruirea pentru culorile clubului, forţa grupului, eliminarea vedetismului în echipă. Ca nimeni altul, dă credit tinerilor jucători crescuţi în curtea clubului şi, nu în ultimul rând, poate aduce bani serioşi în Zăvoi. Avem nevoie de asemenea antrenori care să cunoască ce a însemnat cândva spiritul clubului Chimia Rm. Vâlcea! Cristi Lazăr chiar crede în aceste lucruri.

P.S.1: Să apreciem pe de altă parte şi efortul celor de la FC Oltchim (care atunci când joacă bine pot depăşi orice echipă), care simţindu-se răniţi în orgoliul propriu, au dorit să facă un meci mare cu Universitatea Craiova, numai şi numai în avantajul CSM-ului – obţinând o remiză. În opinia mea, şi nu e singura dată când afirm acest lucru, jucătorii de la Oltchim se mulţumesc în general cu puţin, sunt incapabili să-şi gestioneze succesele, şi sfârşesc prin a se plafona. Păcat, deoarece ne-au demonstrat şi ei că pot face performanţă „dacă vor”. Ţin să mulţumesc în încheiere şi lui Gabi Hening, care, la fiecare meci, a ţinut să fie prezent cu camera de filmat (aşa că echipele adverse sau arbitrii s-au cam ferit să facă „şmecherii”).

P.S.2: Ne întrebam cu toţii de unde vine „nebunia” primarului din Şirineasa (domnul Dan Săraru) care mai avea puţin şi făcea infarct la meciurile cu CS Slatina şi Universitatea Craiova! Este unul dintre cei care iubeşte fotbalul la nebunie, ca nimeni altul, participă activ atât la bucuriile copiilor, cât şi la suferinţele lor. Altfel, mai există un părinte – Popa – care ar pleca după copii chiar şi până la Viena. Şi cred că nu există plăcere mai mare decât să fii în preajma acestor oameni! Cu asemenea exemple dărâmi munţii!
Îmi place să amintesc şi de Nelu Mosor, Stănică, „Geolgău” – Eremia, Zbârnea (care a transformat-o şi pe soţia sa în microbistă!), Batâr, chiar şi de „nebunul” de Ciofâcă, un antrenor extraordinar, care destinde atmosfera înainte de meciuri. Părinţi şi prieteni care au crezut cu adevărat în aceşti copii fantastici!

Dănuţ OMEAG

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button