„Dacă Pintilie va ieşi, din nou, preşedinte, atunci echipele îşi merită soarta”

* Mihai Persu crede că „talibanul” nu are capacitatea necesară pentru a face din AJF Vâlcea o instituţie profesionistă get-beget

Pe 3 decembrie, delegaţii din judeţ vor alege viitoarea structură de conducere a AJF Vâlcea. Pentru funcţia supremă, Constantin Pintilie este iarăşi unicul candidat, aşa cum s-a întâmplat şi acum 4 ani. Fost preşedinte al forului fotbalistic judeţean, Mihai Persu a încercat să explice câteva dintre motivele care au făcut ca oamenii de fotbal din Vâlcea să se delimiteze strict de mizeria din cadrul AJF.

„Constantin a fost solicitat să candideze”

• Cum explicaţi această lipsă de interes a atâtor oameni de fotbal din Vâlcea în privinţa funcţiei de preşedinte al AJF?

– E greu de spus de ce nu candidează şi alţi oameni pentru această funcţie, însă este foarte clar că mocirla în care se scaldă acum fotbalul judeţean creează un asemenea dezinteres. Sentimentul de respingere pe care îl resimt tot mai acut majoritatea vâlcenilor este legat de faptul că la AJF nu se doreşte performanţa, iar acest lucru a fost vizibil încă din momentul în care eu am vrut să reformez sistemul. Radicalitatea de care am dat însă dovadă la vremea respectivă le-a dat frisoane unora, iar modul de restructurare pe care doream să-l aplic a fost respins. Nu e de mirare că, în afară de Ghecon Lăpuşata, nu s-a mai reuşit o altă promovare, iar faptul că o singură echipă a ajuns în Liga a III-a în cinci ani este cam puţin pentru un judeţ cu o asemenea tradiţie în fotbal, cum e Vâlcea. Ori, în aceste condiţii, este evident că fenomenul fotbalistic, în judeţul nostru, are o problemă, iar aceasta ţine de liderii pe care AJF-ul îi are.

• Cine era posibilul contracandidat care ar fi putut să-i ţină piept lui Pintilie şi să schimbe actuala stare jalnică în care se zbate fotbalul judeţean?

– Fără îndoială, şanse reale avea Gheorghe Constantin, care a cochetat chiar cu ideea de a-şi depune candidatura, având inclusiv cu mine o discuţie în acest sens. El a fost solicitat de mai mulţi oameni de fotbal din judeţ să se înscrie în această luptă, însă din punctul meu de vedere a făcut bine că a renunţat, pentru că era foarte posibil ca nivelul la care a ajuns fotbalul judeţean să-i fi dat o palmă. În acest moment, s-a ajuns la situaţia de dinainte ca Gheorghe Constantin să fie ales preşedinte, când am luptat foarte mult să-l debarcăm pe Sergiu Zbârnea, despre care nimeni nu credea că ar putea fi învins. Pe undeva, există similitudini între situaţia lui Zbârnea de atunci şi cea a lui Pintilie de acum, în sensul că amândoi s-au făcut fraţi cu delegaţii. Nenorocirea este că această apropiere faţă de echipe generează o încrengătură prin care cu greu mai poate pătrunde cineva.

„Câţiva delegaţi mi-au propus să revin la AJF”

• În ceea ce vă priveşte, nu v-aţi gândit deloc să candidaţi din nou la şefia AJF?

– Am avut câteva propuneri în acest sens, venite de la diferiţi oameni din fotbal, care au considerat că ar fi benefică revenirea mea în fruntea AJF-ului. Din păcate, cu regret o spun, mi-aş fi dorit să pot să mai am timpul necesar pentru a redeveni preşedinte al AJF, dar nu am putut să mă rup acum de activitatea pe care o am în prezent, ţintele mele fiind cu totul altele.

• Dacă Pintilie nu are un contracandidat, se mai poate spune că sunt alegeri sau mai degrabă va fi vorba doar de validarea preşedintelui? Şi cum ar trebui să aibă loc votul în acest caz?

– Conform statutului, din câte ştiu eu, votul trebuie să fie secret. Pentru viitorul preşedinte ar fi un exerciţiu de imagine să vadă câtă susţinere are pentru această funcţie, şi anume câţi delegaţi îl vor vota. Dacă va ieşi din nou preşedinte cu un procent covârşitor, atunci echipele şi fotbalul judeţean îşi merită soarta! Nu ştiu de ce încă nu e clar pentru toată lumea acest lucru…

„Violenţa nu are ce căuta pe terenurile de fotbal”

• În ultima perioadă, tot mai mulţi arbitri sunt bătuţi pe terenurile de fotbal, fără a fi sancţionaţi drastic?

– Poziţia mea este fără echivoc: cine dă cu pumnul merită să fie scos din fotbal, nu trebuie să mai existe clemenţă. În momentul în care ai început să devii violent, nu ai ce mai căuta pe terenurile de fotbal. În perioada scurtă în care am fost preşedinte, reuşisem să stârpesc violenţa datorită atitudinii tranşante pe care am avut-o faţă de jucătorii certaţi cu disciplina.

• Cum comentaţi faptul că s-a ajuns ca unii arbitri să nu-şi mai încaseze baremurile în ultimele 5-6 etape, toate datoriile pe care echipele de fotbal le au ridicându-se la aproape 1 miliard de lei vechi?

– Mi se pare că aici e vorba, în mod evident, de un slab management. Când am fost preşedinte, pentru a evita astfel de situaţii, am propus ca sumele pentru baremuri să fie plătite de echipe înainte de începrea competiţiei, în conturile AJF-ului, iar de acolo să fie alimentate cardurile pe care fiecare arbitru trebuia să le primească. Era un avantaj şi pentru arbitri, deoarece aceştia puteau să obţină şi o anumită creditare din partea băncii prin care se rulau banii. Pe de altă parte, îmi doream ca, prin sumele pe care echipele le plăteau prin taxe AJF-ului, să fie stimulată performanţa, într-o formă sau alta.

„Am încercat să profesionalizez institiţia”

• Care sunt criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească un preşedinte al AJF?

– În primul rând, trebuie să fi activat în fotbal la un anumit nivel. Apoi, ar trebui să aibă şi o anumită pregătire, adică studii superioare, condiţie care exista pe vremea când eu eram preşedinte, dar care a fost abrogată între timp, probabil cu un anumit interes.

• Care sunt caracteristicile care lipsesc AJF-ului în acest moment?

– N-are credibilitate (iar aceasta derivă din lipsa de corectitudine), n-are management şi n-are performeri în fruntea instituţiei, astfel încât ei înşişi să vină cu puterea exemplului propriu. Este foarte important acest lucru, în orice societate, dacă nu poţi să vii cu puterea exemplului propriu este greu să te impui în faţa subordonaţilor. La AJF, putem să vorbim de o stare de non-performanţă, care se perpetuează. Şi nu atât din reaua voinţă a lui Pintilie, care e, de felul lui, un sufletist, ci din pricina capacităţii sale, a imposibilităţii de a-şi depăşi actuala condiţie. Din păcate, este greu ca Pintilie să aibă o anumită viziune asupra unor lucruri. Pe această cale îi şi transmit că ar fi bine să-şi aducă alături un bun manager. Pintilie să se ocupe în continuare de capitolul fotbal, pe care îl cunoaşte, şi nu contestă nimeni acest lucru, însă în rest cred că ar fi bine să nu se mai implice. De altfel, atunci când am fost ales preşedinte, mi-am dorit în primul rând să fiu un bun manager al AJF. Am încercat să profesionalizez instutuţia în sine şi am am adus lângă mine numai oameni care excelează în domeniul lor de activitate, metodă pe care vreau s-o aplic de altfel şi în politică.

Nicolae CIUCESCU