Radu Voina, la a doua finală din cariera de antrenor
* tehnicianul echipei Oltchim a mai bifat prezenţa în ultimul act, în 1988-1989, pe vremea când competiţia se numea Cupa Campionilor Europeni * ca jucător, Voina a câştigat trofeul suprem în sezonul 1976-1977
Dacă pentru câteva dintre handbalistele de la Oltchim, precum şi pentru conducătorii clubului vâlcean, prezenţa în finala Ligii Campionilor reprezintă un vis – în sfârşit împlinit, tehnicianul Radu Voina (născut pe 29 iulie 1950) nu se află la prima ispravă de acest gen. În sezonul 1988-1989, pe când se afla la cârma echipei Steaua Bucureşti, Voina a ajuns de asemenea în ultimul act al celei mai puternice întreceri inter-cluburi de pe continent, care la vremea respectivă se numea Cupa Campionilor Europeni. Din nefericire, gruparea bucureşteană a ratat atunci trofeul, fiind învinsă de formaţia SKA Minsk (URSS), într-o dublă manşă. Steaua s-a impus la Bucureşti cu 30-24, dar a pierdut categoric la Minsk (23-37).
În sezonul 1976-1977, Radu Voina a câştigat însă Cupa Campionilor Europeni, ca jucător, după o victorie la limită (21-20) în faţa echipei TSKA Moscova (URSS), finala disputându-se în acel an într-un singur meci, pe teren neutru, la Sindelfingen (oraş situat în Republica Federală Germană).
(Palmares Radu Voina)
• ca jucător: campion mondial (1974); argint la Jocurile Olimpice de la Montreal (1976), bronz la Jocurile Olimpice de la Munchen (1972) şi Moscova (1980); câştigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Bucureşti (1977); şapte titluri de campion şi o Cupă a României, tot cu Steaua
• ca antrenor: bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1984); finalist al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Bucureşti (1989); opt titluri de campion naţional şi două Cupe ale României, tot cu Steaua; două titluri de campion naţional cu Oltchim Rm. Vâlcea (2009 şi 2010); semifinalist al Ligii Campionilor cu Oltchim (2009)
