Emilian Frâncu susţine că a salvat onoarea României în Mexic

În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie 2010, Emilian Frâncu a reprezentat România la Conferinţa parlamentară internaţională „Parlamente, minorităţi şi populaţii indigene: o participare efectivă în viaţa politică”, eveniment organizat în Mexic.

La întoarcerea în ţară, parlamentarul a declarat: „Aşa cum anticipasem, acolo, la Tuxtla Gutierrez, a fost lansată broşura „Studiu de caz: Reprezentarea minorităţilor în Parlamentul român”, redactată de un colectiv de specialişti condus de Oleh Protsyk, care încununa o analiză efectuată pe o durată de 2 ani de Comisia ONU pentru dezvoltare, la cererea Uniunii Interparlamentare. Ar fi fost o mare eroare ca să nu avem acolo o voce care să explice situaţia minorităţilor din România, tocmai când, timp de o jumătate de zi, s-a discutat despre minorităţile din Sud – Estul Europei. Datorită prezenţei la Conferinţa UIP de la Bangkok, unde delegaţia României s-a remarcat prin introducerea a 5 amendamente la Documentul final, acum am avut onoarea să fiu desemnat speaker şi, în această calitate, am condus, alături de Înaltul Comisar ONU privind drepturile omului, Antti Korkeakivi, lucrările comisiei dedicată minorităţilor, în ziua a doua a Conferinţei. Iar în final, am participat la redactarea Declaraţiei de la Chiapas, România ajungând astfel să fie dată drept exemplu pozitiv. Mai mult, menţionez faptul că numeroasa delegaţie a Ungariei, prin persoana deputatului Marton Gyongyosi, a redeschis problema Tratatului de la Trianon arătând că Ungaria a pierdut 2/3 din teritoriul său istoric şi că două milioane de maghiari formează, în afara graniţelor Ungariei, dar în jurul acesteia, cea mai importantă minoritate din Europa. După ce eu prezentasem situaţia minorităţilor din România – unde din 1991 acestea au, prin Constituţie, locuri rezervate în Parlament, conduc acum comisiile pentru drepturile omului şi minorităţi din Senat şi Camera Deputaţilor şi cea maghiară chiar participă constant la guvernare – a fost imposibil pentru delegaţia Ungariei să mai ridice pretenţii”. Liderul PNL Râmnicu Vâlcea a adăugat că ungurii s-au făcut de râs precizând că, la ei, românii, deşi în număr de peste 250.000, vor avea un loc „rezervat” abia din 2014, conform noii legi electorale. „Unul dintre delegaţii statului Chile, care a urmat la cuvânt, a spus că dacă într-o ţară europeană abia după 24 de ani de democraţie minorităţile primesc asigurarea participării parlamentare, la el, în Chile, populaţiile indigene vor trebui să mai aştepte vreo două decenii pentru a avea un deputat. Deşi a fost un drum extrem de obositor, cu 16 ore efective de zbor, am reuşit – fiind singurul participant european care a avut această oportunitate – să depăşesc handicapul fizic şi să petrec o după masă sâmbăta şi duminica dimineaţa, la sosire (până la festivitatea de deschidere) în mijlocul populaţiei indigene chochol. Am mâncat cu ei, am participat la discuţii, am dormit la ei şi le-am aflat necazurile. Trăiesc într-o mare sărăcie şi promiscuitate dar păstrează mândria şi blândeţea unor adevăraţi descendenţi Maya. Aşa am avut un avantaj din start în timpul discuţiilor despre minorităţi şi populaţii indigene şi am luat cuvântul de 7 ori în cele 3 zile dedicate dezbaterilor, având şi o întrebare la care guvernatorul statului Chiapas nu a avut ce să răspundă şi anume de ce statul federal mexican nu a iniţiat măsuri de garantare a creditelor de producţie prin care autohtonii încercau să pornească o afacere. La astfel de conferinţe, sunt foarte importante şi discuţiile purtate pe coridor, în pauze, într-un cadru mai puţin oficial. A trebuit să depun mari eforturi pentru a înlătura, măcar parţial, confuzia generală pe care parlamentarii din America, Africa şi Asia o aveau despre poporul român pe care îl asemănau cu populaţia romă”, a mai precizat parlamentarul. După ce ziarele scriseseră că Sarkozy îi trimisese pe romi înapoi în România, cu greu, Frâncu a putut să le explice că romi există în toată Europa ca minorităţi: în Bulgaria, Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Spania etc.