ARENA politică nr. 323

 Romeo iese din nou la atac:

Candidatura lui Ion Nicolae, bătaie de joc la adresa râmnicenilor

Tânărul democrat Romeo Rădulescu s-a făcut foc şi pară pe candidatul liberal la funcţia de primar al Râmnicului, Ion Nicolae, de când bronzatul de la PNL s-a băgat unde nu-i fierbe oala. Adică în supa cu găluşte a primarului Gutău, căruia Romeo elev şi dator. Cum aversiunea lui Nicolae pentru Mircişoi e notorie, e de aşteptat acum, aşa cum ne-au avertizat şi pe noi sursele, ca liberalul să se năpustească din nou asupra primarului şi să dea drumul la câinii războiului, din cutia Pandorei. Şi s-ar putea să auzim de Mircişoi ce nu ne-a fost dat nasului să vedem şi urechilor să gustăm, mai ales că Romeo l-a supărat prea tare pe Nicolae spunând despre el: „De fapt, şi candidatura domnului Ion Nicolae cred că e o bătaie de joc la adresa inteligenţei râmniceanului. Nu cred că un om care habar n-are cum se conduce o primărie, care habar n-are ce este acela un buget local, poate să spere la o asemenea funcţie. Nu ştiu ca Ion Nicolae să fi făcut în şedinţele CL sau pentru Râmnic altceva decât circ. Aş vrea ca râmnicenii să vadă dacă e ceva de capul lui Nicolae sau pur şi simplu e pus acolo ca să facă rău, să distrugă. Cu Ion Nicolae candidat, PNL îşi bate joc de râmniceni!”.  

Corupţia în Drăgăşani, de la primar se împute

-Domnule Vasile Bleotu, organizaţia pe care o conduceţi, prin oamenii pe care îi are în Consiliul Local Drăgăşani, a reuşit să treacă un proiect prin care impozitele pe clădiri şi terenuri se reduc la jumătate. Cum s-a reuşit acest lucru, în condiţiile în care se ştie că, în Drăgăşani, PNL controlează tot?

Acest proiect a venit ca urmare a promisiunilor electorale pe care le-am făcut în anul 2004. După cum ştiţi, imediat după alegeri, noi am pierdut doi consilieri: domnul profesor Dan Binişor şi doamna Neaşcu, care au trecut la PNL, zic eu, din motive strict profesionale. Pentru a-şi păstra funcţiile de directori, Binişor la Grupul Şcolar Agricol, doamna Neacşu – director financiar la Spital. Ne-am confruntat, aşadar, până de curând, cu imposibilitatea de a putea promova cu succes un astfel de proiect. Am încercat şi în anul 2005 şi n-am reuşit. Am pierdut la un vot. Între timp, PSD Drăgăşani s-a mai consolidat, prin discuţii individuale cu ceilalţi consilieri. Mă refer la Elisavescu, care a fost la PRM şi a trecut la noi. Am profitat şi de un conflict deschis între liberalul Dan Croitoru şi primar. Bineînţeles că domnul Croitoru a vrut să vină la noi după ce i-am făcut această ofertă. Şi vă spun că, pentru PSD, este un real câştig: are experienţă şi este singurul consilier care l-a contrat tot timpul pe primar, cu argumente, atunci când a sărit calul, n-a respectat legea, n-a organizat licitaţii deşi se impunea, ori n-a ţinut cont şi de părerea consilierilor în problemele privind cheltuirea banului public. Evident, Consiliul Local este legislativul, iar primarul vine cu propuneri care sunt sau nu aprobate.

-A fost vorba şi despre acel drum construit de primar către via sa?

Normal. Dan Croitoru a trecut la noi după accentuarea conflictului cu primarul, izbucnit pe marginea subiectului privind realizarea drumului de asfalt de peste un kilometru către via dânsului. Nu există nici o casă pe acel drum, nu a primit acordul consilierilor de la nici un partid. În mod normal, orice investiţie se face cu aprobarea Consiliului Local. Ce a făcut domnul primar, după părerea mea, este o faptă penală. Nu ştiu cum organele statului nu s-au sesizat până în acest moment. Cu atât mai mult cu cât chiar consilierii, pe post, au spus acelaşi lucru: s-a făcut un drum, fără să fie nici o casă de-a lungul său, fără aprobarea aleşilor municipali, dintr-un motiv foarte clar – avea la capătul acestuia plantaţia personală de viţă de vie. Iar asta în timp ce drumul principal din Drăgăşani, aţi văzut, e plin de gropi.-Bun. Asta miroase a DNA. Au mai fost sesizate şi alte fapte cu trimiteri penale, de corupţie şi aşa mai departe?

Da. S-au făcut apoi investiţii în canalizare, nerespectându-se proiectul, dimensiunea corectă a ţevii. Deci, sunt multe chestiuni care au determinat venirea la noi a domnului Croitoru, care n-a mai acceptat să fie tratat cu sictir de primar şi acoliţii săi. Am reuşit, cum spuneam, să ajungem din nou la nouă consilieri. Am avut sprijinul chiar şi al lui Binişor, cu care am rămas prieteni, nu ne-am certat. I-am reproşat că a plecat doar în cadrul partidului, nu am ieşit pe posturi sau în ziare să-l atac. Am avut o discuţie cu el şi am văzut că şi-a dat seama că a greşit, iar în scurt timp se va întoarce la PSD, partid unde se poate manifesta ca om politic. Este un cadru de învăţământ foarte bun, pregătit, inteligent şi sunt convins că şi dacă nu va putea veni imediat la noi, va continua să voteze alături de noi, aşa cum îi dictează conştiinţa, cum a promis în campanie, în interesul drăgăşănenilor.

-Ce s-a întâmplat la vot, când aţi propus proiectul privind diminuarea impozitelor?

Am cerut, după cum prevăd Constituţia şi Legea bugetului de stat şi local, ca materialele de şedinţe să fie date consilierilor cu cinci zile înainte. Când s-a discutat nivelul impozitelor şi taxelor, înainte de a intra în dezbatere bugetul, luna asta, noi am fost foarte bine pregătiţi şi organizaţi. Am adunat toţi consilierii şi şefii de departamente, am făcut o analiză amănunţită a fiecărui capitol şi corespondenţa în codul fiscal. Vă amintiţi că şi în campanie remarcam că, în Drăgăşani, sunt cele mai mari impozite din România, la nivelul municipiilor şi oraşelor, pentru clădiri şi intravilan. S-a demonstrat asta prin noul cod fiscal, care evidenţia o creştere de peste 20 la sută faţă de cea prevăzută de lege a taxelor şi impozitelor la nivelul municipiului Drăgăşani. Şi noi am reuşit de data asta, am avut zece voturi pentru, nouă ale consilierilor noştri, dar a votat cu noi şi domnul Binişor, să ne impunem punctul de vedere, iar drăgăşăneni vor plăti un impozit mai mic cu 20 la sută. Asta înseamnă în medie cam un milion pe familie. Am participat şi eu la discuţiile cu Executivul, cu consilierii, şi s-a demonstrat că nu cerem ceva incorect. Sunt vreo 4-5 mii de plătitori de impozit, ori un milion media pe familie, ăia sunt 5 miliarde de lei la buget. E un lucru bun pentru că, n-ar fi problema că sunt cele mai mari taxe, că mai vin şi alte impozite, problema e de transparenţă şi modul cum se gestionează banul public. Am mai spus şi pe postul local de televiziune, nu e normal să colectăm bani de la toţi cetăţenii, contribuabilii, iar investiţiile le dirijăm doar într-o singură parte. Se lucrează fără cap. Primarul deserveşte doar interesele sale de grup.

-Cum îi merge primarului cu supermarketul? Bănuiesc că vă informează oamenii dumneavoastră…

Ăsta e un alt exemplu de indiferenţă faţă de cetăţeni. Dacă înainte spunea că nu e normal să se circule pe centru, ca să termine comercianţii care au fost salariaţii mei şi s-au privatizat şi au obţinut spaţii de la mine, acum a dat drumul la circulaţie, pentru că şi-a făcut el un complex comercial cu cel mai mare bişniţar al oraşului, Mătiţă, unu fără serviciu, care face trafic de valută. A făcut acest complex mare şi a adus Annabella, de la Râmnicu Vâlcea, care în primele luni a venit cu preţuri foarte mici, iar acum înjură şi sunt convins că nu o să reuşească să menţină preţurile mici pentru sunt deja pe pierdere. Ăsta nu e un oraş care să se preteze pe complexe comerciale mari. Dacă mergea la Drăgăşani activitatea de comerţ, fiţi convinşi că nu mai vindeam noi magazinul general la Primărie şi îl ţineam. La noi, sunt pretabile spaţiile mici, care nu presupun costuri mari de întreţinere şi aşa mai departe. În loc să încurajeze investitorii privaţi, a adus un colos – să zic aşa – Annabella, care ia profitul de aici şi îl duce la Râmnicu Vâlcea. Şi de această dată şi-a urmărit interesul, să ia o chirie bună el şi Mătiţă, nu să bage o firmă care plăteşte taxe şi impozite în Drăgăşani. Revenind, a blocat strada principală atâta timp cât i-a convenit lui, a pus şi bănci, ca să nu mai treacă nimeni, iar când a avut acest interes personal, cu magazinul, a deschis-o. A băgat utilaje grele, care au afectat şi structura de rezistenţă a blocurilor, s-au făcut săpături la fundaţii. Apoi, a luat oameni de la Primărie şi a făcut curăţenie la magazinul lui. Oameni plătiţi de noi toţi i-a pus să facă treabă pentru el. Alţi oameni, plătiţi de Primărie conform Legii 416 privind venitul minim garantat, i-a pus să-i păzească viile. Deci, miza la el e foarte mare. Fac pariu cu oricine că, la doi ani după ce nu mai e primar, el toată averea asta o pune pe butuci. El nu plăteşte oamenii din banii lui, ci le rupe gura cu banii Primăriei, cu banii statului. Sunt foarte multe alte fapte de corupţie, dar le voi spune în campanie, legate şi de liderii PD din Drăgăşani. Tot ce mi-au făcut ăştia mie, plângeri penale cu ajutorul unor ziarişti din Râmnic, terfelindu-mi numele, fără să aibă dreptate, lucru pe care l-am dovedit, veţi vedea cum se va întoarce împotriva lor. Toate la timpul potrivit! Nu-i las!

-Se aude că pe 8-9 martie, îl aduceţi pe domnul Ion Iliescu la Drăgăşani…

L-am sunat personal pe domnul preşedinte Ion Iliescu, care rămâne pentru mine un mentor în politică. Eu ţin foarte mult la dânsul şi îl apreciez pentru diplomaţia şi calităţile sale deosebite. A rămas o datorie mai veche a dânsului, de când eram deputat, să vină în vizită la Drăgăşani. I-am făcut invitaţia cu ocazia lansării cărţii lui Vlad Tismăneanu, care acuma a cotit-o cu 360 de grade. Atunci i-a făcut o carte domnului preşedinte, o vedeţi acolo, „Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu”. „Marele şoc” se numeşte. Noi am luat 300 de exemplare. Vroiam să facem un dialog şi pe această carte, pe raportul comunismlui şi bineînţeles, ceea ce ne interesează cel mai mult, să avem alături conducerea superioară de partid. L-am informat şi pe domnul preşedinte Mircea Geoană şi a fost încântat de ideea acestei vizite a domnului Iliescu la Drăgăşani. Vrem să îl ducem pe domnul preşedinte şi pe platformă, dar şi să cuprindem în programul vizitei cât mai multe contacte cu cetăţenii.

-Cu Gigi Becali mai ţineţi legătura?

Lui Gigi, i-am propus o afacere şi mi s-a părut chiar încântat. Urmează să purtăm discuţii în detaliu despre acest subiect. Purtăm discuţii cu cei de la Agenţia Română de Investiţii Străine, pentru a demara un proiect la Drăgăşani pentru realizarea de ţiglă, cărămidă şi, de ce nu, gresie şi faianţă. Avem aproape albia Oltului, sunt resurse în acest sens. Becali are în proprietate şi 40 de hectare de teren ce poate fi folosit ca materie primă. La fel şi silicaţii – în zonă, sunt la discreţie. Forţă de muncă, bineînţeles, se găseşte la noi cel mai uşor. În afara faptului că sunt un stelist convins, sunt prieten foarte apropiat al lui Gigi Becali, iar din acest motiv îi fac cele mai bune propuneri şi el ţine cont de sfaturile mele. El este şi un om generos, fapt pentru care vrea să facă ceva şi pentru Drăgăşani. Guvernul, vedeţi că nu se ocupă, cu toate că România a devenit membră NATO. Becali a fost minţit şi atunci când a luat UM Drăgăşani, că va primi comenzi pe filiera NATO. Vorbe! O să-i mai sugerez să facă un depozit de legume şi fructe, mai ales că zona noastră este specializată pe aşa ceva.

-Cum decurg pregătirile pentru alegerile din mai?

PSD va obţine la alegerile pentru Parlamentul European între 30 şi 36 la sută. Dacă va fi aşa, sunt convins că în 2008, PSD va putea forma singur guvernul. Nu e exclus ca PSD să facă o alianţă cu PNG, având în vedere prietenia care există între Victor Hrebengiuc şi Gigi Becali. 

-Dar pentru câştigarea funcţiei de primar al Drăgăşaniului?

Până acum, avem cinci potenţiali candidaţi pentru funcţia de primar al Municipiului Drăgăşani: actualul viceprimar, Coroiu Camelia, Dan Croitoru, Agăpescu Toma şi Mircea Coroşanu. Va fi un sondaj de opinie, în urma căruia vom lua o decizie finală. Avem şanse să câştigăm, pentru că la PNL, v-am spus, e haos, iar PD există doar pe hârtie. Democraţii au vreo 30 de profesori, luaţi cu forţa, dintre care 20 racolaţi de la PSD. Mă sună la 2-3 zile săracii şi-mi spun că nu mai suportă, dar nu pot să plece deocamdată pentru că prăpădiţii ăştia le fac apoi viaţa grea. Rămânem să ne batem cu PNL, care are neşansa de a-l avea pe Iordache primar. Om care a gestionat problemele urbei catastrofal. Nu se mai bucură de popularitate. Singurul mai credibil din partea lor este doctorul Pavelescu, dar care a fost marginalizat şi el am văzut. Domnul Vieru e bun de gură. Cum dezinforma la noi, dezinformează şi la ei, la PD, de-aia are impresia domnul Jurcan că la Drăgăşani democraţii stau bine. Aiurea! Eu îi dau acum tabelul cu o mie de membri. Dacă Vieru are o sută, îmi dau demisia din PSD.

 

Democraţii caută susţinători nu doar în baruri şi pe vapoare. Acum, şi pe stadioane

Discuţii aprinse la şedinţele de partid între senatorul PD Dorel Jurcan şi directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport, Adi Comănescu, noul său coleg, „achiziţionat” de la PSD. La o ultimă întâlnire, legată de strategiile politice ale democraţilor pentru viitor, Adi Comănescu i-a raportat şefului său pe linie de PD două lucruri extrem de importante: un hacker a căzut de la o înălţime foarte mare în Sala Traian, după ce a urcat pe schelele de pe tavan pentru a scoate dintre nişte ţevi o minge blocată, dar şi că se bucură foarte tare că, de acum înainte, i se va aloca un buget mai mare. Cele două informaţii cu siguranţă vor folosi PD-ului pentru a atrage voturile iubitorilor de sport la viitoarele alegeri.

 

Pacea de la Consiliul Judeţean. Un nou capitol

Vicepreşedintele PRM al CJ Vâlcea, Nicolae Pătru, s-a împăcat cu şeful său pe linie de Consiliu Judeţean, Dumitru Buşe, după ce în urmă cu câteva zile a „recunoscut” că „a greşit atunci când l-a pus preşedinte”. „În primul rând, sunt acuzat de imoralitate, de lipsă de competenţă. Dacă e vorba imoralitate, îi atrag atenţia că nu eu concesionez ganguri, intrări în blocuri, nu eu pun stăpânire pe pieţe încercuindu-le şi desfăşurând activităţi comerciale. Nu eu fac afaceri cu banii de la buget, cu banii Primăriei. Am aici contractul dintre Primărie şi firma Dancomar, al cărui proprietar este domnul Buşe, iar director este din păcate un băiat simpatic, dar care va avea şi el de suferit. Din acest document reiese că s-au achiziţionat locuri de joacă pentru copii, în valoare de multe sute de milioane de euro. Însă, ca să eludeze legea, au împărţit acest contract în sume care nu depăşesc 33 mii euro. Informaţiile mele arată că, în realitate, ele costă în jur de 4.000de euro. Deci, preţul este de opt ori mai mare şi demonstrează o lăcomie fără margini a celor care înainte să intre în politică şi funcţii importante patronau firme falimentare. Acum, îşi construiesc blocuri, dospesc conturile. Domnul Buşe nu are dreptul să vorbească despre mine şi pentru că, pe unde a trecut, a falimentat tot. USG, ştiţi şi dumneavoastră în ce situaţie este. Poate dă Dumnezeu ca cehii să fie sprijiniţi suficient să înceapă reangajarea oamenilor şi să producă aşa cum trebuie. Soda e un produs căutat, iar USG poate fi salvat, dezvoltat. Bancorexul, de asemenea, l-a falimentat, iar noi, contribuabilii, plătim pentru asta şi acum. Gaura a fost de 2,8 miliarde USD”, acuza săptămâna trecută liderul peremist, pe care conservatorul Dumitru Buşe l-a invitat în mai multe rânduri la muncă, în replică la acuzaţiile considerate drept „vorbe aiurea, aruncate de un om cu probleme mari”. De această dată, împăcarea dintre Buşe şi Pătru, ca şi în cazul Frâncu-Gutău, pare ceva serios, probabil că tot în interesul vâlcenilor. Chiar suntem curioşi să vedem în ce lucruri măreţe se vor materializa, dar mai ales cât va dura…  

Alianţa Verde vrea doi europarlamentari

Partidul Ecologist Român şi Partidul Verde vor participa pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European. Vestea ne-a dat-o preşedintele PV – Vâlcea, Aurel Fârtat. Alianţa Verde, căci aşa se numeşte, a fost parafată zilele trecute, urmând ca după alegeri cele două partide să fuzioneze. De asemenea, preşedintele Fârtat a anunţat că liderii celor două formaţiuni doresc unirea tuturor mişcărilor ecologiste din România. Noii aliaţi au ambiţii foarte mari. Ei vor să câştige cel puţin două mandate în Parlamentul European, să intre în Parlamentul de la Bucureşti şi eventual să participe la formarea viitorului Guvern. Până atunci însă, Aurel Fârtat militează în continuare pentru încurajarea oricărei forme de iniţiativă privată în domeniul protecţiei mediului şi a factorilor de mediu: calitatea apei, aerului şi solului, pentru reconstrucţia ecologică şi asanarea morală a societăţii.

 

Candidatura lui Ion Nicolae nu este bătută în cuie

-Decizia finală va fi luată în luna septembrie 2007

„Noutăţile” de la PNL sună cam aşa: Ioan Florescu va fi preşedintele Organizaţiei Municipală Râmnicu Vâlcea a PNL până în luna iunie 2007, iar Biroul Judeţean a decis să amâne scrutinul programat în luna februarie, reafirmându-şi susţinerea faţă de candidatura lui Ion Nicolae la funcţia de primar al Râmnicului. Acum şi oficial! Alegerea, poate nu cea mai bună, a fost aprobată din coate şi de Emilian Frâncu, preşedintele liberalilor vâlceni, care nu doreşte noi frământări în filială mai ales înainte de alegerile pentru PE. Potrivit lui Ion Florescu, desemnarea lui Ion Nicolae drept candidat la funcţia de primar al Râmnicului s-a făcut ţinându-se cont de rezultatele sondajelor efectuate în 2006. Avându-se în vedere plasarea pe primul loc a lui Ion Nicolae, liberalii au decis în unanimitate sprijinirea acestuia la viitoarele alegeri. Candidatura lui Nicolae urează să fie validată şi de Biroul Politic Teritorial al PNL, însă, aceasta ar putea fi bătută în cuie abia în septembrie. Dar doar în condiţiile în care Ion Nicolae atinge ţinta trasată de colegii săi de partid: „12 la sută din votul net al râmnicenilor”. Cum vine treaba asta, ne-a explicat chiar Emilian Frâncu: „Adică din numărul celor care se exprimă cert în favoarea unuia candidat, Ion Nicolae trebuie obţină 12 procente. Să vă dau un exemplu: din 100 de intervievaţi, de regulă, 40 spun nu ştiu, iar 60 se pronunţă. Din 60 de opţiuni, Ion Nicolae trebuie să aibă 12 la sută pentru a rămâne în mod cert candidatul nostru”. După părerea neoficială a multor liberali, ţinta impusă lui Ion Nicolae este foarte mică şi uşor de atins. Emilian Frâncu se arată convins că şansele lui Nicolae de a ajunge primarul Râmnicului sunt foarte mari. Liderul PNL anticipează că, la alegerile din 2008, Mircia Gutău nu va obţine mai mult de 25 la sută din voturile râmnicenilor. Un alt element de noutate legat de starea PNL – Râmnicu Vâlcea se referă la numărul impresionant de membri înscrişi în ultima vreme în rândurile sale. Ioan Florescu a anunţat săptămâna trecută că organizaţia sa are peste 2.500 de membri, ceea ce înseamnă cu 2.000 mai mulţi decât înregistra la data la care Sorin Zamfirescu a demisionat din PNL. În momentul în care Zamfirescu a renunţat la şefia PNL – Râmnicu Vâlcea, organizaţia se baza pe doar 500 de persoane. Cel puţin aşa a mărturisit acesta.

 

PLD-iştii lovesc din nou

 Răspunsul la cererea de înregistrare a Partidului Liberal Democrat era aşteptat încă de săptămâna trecută, dar judecătorii au amânat luarea unei decizii, pentru a analiza mai multe cereri care contestau în instanţă înregistrarea noii structuri politice. Ieri, după închiderea ediţiei, era aşteptat un nou răspuns al magistraţilor. Contestaţiile de săptămâna trecută au fost respinse însă au apărut altele noi. PNL, spre exemplu, a decis să conteste înscrierea PLD la Tribunal din motive „politice” şi „tehnice”, susţinând că asemănarea de nume ar putea crea confuzie în rândul electoratului. Petre Ungureanu, Sorin Zamfirescu, Ion Dina şi Remus Petrescu, liderii de la Vâlcea ai PLD, au declarat că nu se tem de duşmani şi şi-au reafişat convingerea că această nouă forţă politică îşi va atinge ţelurile. La sfârşitul săptămânii trecute, Petre Ungureanu a anunţat că liberalii din câteva judeţe au început să formuleze plângeri penale împotriva iniţiatorilor PLD. El a mărturisit că se aşteaptă şi la Vâlcea la acelaşi lucru din partea foştilor colegi. Ba mai mult, Ungureanu a explicat că are motive temeinice să creadă că Bogdan Olteanu şi grupul liberal din Camera Deputaţilor au primit temă de sus să-l schimbe din Comisia Juridică, astfel încât, apoi, aceştia să-şi pună mai uşor în aplicare planurile de modificare a Legii referendumului, dar şi de suspendare a preşedintelui. De asemenea, PLD-iştii vâlceni au anunţat zilele trecute că şi în judeţul nostru vor declanşa cursa pentru Parlamentul European. Totodată, ei şi-au arătat convingerea că „Alianţa PNL-PD are deja semnat certificatul de deces”, numai că liberalii încă nu şi-au dat seama de acest lucru. În ce priveşte situaţia din Râmnic, PLD se exprimă optimist în viitorul său, mai ales că „PNL s-a făcut de râs punându-l pe Nicolae candidat de primar”.

 

Senatorul PD Dorel Jurcan a dat-o pe subiecte serioase 

Nu tu Ana Maria Pătru, nu tu trădări, ameninţări sau alte bălării. Democratul a anunţat doar faptul că PD rămâne la guvernare. Conducerea PD, întărită cu liderii filialelor judeţene, a votat pentru rămânerea la guvernare şi menţinerea alianţei cu PNL. PD a respins varianta ieşirii de la guvernare, nefiind înregistrat nici un vot „pentru”, ci doar 5 abţineri, între care ale Elenei Udrea şi Liviu Negoiţă. Celelalte abţineri au aparţinut secretarului executiv Dumitru Moinescu, viceprimarului Capitalei, Răzvan Murgeanu şi senatorului Marius Marinescu. „PD nu are motive să părăsească guvernarea în acest moment, dar nu vom rămâne la guvernare cu orice preţ. Şi ori de câte ori vom fi în situaţia – fie pentru o temă majoră cu impact la populaţie, fie în contextul unei poziţii politice strategice a Partidului Democrat, cum ar fi lupta împotriva corupţiei – să luăm o asemenea decizie, nu vom ezita să o facem. Nu vom tolera la nesfârşit încălcarea protocolului. În ceea ce ne priveşte, miniştrii desemnaţi pe departamente şi-au făcut datoria, iar noi ca partid avem un angajament luat în faţa cetăţenilor care ne-au dat votul de încredere”, a declarat senatorul Dorel Jurcan, preşedintele PD Vâlcea. Printre problemele discutate de democraţi, s-a numărat şi strategia post-aderare, un document programatic elaborat până în anul 2020, perioadă în care România va trebui să ajungă la un  nivel mijlociu de dezvoltare. Astfel, anul 2013 va fi cel în care moneda naţională se va transforma în euro conform prevederilor de aderare. Programul se axează pe ciclul economic bugetar european repetat o dată la 7 ani (2006, 2013, 2020). Ţelul final este ca România să ocupe până în 2020 locul 7 în Europa, privind nivelul de trai, datorită suprafeţei şi numărului de locuitori. 

 

Ion Tudor va anunţa zilele acestea dacă va candida sau nu pentru PE 

Pentru că a fost asaltat de toată mass-media locală cu întrebări legate de eventuala sa candidatură la alegerile pentru Parlamentul European, din partea PSD Vâlcea, Ion Tudor a ţinut să facă o serie de precizări legate de acest subiect: „Mulţumesc colegilor din PSD Vâlcea şi celor de la conducerea naţională a partidului pentru susţinerea unei eventuale candidaturi a mea la alegerile pentru Parlamentul European. Cred că efortul pe care l-am făcut pentru ca partidul să obţină un scor excepţional la Vâlcea, în campania din 2004, dar şi participarea la munca de reorganizare a partidului în perioada care a urmat, sunt principalele motive pe care ei le-au avut în vedere pentru nominalizarea mea. Nu multă lume se angajează în activitatea politică în perioade de opoziţie. Eu am făcut-o şi, din poziţia de vicepreşedinte, am putut să sprijin reformarea partidului şi pregătirea pentru alegerile din 2007 şi 2008. Încă nu am luat o decizie definitivă privind candidatura mea la alegerile pentru Parlamentul European. Este posibil să accept, pentru că Vâlcea are nevoie de cât mai mulţi parlamentari europeni. Partidele, toate, indiferent de orientare, ar trebui să se zbată să pună pe listele de anul acesta cât mai mulţi vâlceni, dacă au asemenea personalităţi şi dacă vor binele acestui judeţ. Acesta este şi principalul motiv pentru care sunt înclinat să accept decizia colegilor mei politici. În acelaşi timp, mă preocupă nevoia pe care cred că o are încă PSD Vâlcea de oameni care să se implice cu adevărat în pregătirea alegerilor din 2008. Familia mea, care mi-a susţinut toate deciziile politice, are nevoie încă să-i fiu mai aproape în această perioadă, iar proiectele din afaceri pe care le coordonez eu au termene de finalizare abia la începutul anului viitor. Acestea sunt motivele pentru care decizia mea ar putea fi să nu particip încă la alegerile pentru Parlamentul European, ca reprezentant al PSD Vâlcea. Pana la sfârşitul acestei luni voi face publică această decizie şi vă asigur că va fi una corectă”.

 

Maria Preda s-a săturat să fie măscărici. Sau nu

Huuu! Doamna „puneţi întrebări tendenţioase după aceea”, în buletin – Maria Preda, consilier municipal PD, blondă, deci o înţelegem, are mai nou ceva de spus şi despre atitudinea „jignitoare” a Svetlanei Preoteasa, vicelideră OFL, faţă de Elena Udrea, despre care încă n-am aflat ce s-ar fi zis de rău. „În primul rând, suntem femei şi ar trebui să fim mai unite. În al doilea rând, Elena Udrea are un păcat: e blondă şi e frumoasă, fapt pentru care atrage şi anumite probleme din acestea de a lovi sistematic în dânsa”, s-a exprimat cu cuvintele ei, de lemn, blonda portocaliilor de la Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, lămurindu-ne încă o dată că PD are consilieri municipali care-şi văd de treabă, gen Romeo Rădulescu sau Mihai Botea, dar şi nişte ăia care chiar n-au ce căuta acolo sau în alte părţi decât la sapă. Desigur, propoziţia cu care doamna Preda ne-a dat pe spate suna cam aşa – „noi trebuie să fim unite şi să demonstrăm că suntem mai puternice decât bărbaţii” – şi, sincer, n-am vrea s-o comentăm. Cât priveşte relaţiile din Alianţă, Maria Preda, care deşi se pare că are doi ani de „prezenţă” în Consiliul Local, abia săptămâna trecută am cunoscut-o, nu vrea scandal. Drept dovadă, iată ce crede dânsa, vorba aceea, cu gândirea ei: „Noi, cel puţin din punct de vedere al consilierilor municipali, încercăm să menţinem echilibrul cu colegii noştri consilieri. Nu cred că aţi văzut din partea noastră jigniri, să facem în tot felul pe X şi pe Y. Nu vom proceda aşa, însă, vreau să vă spun că nici nu ne vom mai lăsa călcaţi în picioare. Vom încerca să demonstrăm că ceea ce susţinem şi ceea ce facem sunt nişte lucruri reale şi cu bun simţ. Consilierii municipali PD nu sunt o maşină de vot. Alţii sunt în situaţia asta. Dacă nu votează unul dintre ei, imediat colegul îi ridică mâna. Dar n-aş vrea să jignesc pe cineva, mai ales că astăzi este ziua lui”. Destul de drăguţ din partea doamnei mută în CL Râmnicu Vâlcea să spună aceste lucruri, la puţină vreme după ce-i urase un sincer „La mulţi ani!” colegului Ion Nicolae, de la PNL.  Şi despre fuziunea APAVIL cu Acvarim Maria Preda s-a grăbit să comenteze, având, fireşte, o părere bună, chiar dacă nu ştia exact de ce. Fără să vrea, supusa primarului l-a contrazis pe acesta în termeni populari: „Fuziunea nu înseamnă ieftinirea apei, cum spun unii, ci în opinia mea o oarecare stabilizare a preţului. Preocuparea noastră nu trebuie să fie aceea de a face pe măscăricii unii cu alţii, ci de a atrage fonduri europene. Dacă e un singur operator zonal, sunt şanse mult mai mari să atragem fonduri. Calitatea apei va fi mai bună, pentru că vor fi bani pentru reabilitarea reţelelor. Ştiţi ce probleme sunt – apa nu întotdeauna este… Trebuie să ne gândim la interesul râmniceanului, nu al nostru personal. Există mai multe modalităţi de fuziune. Eu zic ca fiecare să vină cu partea lui, cât are. Primăria atât, Consiliul Judeţean atât. Există interese din ambele părţi să rămână Acvarim-ul aşa, la fel şi APAVIL-ul. Trebuie să lăsăm orgoliile deoparte, şi unii şi alţii şi să permitem fuziunea! Concluziile celor două comisii ce se ocupă de această treabă vor fi vorba aceea, după aceea, trecute prin filtrul gândirii specialiştilor”. Într-un moment de luciditate, Maria Preda a remarcat faptul că APAVIL-ul ar putea prelua Acvarim-ul şi astfel problemele s-ar încheia. Democrata a amintit că societatea condusă de Marin Dogaru deţine toate licenţele necesare unui operator zonal, resursele umane, logistica şi tehnica necesară. În plus, APAVIL are cele mai bune laboratoare de analiză a apei.   

PSD a strâns semnăturile pentru suspendarea lui Băsescu 

 

Preşedintele PSD Vâlcea, Ion Cîlea, a anunţat că s-a reuşit adunarea semnăturilor a cel puţin unei treimi din numărul parlamentarilor pentru a iniţia procedura de suspendare a lui Traian Băsescu. Cîlea a mai spus că, împreună cu semnăturile pe care le-au strâns şi celelalte partide în acest scop, s-a trecut „dincolo de treimea necesară demarării procesului de suspendare”. Preşedintele PSD a mai declarat că cererea adresata Curţii Constituţionale de suspendare a preşedintelui nu a fost încă finalizată. Procedura de suspendare a preşedintelui României este reglementată de articolul 95 al Constituţiei. Conform acestuia, şeful statului poate fi suspendat „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”. Propunerea de suspendare poate fi poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, adică de 157 de parlamentari. Pentru suspendarea preşedintelui este nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, adică 235 dintre cei 469 de parlamentari trebuie să voteze favorabil propunerea. 

 

PNL doreşte o apropiere de AP şi PNŢCD 

Liberalii vâlceni şi-au propus să iniţieze o serie de discuţii şi negocieri atât cu AP, cât şi cu PNŢCD, în vederea constituirii unui pol politic puternic de dreapta în România. Emilian Frâncu a făcut o recomandare în acest sens şi liderilor centrali ai PNL, care au arătat deschidere faţă de acest subiect. Deputatul liberal speră că, în scurt timp, împreună cu colegii de la Acţiunea Populară şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, va demara o serie de acţiuni comune. În primă fază la nivel judeţean, după care se va încerca o apropiere între cele trei formaţiuni şi pe plan naţional.  

Războiul berii

Proiectul de Lege privind unele măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii a trecut de Parlament, după o lungă aşteptare. Potrivit fostului deputat Nicu Spiridon, director general al SC Bere Alutus SA, actul normativ, susţinut de toate partidele parlamentare, mai puţin PNL şi PC, doreşte să instituie un cadru legal, armonizat perfect cu cerinţele U.E. şi legislaţia română în vigoare, de la care să se plece în eventualitatea unor solicitări de ajutor de stat din partea firmelor din industria berii, aflate în dificultate. Şi asta pentru că, spune legea, eventualele ajutoare de stat nu se pot acorda decât în baza unor legi speciale. Dar legea cadru nu este totul, potenţialii beneficiari ai ajutorului de stat fiind obligaţi să promoveze un program de restructurare, în deplin acord cu Direcţia Finanţelor Publice teritorială, cu ANAF şi, în final, cu aprobarea Consiliului Concurenţei. Fără aceste avize, acorduri şi aprobări, legea cadru nu produce nici un efect. În mod evident, această lege, ce urmează să fie publicată în Monitorul Oficial în luna februarie, nu este pe placul marilor fabrici de bere, companiilor multinaţionale, a căror atitudine poate fi de înţeles. De aceea, imediat după depunerea proiectului de lege, acestea au angajat o firmă de consultanţă care să influenţeze deciziile Guvernului şi Parlamentului, astfel ca proiectul de lege să fie respins. Acţiunea acestora nu s-a desfăşurat totdeauna în limitele onestităţii, fair-play-ului şi transparenţei. Din momentul în care proiectul de lege a început să fie aprobat în comisiile de specialitate ale Senatului, acţiunea firmei de consultanţă, bine recompensată financiar, a devenit de-a dreptul murdară – mărturiseşte Nicu Spiridon. Pe de altă parte, în joc era şi este viaţa sau moartea, la propriu, a zece IMM-uri din industria berii, aflate în dificultate datorită tratamentului aberant din punct de vedere fiscal la care au fost supuse din 1993 până în decembrie 2004. Astfel, în timp ce în U.E., în industria berii se practica o acciză diferenţiată, funcţie de capacitatea de producţie a fabricilor, la noi s-a practicat acelaşi nivel de acciză, şi aceasta a dezavantajat flagrant micii producători de bere a căror producţie nu depăşeşte 200.000 hl/an. Începând cu ianuarie 2005, în România, s-a introdus acciza diferenţiată în acest sector de activitate, micii producători plătind doar 58 % din acciza datorată de fabricile mari. Semnificativ este faptul că din acel moment, micii producători au reuşit să-şi plătească lună de lună obligaţiile fiscale curente şi chiar să recupereze, puţin, ce-i drept, din datoriile istorice. „Înţeleg perfect de ce PC nu a susţinut această lege: cele patru mari grupuri din industria berii plătesc bani grei pentru publicitatea pe posturile lui Voiculescu, preşedintele conservatorilor. PC, care se dădea apărătorul IMM-urilor! Nu s-au gândit nici măcar la faptul că noi nu am fost scutiţi de taxe vamale la investiţii. Pe taxa vamală aferentă utilajelor şi instalaţiilor pe care le-am cumpărat, am dat nu mai puţin de 1,5 milioane euro. Această lege asta încearcă să facă – practic să suspende din aceste datorii un milion de euro. Şi tot mai rămân 500 mii euro pe care i-am plătit peste. Nu mai punem la socoteală acciza plătită în plus: 5 milioane de euro, din 1994 până acum. Marile grupuri au fost scutite 5 ani şi de impozitul pe profit. În schimb, producătorii autohtoni nu au beneficiat de aceste facilităţi. Să sperăm că, pe viitor, guvernanţii vor înţelege că IMM-urile sunt motorul economiei şi nu-şi vor mai apleca atenţia doar asupra marilor grupuri, doar pentru că acestea pot sponsoriza campanii electorale. Pentru Bere Alutus, în cifre, aceste facilităţi înseamnă aproximativ un milion de euro. Nu este vorba de o ştergere a datoriilor pur şi simplu, ci este ceva stabilit în urma unui studiu de restructurare, pe care societatea trebuie să-l reinvestească în aşa fel încât să devină viabilă. Iar SC Bere Alutus SA, după părerea mea, este viabilă.” – a mai precizat Nicu Spiridon. Vestea aprobării legii privind sprijinirea IMM-urilor din industria berii a picat bine şi pentru reţeaua de mici distribuitori dezvoltate pe lângă aceste fabrici. Nici contribuţia acestora la bugetele locale nu este de neglijat, în timp ce companiile multinaţionale desfac mare parte din producţie prin reţeaua de hypermarket-uri! „În opinia mea, acesta este adevăratul motiv pentru care se doreşte eliminarea micilor producători: dispariţia din piaţă a concurenţilor ce desfac bere la preţuri modice! Dacă astăzi imm-urile vând la poarta fabricii 0,5 l bere cu circa 10.000 lei vechi, în cazul multinaţionalelor, preţul este aproximativ dublu. Sunt convins că dacă imm-urile ar dispărea din piaţă, a doua zi, preţul de la poarta fabricii pentru 0,5 l bere s-ar apropia vertiginos de echivalentul unui euro!”, a concluzionat Nicu Spiridon.

 

La USG, se fură cu TIR-ul!

La Uzinele Sodice Govora, s-a trecut de la furăciunile cu plasa la cele cu TIR-ul. Aşa arată informaţiile în posesia cărora a intrat liderul PNG (CD) – Vâlcea, Traian Grănişteanu, patron peste firma care până mai deunăzi asigura paza la această unitate economică, dar care ulterior a renunţat la serviciile sale tocmai din motivul că agenţii TADEC obişnuiau să-i prindă cu marfa dosită pe cei abonaţi la inoxul, cuprul şi te miri ce alte materiale disponibile prin curtea societăţii. Firma care a preluat ştafeta, graţie implicării fostului comisar şef Petrăreanu şi domnului Memu, ex-director al SRI în judeţul nostru, şi-a oferit serviciile, iniţial, la un preţ mai mic, la pachet cu promisiunea că va ţine şi ciocul nedezlipit. Traian Grănişteanu, care încă mai are de recuperat de la USG peste un miliard de lei vechi, a aflat de la spionii săi că firma la care de ceva vreme găsim cartea de muncă a domnului Petrăreanu, după doar o lună, i-a pus pe birou directorului general Florin Bălan un preţ dublu, peste 500 de milioane de coco pe lună, iar acesta a acceptat fără să clipească. Traian Grănişteanu ne-a povestit sâmbătă, după „Vreau să fiu… cu Itsy şi Bitsy Vreau să fiu… cu Itsy şi Bitsy”, serialul pentru copii de pe TVR 1, că agenţii TADEC au reuşit să prindă în timpul negocierilor de privatizare a USG câţiva ţuţeri cu tona de inox dosită, prilej cu care au chemat poliţia şi s-a făcut şi un raport. După această întâmplare, TADEC-ul a devenit o povară pentru USG, care căuta prin orice mijloace să scape de firma liderului judeţean al PNG. După o lungă zbatere a şi reuşit, cum spuneam. Traian Grănişteanu a primit de altfel şi o adresă prin care i se cerea să scoată de la USG agentul care şi-a făcut bine treaba. De atunci, TADEC-ul nici banii pentru servicii nu i-a mai primit la timp. „Până să vină domnul Bălan, la USG, director era domnul Sorin Pureca, un om corect, cu care ne-am înţeles excelent. După plecarea acestuia, lucrurile s-au schimbat. Am început să avem fel şi fel de probleme. Poate că dacă treceam cu vederea unele lucruri, nu se mai supărau aşa tare. L-am şi întrebat pe domnul Bălan ce vrea mai exact de la noi, iar dânsul ne-a cerut să fim chiar mai exigenţi decât pe vremea domnului Purica. În aceste condiţii, nu am reuşit deloc să înţeleg care a fost problema. De la USG, în acest moment, avem de recuperat circa 1,15 miliarde lei”, ne-a declarat Trănişteanu. SC TADEC SRL a asigurat paza la USG în perioada 1 aprilie 2004 – 29 decembrie 2006. Potrivit liderului PNG, firma care a preluat ştafeta a venit iniţial la USG cu doar 5 oameni, „doi pe biciclete şi trei cu o maşină”. Probabil că, după aproape o lună, au ajuns şi ceilalţi.          

 

Prigoană a adus circul la Vâlcea, s-a făcut de râs şi s-a cărat 

Îl ţineţi minte pe Silviu Prigoană? Nu, nu este asistentul Andreei Marin, nici bebeluşă la Cîrcotaşi, ci este chiar omul care a adus, spre sfârşitul anului 2006, circul ieftin la Râmnicu Vâlcea. După ce instanţa a luat decizia corectă şi a dat câştig de cauză firmei URBAN în procesul privind clarificarea situaţiei salubrizării în municipiu, acţionarul majoritar al Rosal Grup, loser-ul în această poveste, a organizat o conferinţă de presă în care a bătut toţi câmpii deodată. Intenţia sa clară de a prăfui imaginea firmei lui Teodor Florescu a eşuat, ca de altfel şi încercarea de a-i convinge pe râmniceni că Justiţia a fost „proastă” şi „oarbă”. Vineri, am văzut în ochii lui Silviu Prigoană disperare, ură şi oftică. Principalul său rival de pe piaţă, Urban SA, i-a dat o lovitură frumoasă, după ce Rosal Grup, prin mijloace nedemne de un operator care se respectă, a încercat să pună mâna pe contractul cu Primăria. Dacă anul trecut, îi reuşise primul pas în acest sens, fireşte, ca urmare a faptului că juriştii Primăriei nu s-au prezentat la procesul de la Piteşti, săptămâna trecută, s-a făcut în sfârşit dreptate. Prin Decizia nr. 33, din 19 ianuarie 2007, Curtea de Apel Piteşti a desfiinţat Decizia 647 a aceleiaşi instanţe, hotărâre care a stat la baza încheierii contractului de delegare a serviciului public de salubrizare a Municipiului Râmnicu Vâlcea, între Consiliul Local şi Rosal Grup. Acesta a fost şi motivul pentru care Prigoană a decis să iasă din bârlog şi să ameninţe în stânga şi în dreapta, sprijinit cu emoţie de publicaţiile către care facturile au fost achitate în primele 15 ale lunii. Prigoană nu poate să accepte cu capul sus înfrângerea şi, văzând că presa locală, cu câteva excepţii, nu l-a băgat în seamă, a mutat disputa cu Florescu în media centrală, mai exact pe OTV, unde aprobat orbeşte în toate cele de către Dan Diaconescu, ruşine!, a încercat încă o dată să se răzbune pe cel care îi ia faţa peste tot – Teodor Florescu.

SP nu ştie să piardă

Prigoană a cerut oficial şi redat un reportaj prezentat pe Realitatea (post pe care l-a patronat o vreme) în noiembrie 2006, prin care se arunca cu noroi în munca din Sectorul 6 a Urban-ului. Prigoană şi-a motivat gestul prin aceea că Teodor Florescu şi-ar fi permis să spună public despre el că se străduieşte să copieze modul în care se îmbracă, îşi cumpără aceleaşi modele de maşini şi nu ar avea gusturi la femei. În realitate, directorul general de la Urban a spus, contrar celor transmise de o ziaristă lui Silviu Prigoană, că acesta nu a reuşit să-l copieze la soţie, lucru de altfel adevărat. „Eu zic că dânşii ar trebui să lase Justiţia să-şi facă treaba!”, a mai declarat Prigoană, uitând aparent că de fapt el este acela care a criticat deciziile instanţei atunci când aceasta a luat hotărârea corectă. Nu în ultimul rând, Prigoană a promis că în condiţiile în care, pe data de 9 februarie, instanţa de la Piteşti îi spune să părăsească Râmnicul se va conforma acestei decizii „instantaneu”. S-o vedem şi pe-asta! Circul provocat de Prigoană şi pe OTV a prins bine Rosal-ului, care şi-a făcut publicitate peste măsură pe seama criticilor faţă de Urban. Prin intermediul mesajelor primite de Dan Diaconescu, Rosal-ul era invitat să se ocupe de salubrizarea mai multor oraşe din ţară.

Rosal-ul, numărul unu pe piaţă. Aiurea!

Cu toate că indirect a fost poftit să lase Râmnicul în pace, Prigoană a continuat seria jignirilor şi aberaţiilor pe post: „Nu pot fi la nesfârşit ciuca bătăii unei companii complementară de pe piaţă. Urban a venit în Bucureşti să facă curăţenie cu trei tractoare. Noi avem cel mai nou parc auto, care include 180 de campioane noi, marca MAN. Am făcut şi urmărirea prin GPS a maşinilor. O să mă ocup personal de domnul Florescu, care spune că nu mă pricep eu la femei! Ăstea sunt chestii de grădiniţă. Ceva de genul: mă-ta e proastă, te îmbraci ca mine, te dezbraci ca Elvis Presley. Dacă e aşa şmecher, să se lege de activitatea mea. Rosal este locul I pe piaţă; Urban – 2400 şi ceva. Vorbesc de cifra de afaceri…”. Totodată, Prigoană a reafirmat că Teodor Florescu ar fi încercat să o plătească cu 5.000 USD pe Laura Andreşan pentru a-l surprinde cu un aparat foto în ipostaze compromiţătoare. Informaţia cu pricina a fost contrată de Florescu încă din prima zi în care aceasta a fost lansată în media, patronul Urban explicând că nu a avut nici o discuţie pe această temă cu Laura Andreşan şi că Prigoană are închipuiri. Acţionarul majoritar de la Rosal a minţit în fel şi chip atât la conferinţa de la Vâlcea, cât mai ales pe OTV. Din discursul său, s-a înţeles că Urban ar fi pierdut procesul de săptămâna trecută, iar Rosal ar merita contractul cu Primăria. Adevărul, cum spuneam, este cu totul altul. Prigoană nu a avut curajul să recunoască nici faptul că, adesea, firma sa pierde licitaţiile pentru salubrizare întrucât se prezintă cu certificate fiscale expirate, cum s-a întâmplat şi la Râmnicu Vâlcea. O altă minciună gogonată spusă de Prigoană, care se crede „mult mai deştept şi mai frumos decât Florescu”, a fost şi aceea că ar fi dat în judecată Comisia de licitaţie de la Râmnicu Vâlcea. Total fals! Reale au fost doar mesajele vâlcenilor care, spre disperarea lui Prigoană, îşi arătau susţinerea faţă de firma Urban. Ceilalţi telespectatori s-au arătat interesaţi doar de relaţia acestuia cu Adriana Bahmuţeanu, izbitor de asemănătoare cu situaţia de până acum o săptămână a contractului de salubrizare a Râmnicului.

După instanţă, e rândul Consiliului Local să facă dreptate

Astăzi, consilierii municipali trebuie să pună în discuţie şi să aprobe rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare a Râmnicului, atribuit firmei Rosal Grup SRL, deoarece în baza deciziei nr. 38/19.01.2007, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, s-a desfiinţat decizia nr. 647/2006, SC URBAN SA fiind singurul operator legal în municipiu. Primarul independent Mircia Gutău a anunţat vineri reluarea contractului încheiat între Consiliul Local şi URBAN SA, până la soluţionarea în instanţă a recursului împotriva sentinţei civilă a Tribunalului Vâlcea. „Am comunicat firmei Rosal suspendarea contractului de delegare a serviciului public de salubrizare a Râmnicului, încheiat pe 21 noiembrie 2006. Dar, cum am procedat şi cu Urban, aşa voi face şi cu Rosal. Deci, nu voi fi părtinitor. Sunt voci care mi-au spus să cer Rosal-ului să părăsească imediat Râmnicul. Nu-mi permite legea acest lucru. Au un termen de 90 de zile, conform contractului”, a precizat primarul Gutău. În perioada în care a operat în Râmnic, Rosal Grup a reuşit să încheie 231 de contracte cu asociaţii de proprietari, 1.500 cu proprietari de locuinţe independente şi 186 cu agenţi economici. Reprezentanţii Rosal au anunţat, de asemenea, că în toată această perioadă au colectat între 30 şi 56 tone de deşeuri pe zi. Prigoană şi-a propus ca, până la finele acestui an, să preia toate contracte Urbanului la Râmnicu Vâlcea. Spre nefericirea sa, însă, Rosal-ul nu va mai avea ocazia să-şi vadă acest vis erotic cu ochii. După conferinţa de la Râmnicu Vâlcea, Prigoană a oferit diverse cadouri ziariştilor rămaşi după discuţiile oficiale la mâncare şi băutură, în restaurantul Hotelului Alutus. Referitor la persoana omului de afaceri Silviu Prigoană şi la atacurile sale, replica directorului general Florescu a fost, zicem noi, elocventă: „E vorba de un război personal al lui Prigoană cu mine. Îl roade invidia pentru că nu poate aduce societatea sa la parametrii Urban-ului. Mai nou, îşi ia costume ca ale mele, îşi cumpără maşină ca a mea. Soţie ca a mea n-a reuşit să-şi ia!”. Cât priveşte competenţa Rosal, Prigoană ar fi cazul, vorba aceea, să cânte la altă masă. Cu toţii ştim ce s-a ales în ultima lună de colectarea selectivă a deşeurilor la Râmnicu Vâlcea, dar mai ales de clopotele folosite în derularea acestui program.     

Teren gratis pentru potenţialii investitori la Horezu

Primarul din Horezu, Gheorghe Niţă, a găsit o modalitate inedită de a atrage investiţii în localitatea pe care o administrează. „Avem o super-ofertă: lângă zona unde în fiecare an organizăm Cocoşul de Hurez, avem suprafeţe foarte mari, în total cam 100 de hectare. Vrem să facem aici un parc industrial şi să concesionăm loturi de câte 5.000 de metri pătraţi potenţialilor investitori. Singura condiţie pe care o punem este să creeze 20-25 locuri de muncă. Concesiunea este de 1,5 euro pe mp, pe 49 de ani. Noi nu suntem Râmnicu Vâlcea sau Târgu Jiu. Ca să-ţi vină investitorul în zonă, trebuie să-i oferi ceva”, a dat de veste Gheorghe Niţă, convins că Horezu dispune de două elemente importante în atragerea potenţialilor investitori: teren aproape gratis şi forţă de muncă policalificată. „În zona noastră au fost 11 mii de mineri. Acum sunt maxim o mie. În jurul lor, se învârteau 2.000 de constructori. Nu mai este nici unul. Fabrica de stofe avea circa 800 de salariaţi. Nu mai e nimeni! Şi fabrica de mobilă avea aproximativ 600 de angajaţi. Industria locală avea şi ea vreo 1.500 de salariaţi. Mai sunt vreo 50-60. Ei bine, toţi aceşti oameni pot fi reactivaţi! Noi am pus treaba asta pe site, i-am explicat-o şi primului ministru Tăriceanu, precum şi câtorva miniştri secretari de stat. Am trimis-o camerelor de comerţ, ambasadelor, peste tot”, a mai adăugat Niţă.

Noi reguli sanitar veterinare 

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, producătorii români trebuie să respecte norme suplimentare privind securitatea alimentară, atât pentru produsele care vor fi vândute pe piaţa europeană, cât şi pentru cele vândute pe piaţa internă. De altfel, securitatea alimentară este una din condiţiile importante pe care România a trebuit să le îndeplinească în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, condiţie care – odată neîndeplinită – ar fi putut activa aşa numita clauză de salvgardare. Prefectul Anuţa Handolescu a prezentat de curând prevederile ordinului Autorităţii Sanitar Veterinare care stabileşte în ce condiţii pot fi vândute de către micii producători produsele de origine animală. În mare, sunt reguli valabile şi până acum – care se referă la igiena animalului, a locului unde se produce marfa respectivă, la locul unde e depozitată şi aşa mai departe. Restricţii apar la cantitatea care trebuie realizată de către micii producători şi la locul unde aceştia îşi pot vinde mărfurile, circulaţia – transportul – acestora fiind mult mai drastic controlat. În România, peste 50 % din consum are la bază aşa numitul schimb direct. Cu alte cuvinte, românii preferă să cumpere, o bucată de brânză, de exemplu, mai degrabă din gospodăria unui ţăran decât de la un magazin. E mai simplu, mai rapid, se poate tocmi la preţ şi, în plus, există mentalitatea că brânza, laptele sau iaurtul făcute "în casă" sunt mai gustoase şi mai naturale. În Uniunea Europeană există prevederi diferite privind zona în care micii producători pot să-şi vândă mărfurile. În Franţa, de exemplu, aceştia au voie să vândă produsele făcute în gospodărie pe o rază de 80 de kilometri. În România – numai în judeţul de care aparţin. De asemenea, potrivit unei hotărâri de guvern, în termen de 6 luni, ţăranii trebuie să aleagă în ce regim vor să producă: pentru consum familial sau pentru comerţ – inclusiv pe piaţa externă. Dacă aleg prima variantă – nu trebuie să schimbe mai nimic din condiţiile în care produc acum. Dacă optează, însă, pentru cea de-a doua – trebuie să facă o serie de investiţii, ca să îndeplinească normele europene, având în vedere controlul strict de pe piaţa europeană. Dealtfel, comerţul între statele membre este serios influenţat atunci când apar anumite boli la animale. Iar ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu gripa aviară este un exemplu. Totuşi, exportul de carne de pasăre de pe tot teritoriul ţării a fost reluat. Pesta porcină, rămâne, însă, o problemă. Cu sprijinul Uniunii Europene se continuă vaccinarea împotriva pestei şi de abia din 2008 se va pune problema exportului de carne sau produse din carne de porc.Dacă vor să mai vină la piaţă, producătorii trebuie să se înregistrezeÎncepând din a doua parte a lunii 18 ianuarie 2007, nici un producător de carne, lapte, ouă sau peşte nu mai are voie să-şi vândă produsele în pieţe sau magazine fără să fie înregistrat la DSVSA. Un ordin emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară a introdus noi condiţii pentru comercianţii şi producătorii de produse alimentare de origine animală sau non-animală. Producătorii vâlceni vor fi nevoiţi să solicite de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor un certificat de înregistrare fără de care nu vor putea să îşi vândă marfa în pieţe, la locul producţiei sau în magazinele specializate. Acest certificat se acordă după ce se verifică locul în care se fabrică produsul şi condiţiile de igienă. Potrivit ordinului 301 al ANSVSA, există şi limite ale cantităţilor de produse vândute direct către clienţi în care micii producători trebuie să se încadreze. Astfel, se pot vinde lapte şi produse derivate din lapte până la 1.000 de kg pe săptămână. Pentru carne de pasăre a fost stabilită o limită de 300 kilograme pe lună, iar pentru preparate din carne de pasăre doar 2.000 kilograme pe săptămână. Tariful de înregistrare se ridică la 10 lei pe unitate de producţie sau vânzare. Firmele nu vor mai putea funcţiona dacă nu sunt înregistrate şi vor fi supuse controlului inspectorilor ANSVSA cel puţin o dată pe an. Magazinele alimentare vor plăti taxe piperate la DSVSA

Firmele care vând cu amănuntul alimente vor fi obligate şi ele să se înregistreze la DSVSA şi vor fi verificate cel puţin o dată pe semestru. În această categorie intră restaurantele, pizzeriile, cantinele, cofetăriile, patiseriile, pensiunile turistice, dar şi magazinele alimentare, hiper şi supermakturile şi unităţile cu vânzare prin Internet. Totodată, firmele cu activităţi conexe în domeniu, respectiv staţiile de spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport al alimentelor, firmele de catering şi depozitele alimentare, vor fi la rândul lor înregistrate şi controlate de DSVSA. De această obligativitate nu scapă nici carmangeriile, măcelăriile, centrele de prelucrare a laptelui. Tarifele de înregistrare variază între 100 şi 500 lei. Cel mai mult plătesc hiper şi supermarketurile, respectiv 500 lei, în timp ce tariful pentru restaurante, laboratoare de cofetărie sau patiserie, pensiuni agroturistice, carmangerii şi unităţi cu vânzare prin Internet este de 300 lei. Firmele de catering, pizeriile, cantinele trebuie să plătească 200 lei pentru înregistrare, la fel ca magazinele de comercializare a peştelui şi cele alimentare. A treia categorie de firme care vor fi înregistrate la direcţiile sanitare veterinare este cea a producătorilor de alimente de origine non-animală. Astfel, unităţile din industria uleiului, panificaţiei, morăritului, vinului, trebuie să se înregistreze, la fel ca şi unităţile de ambalare, depozitele sau mijloacele de transport al produselor non-animale.

Crescătorii de vaci vor centru de colectare a laptelui 

Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea, Vasile Predică, se arată îngrijorat de o situaţie care le creează mari probleme crescătorilor de vaci din judeţ. „Necazul cel mai mare cu crescătorii de vaci rămâne acela că Vâlcea încă nu are un centru de colectare a laptelui produs în judeţ. Fermierii trebuie să apeleze în continuare la unităţi din alte judeţe. Nu se mai termină o dată nici cu fabrica de la Horezu, care oricum este concepută pentru preluarea şi stocarea laptelui de oaie, nicidecum de vacă. Această problemă trebuie rezolvată mai ales că ţăranii nu vor mai avea voie să inunde pieţele cu laptele lor, decât dacă îndeplinesc nişte condiţii”, avertizează Predică, în a cărui opinie nici formele asociative nu au reuşit să se dezvolte îndeajuns de mult pentru a se ocupa ele de preluarea, stocarea şi eventual prelucrarea acestor produse tradiţionale. Predică le aduce aminte crescătorilor de vaci din judeţul nostru că, spre exemplu, anul trecut, la Vâlcea, pentru un grup de producători, ajutorul statului a fost de până la 400 milioane lei, sumă neramburabilă, destinată extinderii activităţii.  

Probleme arzătoare pe ordinea de zi a Consiliului Local

Unul dintre cele mai importante puncte ale şedinţei din data de 30 ianuarie 2007 a Consiliului Local priveşte aprobarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Cămin de bătrâni – corpul B, C şi D – propunere de transformare în locuinţe pentru tineri, în regim de închiriere”. Proiectul a fost lansat de grupul de consilieri PNL şi a fost însuşit şi de primarul Mircia Gutău, în urma discuţiilor de împăcare pe care le-a avut cu deputatul Emilian Frâncu. Pe ordinea de zi a CL se află şi raportul şi proiectul de hotărâre privind aprobarea rezultatului negocierilor referitoare la implicare aşi participarea municipiului la constituirea şi funcţionarea Centrului Naţional Olimpic de Excelenţă pentru Handbal Feminin. Potrivit primarului independent Mircia Gutău, unul dintre internatele Liceului energetic va fi transformat în hotel de trei stele, iar aici va funcţiona şi respectivul centru. Nu în ultimul rând, astăzi, 30 ianuarie, aleşii râmnicenilor vor dezbate şi problema Parcomat-ului. „Vor fi două variante. Prima – voi solicita ca în termen de două luni, firma Parcomat să-şi îndeplinească toate condiţiile din caietul de sarcini. Vreau să vă spun că, de un an de zile, Parcomat-ul nu a achitat cota către Primărie şi nu a îndeplinit factorii de dezvoltare prevăzuţi în caietul de concesiune. În plus, pe chitanţele pe care le emite, trebuie să apară numele concesionarului, astfel încât, cei cărora li se ridică maşinile să nu-l mai înjure pe primar. Deranjant este şi comportamentul unora dintre angajaţii acestei societăţi. Ne vin zeci de reclamaţii, prin care râmnicenii ni se plâng în acest sens. Şi suma de 700 mii lei, pe care o percepe Parcomat, mi se pare cam mărişoară. A doua variantă ar fi rezilierea de îndată a contractului cu Parcomat”, a mai precizat primarul Gutău.    

RAJDP a pus ochii pe licitaţiile lucrărilor prin SAPARD

Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri a câştigat licitaţia pentru execuţia lucrărilor de asfaltare în comuna Zătreni, investiţie realizată cu fonduri prin Programul SAPARD. Directorul tehnic al instituţiei, liberalul Nicolae Vălimăreanu, a anunţat că, săptămâna trecută, s-a semnat şi contractul. Tot în acest interval, RAJDP – Vâlcea a participat cu ofertă la licitaţia organizată în vederea stabilirii firmei care se va ocupa de modernizarea drumurilor în comuna Roşiile, răspunsul comisiei fiind aşteptat zilele acestea. RAJDP a pregătit oferte şi pentru licitaţiile de la Cernişoara, Galicea, Drăgoeşti, Olanu şi Creţeni, ultima dintre acestea urmând a fi organizată în luna martie 2007. În parteneriat cu Consiliul Judeţean, Regia de Drumuri şi Poduri va demara şi o serie de lucrări de modernizare a drumurilor judeţene, valoarea acestora ridicându-se la aproximativ 90 miliarde lei vechi. 

O nouă şcoală la Berbeşti

Liberalul Claudiu Georgescu, directorul Liceului „Preda Buzescu”, din Berbeşti, este omul căruia i se datorează demararea lucrărilor de construcţie a unei noi unităţi de învăţământ în centrul oraşului, precum şi a unui modern campus şcolar. Investiţia, de circa 40 miliarde lei vechi, a fost girată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi va fi finalizată până anul viitor. În prezent, la Berbeşti, funcţionează trei unităţi de învăţământ, fiecare dintre acestea având în acest an rezultate mai bune ca până acum la olimpiadele şi concursurile şcolare. Claudiu Georgescu a contribuit nu doar la îmbunătăţirea actului de învăţământ din Berbeşti, ci şi la modernizarea liceului pe care o conduce. 

CitiFinancial a venit la Râmnicu Vâlcea

CitiFinancial, divizie a Citibank România SA, specializată în credite pentru nevoi personale, inaugurează astăzi biroul de vânzări din Râmnicu Vâlcea. Evenimentul va avea loc la orele prânzului, la sediul CitiFinancial, din strada general Magheru nr. 16 A. Documente necesare pentru dosarul de credit la CitiFinancial sunt: o copie după actul de identitate, ultima factură şi chitanţă de utilităţi (telefon, electricitate), în original, document de atestare a domiciliului actual (contract de proprietate sau închiriere, opţional), copie după cartea de muncă, adeverinţă de la angajator privind suma venitului (formular standard  CitiFinancial), cerere de împrumut (formular standard CitiFinancial). Mai multe lucruri despre oferta CitiFinancial puteţi afla la biroul deschis începând de astăzi la Rm. Vâlcea.

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button