S-a umflat tărâţa în deputatul Ungureanu
Petre Ungureanu reuşeşte să-mi devină mai antipatic pe zi ce trece. N-am înţeles niciodată de ce se umflă aşa de tare în pene omul ăsta, ce-l determină să fie unul dintre cei mai aroganţi politicieni vâlceni. Se poartă ca şi cum ar fi cel puţin buricul pământului şi sincer, chiar nu pricep de ce. Am întâlnit destui oameni politici, cu adevărat capabili, care nu sunt nici pe departe atât de fuduli ca acest din ce în ce mai mic parlamentar vâlcean. Trebuie să recunosc faptul că nu mi-au plăcut niciodată inşii de tipul Petre Ungureanu. Oamenii de acest gen reuşesc să se impună printr-un anume comportament, lipsit de scrupule.
Nu mă voi referi acum, dar promit să o fac în viitorul apropiat, la modalităţile prin care ajung să deţină averi importante, ci strict la atitudinea adoptată în politică. Nu este un secret că Ungureanu se încadrează perfect în galeria traseiştilor politici; nici nu mai ştiu numărul formaţiunilor politice prin care s-a perindat acest om. Tot timpul mi-a dat senzaţia că se foloseşte de partide ca de nişte scări care să-l ajute să urce cât mai sus în cariera politică. Cele mai recente exemple sunt UFD şi PNL. Când a reuşit să-şi negocieze o poziţie importantă în organizaţia lui Emilian Frâncu, prin absorbţia UFD de către PNL, toată lumea se minuna de achiziţia reuşită de liberalii vâlceni. Ungureanu, în calitatea sa de şef al UFD Vâlcea, a devenit instant vicepreşedinte al organizaţiei vâlcene a PNL. Iscusit cum îl ştim, omul a intrat pe listele pentru Parlament ale PNL Vâlcea şi a reuşit în cele din urmă să ajungă deputat. Atât i-a trebuit pentru a începe să-l sape pe cel care l-a adus în zona vizibilă a politicii. Mai exact, pe Emilian Frâncu. Acesta s-a trezit că cel pe care-l ajutase să ajungă deputat dorea acum să-l dea jos din fruntea organizaţiei. Din fericire pentru liberalii vâlceni, alegerile interne care au urmat au demonstrat că Petre Ungureanu nu este în stare să câştige simpatia membrilor de partid, pierzând zgomotos o bătălie care a fost oricum, numai curată nu. Pentru că nu mai avea ce obţine de la PNL, Ungureanu s-a urcat în primul tren care a trecut pe lângă el: partidul prezidenţial creat de Stolojan. Fără prea multe discuţii, Ungureanu şi-a mai trecut o viză pe paşaportul politic şi aşa încărcat şi a devenit preşedinte al PLD Vâlcea. Faptul că nu este o figură prea simpatică este demonstrat şi de absenţa numelor importante din PNL care (nu) l-au urmat în PLD. Cu excepţia lui Sorin Zamfirescu, liberalii vâlceni nu s-au înghesuit să-l urmeze pe Petre Ungureanu. Mai mult decât atât, o parte din noii membri PLD au dat fuga la PNG.
Lăsând la o parte felul în care şi-a construit cariera politică, nu pot să nu remarc relaţia lui Petre Ungureanu cu o parte a presei locale. Deşi nutreşte evidente afinităţi jurnalistice, invocând nu de puţine ori aportul său la naşterea în 1990 a Curierului, Ungureanu nu are habar de modul în care trebuie să se poarte cu ziariştii. Evident, nu mă refer aici la acei jurnalişti (puţini) care îi mai sunt încă prieteni, ci la cei care îndrăznesc să-l critice. Nu mai departe de zilele trecute, în cadrul unei conferinţe de presă a PLD Vâlcea, Petre Ungureanu s-a trezit vorbind de unul singur. Într-un târziu am realizat de ce deputatul s-a luat de mine, invocând, vezi Doamne, tonul necivilizat cu care i-am adresat câteva întrebări: omul era supărat că am criticat în câteva rânduri acţiunile partidului. Cum nu-mi putea reproşa în mod direct acest lucru, a ales o cale mai puţin corectă, căutând pretexte pentru a-şi arăta frustrarea. Nu a reuşit decât să se facă de râs, stârnind indignarea colegilor mei din presă, care au remarcat atitudinea complet aiurea a parlamentarului. Îl atenţionez pe această cale pe domnul Ungureanu că la prima reacţie necivilizată manifestată în cadrul unei conferinţe de presă la adresa unui jurnalist, s-ar putea vedea în situaţia de a lozi de unul singur. Sau, în cel mai bun caz, în faţa camerelor de luat vederi, aşa cum îi place lui…
• Octavian HERŢA
