Interviu la…agatat cu Radu III!
Interviu la…agăţat cu Radu III!
O prezenţă insolită pe meleaguri drăgăşenene. Pe malul Oltului, printre undiţe şi lansete, printre bibani şi crapi, la sfârşit de săptămână, Radu III – campion în 1979 cu FC Argeş, într-un joc din ultima etapă cu Dinamo Bucureşti, în care Dobrin a umilit echipa din Capitală, a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu.
* De ce numele Radu III?
– Numele real este Radu Nicolae. În fotbal mi s-a spus Radu III pentru a face distincţie între fratele meu, Radu II (Radu Marin – vârful de atac al echipelor FC Argeş şi Steaua) şi Radu I (Radu Constantin – vârful de atac al echipei FC Argeş, ulterior antrenor la Unirea Drăgăşani), un bun prieten de-al nostru.
* Câteva puncte din biografia dumneavoastră…
– Sunt năsut pe 22 octombrie 1952 în comuna Albota, sat Cerbu, judeţul Argeş, o mică aşezare de lână municipiul Piteşti. Am început fotbalul la 8 ani, fiind legitimat la FC Argeş cu care am devenit campion naţional în 1979. Apoi am activat un an ca jucător la Câmpulung Muscel în Divizia B, antrenor la Progresul Topoloveni, iar între anii 1980-1982 – antrenor la Divizia B al echipei Dacia Piteşti. În 1983 – antrenor la CSS Slatina şi jucător la IPA Slatina până în 1986. La grupa de copii pe care am pregătit-o cel mai bun „produs” a fost portarul Valentin David, devenit apoi portarul Universităţii Craiova şi al Chimiei Rm. Vâlcea. Între 1986-1989 – antrenor la Progresul Topoloveni, 1990-1994 – antrenor în campionatul judeţean la Tabiere Piteşti, iar din 1990 până în prezent – profesor la Aripi Piteşti, actualmente LPS Piteşti.
* Ce vă aduce în Drăgăşani?
– Vin foarte des în Drăgăşani, pasiunea pentru pescuit şi bunul meu prieten, Valentin Vlădescu (preşedintele Comitetului de părinţi de la CSS Triumf Drăgăşani) mă fac să vin cu multă plăcere ori de câte ori am ocazia. Nu numai aceste lucruri mă leagă de Drăgăşani… Primul meu antrenor a fost Duţu Lovin, cel ce s-a stabilit la Drăgăşani şi a murit, iar cel mai bun produs al grupei de juniori, antrenată de mine la Aripi Piteşti, a fost un drăgăşenean, Alin Petru Ciornei, ulterior transferat la Divizia A – Universitatea Cluj.
* Ce credeţi că-i lipseşte fotbalului actual?
– Sunt din ce în ce mai rare talentele, nu mai există disciplină, iar cei ce joacă fotbal nu mai joacă din plăcere ci pentru bani. La nivel de copii şi juniori nu există organizare, condiţiile sunt din ce în ce mai grele, nu sunt baze adecvate, condiţiile sunt improprii. În prezent este o lipsă acută de portari, atacanţi şi în special nu mai apare acel număr „10”.
* Aţi urmărit la nivelul copiilor şi juniorilor fotbalul drăgăşenean?
– Pare surprinzător, dar cât de cât cunosc bine realitatea la acest nivel. Am urmărit cu discreţie câteva antrenamente şi câţiva copii promit. Portarul (n.r. – Alexandru Târziu) care dacă va munci, va avea şanse reale de afirmare, un mijlocaş deosebit de tehnic (n.r. – Stanciu) şi un fundaş central cu un fizic impresionant (n.r. – Vlădescu) cu o orientare şi anticipare bună în joc. Poate că sunt mulţi copii talentaţi aici, dar timpul scurt avut la dispoziţie m-a făcut să am această percepţie.
* Ce recomandaţi antrenorilor de copii şi juniori din Drăgăşani?
– În primul rând o competiţie serioasă, la nivel naţional. Atâta timp cât jucătorii nu au meciuri în picioare, viitorul lor sunt marile cluburi, unde performanţa este altfel privită – seriozitatea, răbdarea şi încrederea sunt atributele actualilor antrenori de copii şi juniori. Drăgăşani-ul dispune de talente, de viitoare valori şi aş fi bucuros să fiu invitat să văd alţi copii talentaţi de la diferite grupe de vârstă.
Chiar dacă partida de pescuit s-a încheiat fără „marea captură”, sfaturile celui ce în fotbalul românesc este cunoscut sub numele de Radu III poate vor fi luate în seamă de cei ce pregătesc fotbaliştii de mâine.
Sandu ŞOCU