2 milioane de euro, prin POR, investite la Mănăstirea Hurezi, din Vâlcea

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a anunţat finalizarea unuia dintre cele mai frumoase proiecte realizate la Vâlcea, în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – „Intervenții de restaurare, consolidare și dezvoltare durabilă a Ansamblului Monastic Hurezi: Ansamblul Bolniței, restaurare/ consolidare Biserica Bolniței „Adormirea Maicii Domnului” și foișor (inclusiv osuar). Lucrări de restaurare, consolidare și protecție climaterică definitivă Ruine Bolniță”.

La poalele Munţilor Căpăţânii, nu departe de Horezu, descoperim un loc încărcat de istorie și spiritualitate: Mănăstirea Hurezi, aflată în patrimoniul UNESCO, cel mai însemnat şi vast complex de arhitectură brâncovenească. Prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, două milioane de euro au fost investite în restaurarea și conservarea Ansamblului Bolniței din apropierea mănăstirii.

Era anul 1690, când domnitorul Constantin Brâncoveanu începea să înalţe pe aceste locuri cea mai de seamă ctitorie a sa – Mănăstirea Hurezi. Şapte ani mai târziu, ansamblul monahal era desăvârşit. Considerată un reper în arhitectură şi capodopera stilului brâncovenesc, în anul 1993, mănăstirea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. De atunci, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale ţării, alături de Horezu, vatra ceramicii românești.

Pentru ca spiritualitatea, istoria, unicitatea și frumusețea acestui loc să fie cât mai bine conservate, conducerea mănăstirii a atras fonduri europene pe care le-a folosit pentru o serie de lucrări de restaurare. Proiectul implementat în cadrul POR 2014-2020 a urmărit valorificarea durabilă a moștenirii culturale și punerea în valoare a potențialului turistic și cultural-religios prin restaurarea și conservarea Ansamblului Bolniței. Acesta este situat la est de incinta mare a mănăstirii și cuprinde Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ruinele spitalului (bolniței), foișorul și zidurile de împrejmuire. Ansamblul ridicat între 1696-1699 este ctitoria doamnei Maria Brâncoveanu.

Lucrările realizate în cadrul proiectului au presupus intervenții complexe. Au fost făcute consolidări structurale, intervenții pentru protejarea fundațiilor afectate atât de trecerea timpului, cât și de excesul de umiditate din sol, au fost realizate lucrări de consolidare și restaurare arhitecturală, iar beciul foișorului a fost transformat în osuar. De asemenea, s-a intervenit pentru consolidarea, restaurarea și conservarea componentelor artistice – pictură murală, tencuieli istorice, elemente din lemn și piatră, au fost modernizate instalațiile sanitare și electrice și a fost realizat un sistem de iluminat arhitectural.

Proiectul a avut o valoare totală de aproape 10 milioane de lei și o finanțare nerambursabilă de 9,6 milioane de lei. Investițiile au fost derulate în cadrul Axei Prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

Brâncoveanu şi-a pregătit aici mormântul încă de la construirea bisericii. Însă, în aprilie 1714, în Săptămâna Patimilor, domnitorul a fost mazilit și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa. Constantin Brâncoveanu a fost decapitat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi.

La şase ani de la moartea domnitorului, soţia sa i-a adus osemintele în ţară, în secret. Cum zona de nord a Olteniei se afla sub ocupaţie austriacă, sicriul cu trupul lui Brâncoveanu nu a putut fi dus la Mănăstirea Hurezi. Astfel, a fost înmormântat la o altă mare ctitorie a sa – Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Lespedea a fost lăsată fără inscripţie de teama turcilor, însă văduva domnitorului a scris numele Constantin Brâncoveanu în caractere chirilice pe candela de argint, inscripție descoperită în 1914.

În anul 1992, Brâncovenii au fost canonizaţi şi trecuţi în rândul sfinţilor, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. La 300 de ani de la moartea domnitorului, în 2014, declarat anul Brâncoveanu, mormântul a fost deschis, iar o parte dintre moaşte au ajuns şi la Hurezi. Ele se află într-un mic sicriu din argint, cu pietre preţioase, alături de părţi din alte sfinte moaşte, chiar şi de la Sf. Apostol Andrei. (sursa: ADRSV)