Florin Stoican: continuarea exploatării de calcar la Costeşti depinde exclusiv de Guvern

Florin Stoican, unul dintre coordonatorii Asociaţiei Kogayon, structură datorită căreia s-a înfiinţat Parcul Naţional Buila Vânturariţa, le-a dat o replică politicienilor vâlceni, care confundă protejarea munţilor cu o încercare de distrugere a industriei judeţului.
În opinia sa, în mod greşit, foarte mulţi politicieni, funcţionari şi afacerişti văd în ariile naturale protejate frâne în calea dezvoltării infrastructurii şi a exploatării resurselor, din diferite motive, de la necunoaştere şi ignoranţă, până la interese directe, nereuşind să înţeleagă că acestea pot avea şi altă valoare, inclusiv una economică, pe termen mult mai lung şi în beneficiul tuturor. „Prigoana împotriva parcului este o pistă falsă! E deja obişnuinţă ca fiecare schimbare de regim politic să vină cu astfel de acţiuni de manifestare de intenţie. Din păcate, toate au rămas din 2009 încoace la stadiul de poveşti politice. Politicienii pur şi simplu nu vor să înţeleagă că unele probleme nu au graniţe politice şi rezolvarea lor este una de natură tehnică. De ani de zile, legat de acest subiect, politicienii vâlceni nu fac decât interpelări şi încercări de rezolvare politică a situaţiei, cu puseuri la fiecare schimbare de regim politic, preferând să dea vina pe parc în loc să analizeze obiectiv situaţia şi să încerce rezolvarea ei conform recomandărilor şi concluziilor raportului pe care-l au din 2009”, a scris Florin Stoican, pe Facebook, după ce şeful CJV a sugerat că viitorul platformei industriale de la Rm. Vâlcea ar fi în pericol din cauza suprapunerii unei suprafeţe de 16 hectare din Parcul Naţional Buila Vânturariţa cu un teren pe care Cariera Bistriţa intenţionează să-l exploateze. În raportul lui Stoican, se arată că modalitatea legală de a continua exploatarea în perimetrul unde este propusă zona de extindere a carierei este schimbarea limitelor parcului şi de preferat şi a siturilor Natura 2000. Acest lucru se poate face prin hotărâri de guvern (pentru parc şi sit de importanţă avifaunistică) şi ordin al ministrului (pentru sit de importanţă comunitară). În plus, pentru schimbarea limitelor sitului Natura 2000, trebuie acceptul Comisiei Europene. Exploatarea în perimetrul parcului naţional contravine atât legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate, cât şi celei din domeniul minier. De precizat ar mai fi că, pentru extinderea exploatării, întreprinderea minieră mai are nevoie de încă 13 hectare din afara perimetrului pentru care are licenţă şi, până la discuţia despre restrângerea limitelor Parcului Naţional Buila Vânturariţa, trebuie să obţină dreptul de proprietate asupra terenurilor (sunt private, ale mănăstirii Arnota şi Primăriei Costeşti), schimbarea categoriei de folosinţă (sunt pădure şi islaz, la ora actuală), să întocmească documentaţia tehnică şi să obţină avizele necesare extinderii.

Punct de vedere detaliat al preşedintelui Asociaţiei Kogayon:

Dat fiind ultimele declaratii ale Consiliului Judetean Valcea cu
privire la schimbarea limitelor Parcului National Buila-Vanturarita, am retrimis autoritatilor raportul public intocmit in 2009 si actualizat in 2016 cu privire la situatia extinderii exploatarii miniere in parcul national si ne-am manifestat intentia de a fi parte in orice proces si demers cu privire la Parcul National Buila-Vanturarita, in calitate de organizatie care a facut studiile si demersurile pentru infiintarea parcului si apoi s-a implicat in administrarea acestuia, pentru conservarea patrimoniului natural si dezvoltarea durabila a zonei Oltenia de sub Munte.

Va transmitem atasat raportul cu privire la situatia in cauza, varianta actualizata in mai 2016 a celui oficial si public intocmit de catre Administratia P.N. Buila-Vanturarita in 2009, raport pe care l-am facut dealtfel si public si ale carui concluzii si recomandari sunt acceptate de catre noi:
https://florinak.wordpress.com/2017/02/17/cariera-celui-mai-mic-parc-national/

Ţinând cont de situaţia carierei, a rezervelor disponibile şi a
fezabilităţii proiectului de extindere (cu toate eforturile şi
investiţiile, activitatea nu ar fi una profitabilă, ci foarte riscant
s-ar putea doar recupera cheltuielile), continuarea exploatării miniere nu ar face altceva decât să amâne închiderea obiectivului cu cel mult 18-23 ani, această perioadă de funcţionare fiind însă condiţionată de numeroşi factori: stabilitatea cantităţii şi calităţii rezervelor estimate (care ar putea fi limitate de ajungerea exploatării în zonele cu extindere a milonitizărilor cu conţinut ridicat de SiO2), efort mare investiţional pentru retehnologizare şi exploatare. Astfel, consideram ca pentru luarea unei decizii trebuiesc luate in considerare si evaluate cât mai corect toate efectele asupra mediului și puse în balanţă cu beneficiile economice pe termen scurt şi mediu, ţinând cont şi de posibilitatea dezvoltării turistice a zonei. Luarea în cosideraţie a recomandărilor formulate în raport ar clarifica situaţia reală şi viitorul exploatării miniere şi ar furniza toată informaţia necesară factorilor de decizie pentru a cântări corect toate beneficiile, riscurile şi efectele deciziei.

Concluzii raport
Continuarea exploatării este imposibilă fără:
1. Scoaterea din parc a altor 13 ha din afara perimetrului minier faţă de cele 16 ha suprapuse eronat cu acesta. Deci şi fără eroarea
suprapunerii situaţia ar fi fost aceeași.
2. Obţinerea proprietăţii terenul în care se va face extinderea.
Terenurile sunt proprietate privată, ale mănăstirii Arnota (14 ha pădure în perimetru) și Primăriei Costești (2 ha islaz în perimetru și 13 ha islaz în afara lui). Mănăstirea Arnota şi Episcopia Râmnicului s-au exprimat împotriva cedării terenului, mănăstirea de patrimoniu fiind oricum afectată de actuala exploatare. Primăria Costești este pentru cedarea terenului în condiţiile rediscutării contractului de concesiune.
3. Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor în care se va face extinderea din fond forestier și islaz, prin Hotărâri ale Guvernului.
4. Modificarea limitelor parcului şi a siturilor Natura 2000 cu care
acesta coincide aici, care se poate realiza numai prin Hotărâri de
Guvern (pentru parc şi sit de importanţă avifaunistică) şi Ordin al
Ministrului (pentru sit de importanţă comunitară). În plus, pentru
schimbarea limitelor sitului Natura 2000, trebuie acceptul Comisiei Europene.
5. Realizarea studiilor si documentaţiei de extindere conform
legislaţiei miniere, care să includă şi documentaţie de refacere a
mediului postînchidere şi studiu de atenuare a impactului social.
6. Prelungirea licenței de exploatare (expiră în 2020) prin întocmirea unei documentații care să cuprindă: studiul de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, planul iniţial de încetare a activităţii, planul de dezvoltare a exploatării, studiul de impact asupra mediului şi bilanţul de mediu, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic, studiul de evaluare a impactului social, planul de atenuare a impactului social.
7. Investiţii mari pentru retehnologizarea carierei, deoarece
exploatarea carierei cu minimizarea costurilor, prin unirea treptelor, a dus la compromiterea şanselor de dezvoltare, extinderea necesitând acum lucrări de amploare.

Recomandari raport
1. Realizarea unui studiu tectonic (geofizic) al zonei şi includerea
acestuia în calculul de estimare a rezervelor şi pentru luarea în
consideraţie a pericolului continuării exploatării în ceea ce priveşte
activarea faliilor cu efect asupra alunecărilor de teren, prăbuşirilor
în albia Râului Costeşti şi blocarea cursului acestuia.
2. Realizarea unor evaluări cantitative şi calitative a situației la zi
a rezervelor din zăcământ.
3. Realizarea unor evaluări cantitative, calitative și de stabilitate a
materialului agabaritic din haldă. Pe termen scurt şi mediu, resursele umane şi financiare ar putea fi reorientate spre exploatarea și valorificarea materialului din haldă, aceasta ducând la atenuarea impactului socio-economic local dar și la rezolvarea unei probleme grave de mediu pentru zonă: stabilitatea haldei de steril.
4. Realizarea unui studiu de analiză a impactului social la nivel
judeţean ca urmare a închiderii obiectivului şi a posibilităţilor de
reducere a impactului. Pe termen scurt şi mediu, resursele umane şi financiare ar putea fi reorientate spre activităţile de refacere a
mediului în zonă, continuarea exploatării materialului din haldă şi, ca o alternativă, în dezvoltarea turistică a zonei.
5. Evaluarea realistă printr-un studiu de fezabilitate a tuturor
costurilor (inclusiv a celor de mediu şi a activităţilor postînchidere
și de refacere a mediului) necesare extinderii exploatării.
6. Comunicarea eficientă și corectă a rezultatelor studiilor de mai sus tuturor factorilor interesaţi, de la comunitatea locală și angajaţii direct afectaţi, până la autorităţile centrale, judeţene şi locale.

Toate cele bune!

Florin Stoican
Presedinte
ASOCIATIA KOGAYON

www.kogayon.ro
www.buila.ro
www.trovanti.ro
www.oltenia-biking.ro