Acasă Editorial Zvon sau realitate?

Zvon sau realitate?

212
0

Se zvoneşte cã anul 2012 vine cu o primã schimbare de antrenori. Surprinzãtor sau nu, Gabi Mangalagiu ar fi fost demis de la Damila Măciuca. Motivul? E o dilemă pe care mi-o explic cumva, dar mi-e greu să accept realitatea, fiindcă am crezut că Damila Măciuca încearcă să iasă din tiparele clasice ale fotbalului românesc. Am crezut că Damila a renunţat la  mentalitatea  tipic românească, care nu urmăreşte decât rezultate imediate, cu orice preţ, chiar dacă acestea sunt obţinute pe un fundament şubred, nesigur în timp şi de o calitate îndoielnică. Dar relaţiile de durată sunt rare într-o lume tulburată de nervozitatea următorului meci, în care isteria succeselor şi a rezultatelor provoacă o supralicitare permanentă printre jucători, antrenori şi manageri. Auzisem că lui Mangalagiu i se caută înlocuitor de ceva timp. Din fericire pentru el, Jery Gane n-a ajuns la un acord cu şefii Damilei, iar Mangalagiu a terminat turul la trei puncte de primul loc, cu şanse reale la promovare. Oare aşa să îşi încheie aventura la Măciuca? Sentimentul de deja-vu este foarte puternic şi sunt obligat să vizionez acelaşi film, al cărui final îl cunosc atât de bine. Putem vorbi despre un plan, despre o strategie care să aibă sorţi de izbândă. Putem vorbi  despre capriciile unor oameni care văd lucrurile în felul lor, care schimbă cum şi când doresc, indiferent de consecinţe sau de oamenii implicaţi. Nu pot fi în totalitate obiectiv, pentru că, se ştie, de prietenia mea cu Manga, dar niciodată n-am fost subiectiv când am vorbit de profesionalismul său. A avut o misiune grea la Damila, dar s-a înhămat la muncă pentru că iubeşte meseria şi, personal, cred că a făcut mai mult decât ar fi reuşit altcineva. Poate că la mijloc e altceva şi atunci nu sunt în măsură să judec. Dacă chiar este adevărat, atunci este decizia celor de acolo şi atât. Timpul ne va spune totul… Dacă e adevărat, atunci vor fi daţi jucători afară sau ţinuţi pe banca de rezerve, vor fi aduşi alţii. Probabil, va fi o nouă abordare tehnico-tactică, alt aer, alt parfum, de data  asta se pare unul foarte tineresc  şi mai lipsit de experienţă. Rămâne de văzut, realitatea mă obligă să fiu atât de sceptic, încât nu mai cred nimic, pentru că nu găsesc motive în acest sens. Ba dimpotrivă. Pentru că jucătorii sunt  puşi în situaţia de a colabora cu antrenori noi şi se pierde astfel omogenitatea grupului. Iar pentru un grup strategic, aşa cum este o echipă de fotbal, omogenitatea este unul dintre pilonii de bază. Steaua este cel mai bun exemplu. Dar… greşelile de astăzi pot fi mai târziu o soluţie bună. Mangalagiu este certamente, o victimă. Omul nepotrivit pentru această echipă. A avut neşansa să lucreze cu unii jucători fără caracter, şi din păcate, n-a avut rezultatele aşteptate de patron, dar mai ales, nu a avut timp să lucreze, să facă mai mult pentru această echipă. Trist dar adevărat… şi povestea merge mai departe. Următorul va fi, din câte se pare, Erik Lincar, fostul jucător al Stelei şi antrenor principal la Cliceni, Viitorul Toporu, Calatis Mangalia şi Corvinul Hunedoara. Lăsând hazul amar deoparte, putem conchide că „spiritul fotbalului românesc” a învins din nou. Gigi Becali poate să doarmă iar liniştit. Dar poate totul este doar o glumă proastă…

• Ec. Mădălin DOBRE