Vasile Bleotu: dacă România simplifică sistemul de atragere a fondurilor europene, se salvează! Este prima măsură

Drăgăşeneanul Vasile Bleotu este director financiar al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare şi membru asociat în ASPES, asociaţia care include cei mai valoroşi economişti, academicieni, profesori universitari şi cercetători. Din această postură, vâlceanul şi-a exprimat îngrijorările cu privire la ceea ce se întâmplă în prezent în ţara noastră. „Criza generată de pandemia de COVID-19 a căpătat intensitate în anul 2020. Statele au fost forţate să adopte măsuri excepţionale în lupta cu pandemia pentru diminuarea presiunilor şi a riscurilor la adresa sistemelor de sănătate publică, dar şi pe ansamblu pentru protejarea sistemului economic şi menţinerea cadrului său operaţional şi sustenabilitatea financiară. În România, măsurile de prevenţie a răspândirii pandemiei au afectat masiv piaţa muncii producţia de bunuri şi servicii. Însă, climatul macro-financiar s-a menţinut în limite adecvate în urma măsurilor rapid adoptate de către autorităţile naţionale. Sectorul bancar a demonstrat soliditate şi rezilienţă, în pofida efectelor economico-sociale şi financiare negative induse de pandemie”, a apreciat Vasile Bleotu. Acesta a amintit faptul că, în 2019, România a avut una dintre cele mai însemnate creşteri economice din Uniunea Europeană (+ 4,1%), iar în 2020 a marcat cea mai frumoasă evoluţie (+ 4,8%). „În trimestrul 3 din 2021, aveam o creştere modestă, comparativ cu cel anterior (+ 0,4%). La nivelul UE, în acelaşi interval de referinţă, PIB-ul înregistrase o creştere trimestrială de 2,1 %”, a explicat Vasile Bleotu, care vede o situaţie mai bună în Europa decât alte părţi ale globului. „CE a lansat deja o serie de programe pentru susţinerea economiei şi pentru atenuarea şocurilor generate de pandemia de COVID-19. Mă refer în primul rând la iniţiativa SURE, un instrument temporar de solidaritate în valoare de 100 miliarde EUR destinat menţinerii locurilor de muncă şi sprijinirii întreprinderilor, sumele fiind alocate sub formă de împrumuturi în condiţii avantajoase, sau la Planul de redresare economică Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde EUR, al cărui element central îl reprezintă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă cu împrumuturi şi granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR, disponibile pentru sprijinirea reformelor şi a investiţiilor întreprinse de ţările Uniunii Europene. De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a adoptat la finele anului 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021 – 2027, care prevede un buget pe termen lung de 1.074,3 miliarde EUR, ce va permite Uniunii Europene să furnizeze, împreună cu Next Generation EU, o finanţare fără precedent pentru a sprijini redresarea economică şi priorităţile Uniunii pe termen lung în diferite politici sau zone. România trebuie să beneficieze de 83,9 miliarde EUR din programele enunţate, astfel: 4,1 miliarde EUR prin programul SURE (din care 3 miliarde EUR au fost alocaţi la începutul lunii decembrie 2020), 33,5 miliarde EUR din Next Generation EU (16,8 miliarde EUR granturi şi 16,7 miliarde EUR împrumuturi) şi 46,3 miliarde EUR – fonduri nerambursabile din CFM 2021 – 2027”, a detaliat Vasile Bleotu, cu menţiunea că succesul acestor strategii, în România, depinde însă enorm de Guvernul de la Bucureşti. „România va beneficia de finanţare prin 9 programe operaţionale. Discutăm de finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE+), Fondul de Coeziune (FC) şi Fondul pentru Tranziţie Justă (FETJ), la care se adaugă şi Bugetul pentru Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Priorităţile trebuie alese însă cu mare atenţie. Restructurarea economiei naţionale în perioada care va urma pandemiei ar trebui să se bazeze atât pe o valorificare cât mai bună a potenţialului intern, cât şi pe o cooperare internaţională cât mai echitabilă şi avantajoasă. În acest sens, mă refer la promovarea proiectelor pentru îmbunătăţirea infrastructurii din ţară, în vederea accelerării dezvoltării economice şi sociale. Totodată, este vital ca România să simplifice atragerea de fonduri europene, pentru că degaba sunt disponibili bani, dar noi nu suntem în stare să-i absorbim, din cauza birocraţiei sau a altor lucruri de care trebuie, ca ţară, să scăpăm”, a conchis Vasile Bleotu.