Editorial

Şi, totuşi, existã speranţã la CSM…

Fotbalul nu mai stârneºte marile pasiuni de odinioarã. Global, aproape orice aurã de farmec e împrãºtiatã ca scoicile ºi algele duse pe plajã de atâtea ºi atâtea valuri, iar prãdãtorii numiþi interese ori pariuri (caracatiþa ce acapareazã  tot mai mult sportul) sunt la datorie, gata sã ciuguleascã. Avem ºi reþetele de succes, puse la punct de marile grupãri sportive ale lumii, însã nici ele nu sunt ocolite de tentaþii. E clar cã nu mai e romantismul curat de pe vremuri, nici nu poate fi aºa când dacã  vroiai sã -þi vezi favoriþii nu aveai altã cale decât sã  mergi la stadion. Întors şi stors, fotbalul şi-a cam pierdut candoarea. Cu toate astea cred că mai există o brumă de speranţă… Întrebam, într-un editorial, ce-i lipseşte CSM-ului. O întrebare ce trebuia să-şi găsească răspuns până să ne obişnuim cu mediocritatea. Tot aici am scris despre reconstrucţia echipei şi de riscul asumat al acestei strategii. Cred că răbdarea e cea care lipseşte… Sâmbătă, contra „Bătrânei Doamne”, CSM a arătat că nu s-a obişnuit cu răul, că nu-şi plânge soarta şi visează la mai mult. Pe scurt meciul n-a fost strãlucit. Startul de meci a fost destul de slab, niciuna dintre combatante neasumându-ºi o construcþie aºezatã. Uºor superioarã la posesie, UTA a optat pentru verticalizãri rapide, de cele mai multe ori fãrã  adresã, pradã uºoarã pentru fundaºii CSM-ului. Jocul a fost destul de haotic în prima parte, cu un plus pentru oaspeþi. Dupã  minutul 50, vizitatorii au avut o cãdere inexplicabilã  în joc ºi vâlcenii au trecut în trei rânduri pe lângã  gol, un gol ce le-ar fi adus descãtuºarea. Ultimul fluier al arbitrului le-a gãsit pe cele douã  formaþii la egalitate, dupã  un meci în general slab, cu puþine reuºite tehnice ºi colective, dar cu speranþã pentru viitorul CSM-ului. Mie mi-a plãcut CSM-ul. Nu neapãrat jocul, cât mentalitatea ºi atitudinea celor implicaþi. Am convingerea cã, într-un fel sau altul, va trãi ºi sezonul viitor tot în Liga a II-a. Îl aºteptãm plini de speranþã. Pentru cã, atunci când se pune totul în teren, valoare, încredere, ambiþie, drumul spre performanþã devine din ce în ce mai uºor. Iar când þi se alãturã ºi un public ce te împinge de la spate indiferent de numele adversarului din teren, aºa cum a fost sâmbãtã, poþi spune cã ai câºtigat o mare parte din bãtãlia cu rivalii. CSM-ul trebuie lãsat sã termine ceea ce a început. E adevãrat cã s-au fãcut ºi greºeli în perioada asta, dar trebuie sã aibã perseverenþã. Dacã  începi ceva, ideal ar fi sã  termini. Dacã te pierzi pe drum, indiferent de piedici, dacã ai perseverenþã, gãseºti drumul mai departe ºi continui pânã la þinta ta. Nu poþi sã ai perseverenþã, dacã n-ai rãbdare. S-a tot vorbit de partea financiarã. Cã e nevoie de mai mulþi bani pentru performanþã, e un adevãr. Banii pot cumpãra aproape orice, dar cred cã lipsa de performanþã este ºi o problemã  de mentalitate. Banii insuficienþi nu sunt scuza pentru lipsa de performanþã, pentru cã performanþa începe cu mentalitatea, în orice domeniu. Un fotbalist de valoare, care joacã în raport cu calitãþile lui va ajunge într-un final sã  fie remunerat pe mãsurã, numai cã principiul este un pic diferit. Întâi performanþã , pe urmã rãsplatã, nu invers. Unii din copiii CSM-ului mi-au lãsat impresia cã au înþeles acest principiu, alþii nu.Sã  avem rãbdare, sã  uitãm tot ce a fost rãu ºi sã privim viitorul cu mai multã  încredere.

• Ec. Mădălin DOBRE

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button