Joi, 21 iulie, premierul României, Nicolae Ionel Ciucă, a vizitat Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, de la Râmnicu Vâlcea. A avut ocazia să și testeze unul din prototipurile de vehicule pe hidrogen realizate la Rm. Vâlcea. La final, a prezentat concluziile și a precizat scopul vizitei la Rm. Vâlcea:
”Am aprobat în ședința de guvern Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2022-2027 și am ținut să vin și să văd la fața locului și să discut cu personalul care lucrează de foarte mulți ani și are o experiență consistentă în domeniul cercetării modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii și, în mod deosebit, partea de elaborare și de conținut a planului național de implementare a strategiei de cercetare și inovare. Este foarte important pentru noi toți să conștientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare. Investim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru al tuturor pentru a ne înscrie în această direcție de dezvoltare, modernizare, consolidare economică și în toate abordările noastre discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, așa cum am înțeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă. Cercetarea trebuie să fie finanțată și să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, mai ales cu resursă umană. Am discutat elementele principale care, până în acest moment, au constituit și constituie, desigur în continuare, preocupările conducerii institutului și ale cercetătorilor din cadrul acestui institut. Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut în strategie. De exemplu, partea aceea prin care odată obținut un produs, odată realizată o invenție sau o inovare, să poată să fie implementată în practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut în strategie pentru că din discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării a reieșit foarte clar că există o neconcordanță, o nealiniere între ceea ce se desfășoară în cadrul instituțional, în cadrul institutelor de cercetare și ceea ce se desfășoară în activitatea practică economică și în mod deosebit, în mediul privat. Ca atare, am înțeles foarte bine că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituțională și cercetarea care se desfășoară în mediul privat și în mod deosebit partea de punere în producție, pentru că de fiecare dată, atunci când analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea în practică a cercetării și inovării din institutele noastre de cercetare.
Am discutat, de asemenea, aspectele care țin de partea aceasta de coordonare, existând la nivelul guvernului un comitet interministerial, comitet care trebuie să coaguleze, așa cum am stabilit împreună cu reprezentanții ministerului, cu conducerea institutului. Toate elementele, toate instituțiile care își desfășoară activitatea în acest domeniu: mediul academic şi mediul antreprenorial; pentru că este nevoie din ce în ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă în toate aceste soluții, pentru care noi ne străduim să le aducem cât mai repede pe masa deciziilor. Am vorbit de mediul antreprenorial, pentru că deja există în momentul de față un apel de proiecte prin care se vor asigura 150 de milioane de euro din PNRR, astfel încât să existe o dezvoltare în ceea ce înseamnă capacitățile de cercetare-inovare și producere a hidrogenului verde și corelez producerea de hidrogen de ceea ce am văzut în secția de hidrogen a institutului. Este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reușit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcționează pe bază de hidrogen și sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să se dezvolte și să poată să intre în producție de serie. Domnul director ne spunea că deja în această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenționează să intre în colaborare, să discute și să identifice modalitatea în care își vor pune în valoare produsele pe care le-au realizat până în acest moment. Şi, pentru că hidrogenul este folosit într-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secție de dezvoltare baterii și acumulatori”.
Premierul României a fost impresionat de entuzismul tinerilor din cadrul ICSI și a ținut să remarce acest aspect
”Este absolut impresionant să fie prezentată toată activitatea laboratorului de către o tânără care conduce un colectiv foarte tânăr și am putut să remarc entuziasmul cu care vorbesc despre ceea ce fac în interiorul laboratorului, despre produsele pe care le realizează și, în mod deosebit, despre competitivitatea şi calitatea produselor pe care le realizează. Ca atare, pot spune că avem deja pași importanți care s-au făcut în cercetarea în domeniul hidrogenului și al bateriilor. Avem pași importanți care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcționeze pe bază de hidrogen. Doresc să subliniez faptul că este datoria noastră ca de aici înainte să îi sprijinim să poată să își ducă proiectele la capăt, să poată să își ducă visul la bun sfârșit. Am spus visul, pentru că am înțeles de la domnul director, de la toți membrii institutului cu care am discutat astăzi, că institutul are o istorie foarte consistentă. institutul a fost implicat încă de la început în tot ceea ce a însemnat proiectul de energie nucleară în România. Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele și, totodată, astăzi a reușit să rămână în proiect și să se ocupe de ceea ce va însemna „Instalația de detritiere” care urmează să funcționeze la Centrala de la Cernavodă. Iată, sunt elemente, sunt realizări care pe noi ne obligă și, desigur, așa cum am discutat astăzi, este foarte important ca, dincolo de ceea ce înseamnă relevanța conținutului strategiei în Planul Național de Cercetare și Inovare, să avem resursele necesare pentru a putea să asigurăm coerența punerii în aplicare a strategiei. În încheiere, pentru că am vorbit de resurse, cea mai importantă resursă, așa cum am menționat, este resursa umană. Am menționat și ne-am bucurat cu toții, încă de săptămâna trecută, că loturile de olimpici români la matematică, fizică, geografie și chimie au reușit să obțină rezultate remarcabile, clasându-se în primele trei locuri/ cinci locuri la concursurile internaționale, situându-se chiar primul loc în Europa. Deci, există foarte multă speranță și ne spunea domnul director că în cercetare nu pot să lucreze decât cei care reușesc să atingă nivelul de excelență. Și sunt convins că, pornind de la acest fundament, pornind de la faptul că, iată, avem tineri care au reușit să atingă nivelul de excelență cu certitudine, institutele dumneavoastră de cercetare devin cât se poate atractive, iar dumneavoastră model pentru tot ceea ce reprezintă viitorul lor profesional”, a mai declarat șeful Executivului, la Vâlcea.
Contractul pentru lotul III al autostrăzii Pitești Sibiu urmează să fie semnat
La Vâlcea, Nicolae Ciucă a răspuns și la întrebările reporterilor referitoare la autostrada Pitești – Sibiu: ”Lotul III, din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul transporturilor, urmează să fie semnat foarte curând. Dacă nu mă înșel, cred că s-a și identificat câștigătorul, urmează să fie semnat contractul. Din perspectiva discuțiilor și analizelor pe care le-am avut, autostrada Pitești-Sibiu este într-un proces de realizare care, din punctul meu de vedere, nu mai are cale de întoarcere. Ea trebuie să se finalizeze la termenul asumat de către fiecare companie în parte. Este adevărat, acel segment este cel mai complicat şi sperăm… nu vreau să vorbesc în numele nimănui, știm ce experiențe am avut cu toate aceste proiecte care s-au derulat până acum. Trebuie să existe seriozitate. Dacă nu există seriozitate, în momentul de față sunt create instrumentele, astfel încât companiile care nu își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu contractul asumat vor suporta prevederile legale și avem astfel de situații”.
”Avem suficient grâu pentru consum, însămânțat și pentru export”
Întrebat în ce fel a afectat seceta producția de grâne, premierul a precizat: ”Culturile de toamnă se recoltează acum și, analiza pe care o avem, din cifrele pe care le-am primit, rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, avem suficient grâu pentru însămânțat, avem suficient grâu pentru celelalte nevoi și activități unde se folosește și avem grâu și pentru a exporta. În ceea ce privește cultura porumbului și cultura de floarea soarelui, nu există motive de îngrijorare, pentru că există, în baza datelor statistice, cantități suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana. Este în sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii și energiei pe timp de iarnă pentru cetățenii țării și asta facem în momentul de față”.
