Acasă Politica Măsuri pe mai multe fronturi pentru diminuarea efectelor crizelor cu care ne...

Măsuri pe mai multe fronturi pentru diminuarea efectelor crizelor cu care ne confruntăm

120
0

Deputatul Cristian Buican a făcut cunoscut că peste două treimi din pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” sunt active şi produc efecte. „Discutăm de soluţii concrete de protejare a economiei, dar şi a cetăţenilor de efectele multiplelor crize cu care tot mapamondul, inclusiv ţara noastră, s-a confruntat şi se confruntă”, a spus reprezentantul PNL.


Până în prezent, nu mai puţin de 11,5 miliarde de lei – fonduri naţionale şi europene s-au direcţionat către pachetul „Sprijin pentru România”, dintr-un total de 17,3 mld. lei. Zilele trecute, setul de măsuri anti-criză a fost completat cu introducerea unei facilităţi de temporare de scutire de plată a impozitului și a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei. De această măsură, vor beneficia de la 1 iunie şi persoanele nou angajate, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a actului normativ şi 31 decembrie a.c., inclusiv cele pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit conform contractului individual de muncă, fără a include sporuri sau alte adaosuri, este de 2.750 de lei. În acelaşi context, deputatul Cristian Buican a adăugat că PNL se opune foarte ferm introducerii unor taxe noi, iar Guvernul ţine cont de acest lucru. „Economia românească are nevoie de predictibilitate, de stabilitate și de încredere pentru a consolida acest ritm de creștere care plasează, după cum am văzut cifrele, confirmate nu doar de INS, ci și de Eurostat. România are cea mai mare creștere a economiei la nivelul Uniunii Europene și acest lucru trebuie să fie consolidat printr-o relație bazată pe încredere cu mediul de afaceri, dar și prin stimularea investițiilor și atragerea fondurilor europene în țara noastră. Revenind la pachetul „Sprijin pentru România”, s-a mai luat o măsură importantă – schema de ajutor de stat pentru a compensa creșterea prețului la combustibil. Această măsură va operaționaliza schema de sprijin de ajutor de stat prin care operatorii economici de transport rutier de mărfuri și persoane vor beneficia de ajutor. Peste 3.000 de companii vor beneficia de fonduri care totalizează 300 de milioane lei, acești bani vor compensa creșterea prețurilor la carburant, iar actul normativ stabilește și modalitatea concretă de acordare a acestui ajutor, care va consta într-un grant, valoarea fiind de 50 de bani pentru fiecare litru de combustibil achiziționat în limita sumei de 400 de mii euro pentru fiecare firmă. Bugetul poate fi suplimentat prin credite de angajament în vederea emiterii angajamentelor legale aferente deciziilor centralizatoare de compensare pentru perioada 2022 – 31 iulie 2023, dar și prin credite bugetare în vederea plății ajutorului de stat acordat în baza deciziilor centralizatoare de compensare pentru respectiva perioadă. Plata efectivă a ajutorului de stat se va efectua până la finalul anului viitor, în limita bugetului alocat schemei, în baza dispoziţiilor de plată emise până la 31 decembrie 2022. Schema va fi finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor”, a mai transmis deputatul Cristian Buican. Referindu-se la un alt subiect de actualitate – PNRR, liberalul a spus că, zilele acestea, s-au adoptat două hotărâri de guvern importante. Prima se referă la aprobarea Programului Național de Acțiune privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar, document care cuprinde etape clare pentru a implementa şi certifica ERTMS pentru rețeaua centrală TEN-T pe termen mediu și lung. A doua hotărâre de guvern pentru PNRR vizează modificarea anexei la Hotărârea de Guvern 1302/2021 privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă. „Este o completare a Hotărârii de Guvern 1302/2021 privind aprobarea Programului de acțiune pentru a dezvolta infrastructura feroviară și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, în sensul detalierii măsurilor privind creșterea traficului feroviar de marfă cu minim 25% în 2026 față de 2020, precum și creșterea numărului de călători de pe calea ferată cu 25%. Sunt detalii pe care Comisia Europeană le-a solicitat în contextul măsurilor asumate pentru a îndeplini jalonul M69 privind Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025 și face parte din elementele care țin de prima cerere de plată care va fi transmisă de România în acest an, în cadrul PNRR”, a mai precizat deputatul vâlcean.