Istoria jocului de fotbal

Fotbalul este „sportul sporturilor”, este sportul care îmbina forţa, inteligenţa, curajul; îndrăzneala şi eleganta mişcărilor, atrăgând in jurul său copiii de la cea mai fragedă vârstă, care încearcă să-şi imite idolii din arena, şi care rămân extaziaţi şi fericiţi că au reuşit să descopere frumuseţile jocului de fotbal. Dar când şi cum a apărut fotbalul?
Prima dovadă istorică, în care este atestat jocul cu mingea se află în cronicile engleze din anul 1175. În Franţa, în sec. XIV se practica ceva asemănător şi anume jocul „La soule”, iar în Italia „Il giuoco del calcio” (joc cu piciorul). În anul 1602, în Anglia, apar în cartea lui Carew «Surwey of Cornwall» (Priviri asupra Cornwall-ului), primele detalii asupra acestui joc sportiv. În perioada respectivă, se practicau două feluri de jocuri cu mingea: „Hurling at gooles” (aruncare la porţi)  şi „Hurling over country” (aruncare la distanţă). Începând din sec. XVIII, în oraşul Rugby, elevii încep să practice, după reguli bine definite, jocul „Hurling at does” – sau rugbyul de astăzi, iar la şcolile Chartenhanse şi Westminster, jucătorii erau obligaţi de alte reguli să conducă mingea cu piciorul; ceea ce a dus la o nouă denumire a jocului: „Dribling game”, strămoşul fotbalului de azi. La 26 octombrie 1863, ia fiinţă, în Anglia, prima asociaţie de fotbal şi primul regulament de joc care cuprindea 13 articole. În anul 1904, a fost creată „Federaţia Internaţională de Fotbal – Asociaţie”, F.I.FA.), care aduce o serie de modificări în regulile de desfăşurare a acestui joc. În 1930, F.I.F.A. a iniţiat organizarea campionatului mondial; a cărei primă ediţie s-a desfăşurat în Uruguay.
În ţara noastră, jocul de fotbal a început să se practice din anul 1903, iar în 1905 s-a constituit primul club de fotbal – „Olimpia” şi în 1909 ia fiinţă a doua echipă din Bucureşti, cu denumirea de F.C. Colentina. Primul meci internaţional se desfăşoară în 1911, românii având ca adversari echipa Galatasaray, din Constantinopol. În 1912, se înfiinţează Federaţia Societăţilor Sportive din România, care avea o comisie centrală de fotbal. După anul 1919, iau fiinţă alte cluburi ca: Tricolorul, Venus, Chinezul Timişoara, Juventus ş.a. Pentru prima dată, se organizează în ţara noastră, în anul 1934, o competiţie eliminatorie, sub denumirea de Cupa României. După eliberarea ţarii, la 23 August 1944, în cadrul măsurilor de democratizare a sportului, s-a reorganizat şi fotbalul. Se înfiinţează .O.S.P. (Organizaţia Sportului Popular), prima organizaţie democratică de coordonare a activităţii sportive, care a marcat şi etapa de restructurare a activităţii fotbalistice, bazată pe echipe de întreprinderi, de departamente etc. Astăzi, activitatea fotbalistică este organizată şi se desfăşoară sub îndrumarea şi coordonarea FRF, care asigură pregătirea jucătorilor pe baza unei concepţii unitare, după un sistem adaptat specificului jucătorilor români, începând de la formaţiile de «pitici», continuând cu echipele de juniori şi tineret şi terminând cu cele divizionare: A, B şi C. (economist Mădălin Dobre)