Ion Cîlea: am „sădit” prima iniţiativă în redresarea pomiculturii din Vâlcea

În cadrul şedinţei extraordinare din data de 8 februarie a.c., Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat alocarea sumei de 500.000 lei pentru înfiinţarea a 6 loturi demonstrative cultivate cu pomi fructiferi în parteneriat cu primăriile localităţilor Horezu, Slătioara, Stroieşti, Livezi, Nicolae Bălcescu şi Buneşti, precum şi cu Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Pomicolă Rm.Vâlcea. Acţiunea pe care am conturat-o de mai multă vreme împreună cu prof.univ.dr. Ioan Botu, directorul Staţiunii de Cercetare, şi dr.ing. Marin Cernătescu, directorul Camerei Agricole, are ca scop revitalizarea pomiculturii din judeţul nostru prin stimularea interesului cetăţenilor din bazinele pomicole şi a preocupărilor lor pentru crearea unor plantaţii noi care să pună în valoare condiţiile climatice, foarte favorabile, şi tradiţiile istorice în acest domeniu. Am considerat că este de datoria noastră să punem capăt stărilor actuale de lucruri din pomicultură când livezile au intrat în declin din cauza vârstei înaintate, a fărâmiţării excesive, dispariţiei structurilor de protecţie fitosanitare care să asigure obţinerea unor fructe de calitate şi, implicit, menţinerea pomilor în echilibru productiv, precum şi a lipsei totale a lanţului de preluare, procesare şi valorificare a producţiei pomicole.
La acestea s-a mai adăugat cu timpul şi lipsa de inspiraţie a unor pomicultori în alegerea terenurilor potrivite pentru înfiinţarea modestelor plantaţii care s-au mai creat. Nimeni să nu aştepte, însă, producţii mari de fructe din aceste plantaţii realizate pe terenuri în pantă, rolul acestora fiind în principal de a combate eroziunea solului.
Din toate aceste cauze, tradiţionala pomicultură vâlceană a ajuns într-o situaţie foarte critică. Faţă de cele 20.705 ha de livezi câte existau în 1990, astăzi suprafeţele pomicole au scăzut la 13.120 ha în condiţiile în care punem la socoteală şi pe cei aproximativ un milion de pomi răzleţi din gospodăriile populaţiei.
Starea pomiculturii nu s-a deteriorat doar în judeţul Vâlcea, ea este la fel de dramatică în toată ţara. De exemplu, patrimoniul pomicol naţional abia dacă mai cuprinde 120.000 ha, intrate şi acestea în declin productiv, în comparaţie cu cele 330.000 ha câte existau cu 20 de ani în urmă. Ajunsă în situaţia de cenuşăreasă a agriculturii româneşti, pomicultura a coborât atât de jos încât abia dacă mai ocupă 1,7% din totalul suprafeţei agricole din ţară şi 2,2% din suprafaţa cultivată. Extinzând raporturile la nivelul UE, n-avem dreptul să ne împăcăm cu ideea că astăzi România realizează doar 3,6% din producţia europeană de mere, iar tendinţa este, din păcate, descrescătoare, punând în pericol scoaterea fructelor româneşti de pe piaţa comunitară.
Ceva rapid şi extrem de important trebuie să se întâmple în acest sector al agriculturii. Supravieţuirea pomiculturii româneşti a devenit tot mai dependentă de modul de organizare, de capacitatea investiţională, de sortimentele şi soiurile luate în cultură şi nu în ultimul rând, de tehnologia folosită pe traseul de la înfiinţarea plantaţiilor şi lucrările de întreţinere curentă.
Trebuie înţeles foarte clar că dezvoltarea pomiculturii nu este un capriciu, ea reprezintă o necesitate imperioasă în contextul mai larg al dezvoltării rurale.
În ceea ce ne priveşte, la nivelul judeţului Vâlcea am pus deja la punct o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung, iar la elaborarea acesteia am primit un sprijin generos şi profesionist din partea cercetătorilor de la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Pomicolă Râmnicu Vâlcea. Au fost, de asemenea, perfectate şi câteva proiecte tip pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole intensive, convenţionale sau ecologice, vârful de lance constituindu-l chiar decizia luată marţi, 8 februarie în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean.

Dr.ing. Ion CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea