EDITORIAL / Joe Biden (aproape) preşedinte al SUA

Din 4 în 4 ani cea mai veche democraţie din lume, cea americană intră în febra campaniei electorale prezidenţiale în care societatea se polarizează în jurul a doi reprezentanţi ai celor două mari partide, republican şi democrat.

Din 1789 anul instalării primului preşedinte american (după declararea independenţei USA)- George Washington- au existat 45 de preşedinţi care au condus statul care a devenit treptat, treptat cel mai puternic stat al lumii moderne şi contemporane.

Cel mai lung mandat de preşedinte a fost cel al lui Franklin D. Roosevelt 1933-1945, singurul care nu a respectat regula celor maxim două mandate de câte 4 ani, dată de cea mai veche Constituţie a lumii. Regula nu a fost respectată, dar situaţia a fost una specială, cea a celui mai sângeros război al lumii- al doilea război mondial- în care SUA a fost cel mai important participant contribuind major la victoria finală împotriva Germaniei hitleriste, a Japoniei imperialiste şi a Italiei fasciste.

După cel de-al doilea război mondial, în SUA, republicanii şi democraţii s-au succedat la putere cu un oarecare avans al republicanilor, dat de politică mai “în forţă” a acestora faţă de statele care au pus/ pun la îndoială supremaţia militară sau economică a americanilor (URSS, Rusia, China).

După destrămarea URSS şi căderea comunismului în statele est- europene (1989- 1991) la care americanii au avut o contribuţie esenţială forţând limitele înarmărilor în “bătălia” cu URSS, americanii au rămas singură mare putere militară, dar au trebuit să răspundă puternicii ascensiuni economice a Chinei (semi)comuniste. În toată această perioadă au fost şi preşedinţi republicani (G.Bush, G.Bush Jr, D.Trump) şi preşedinţi democraţi (B.Clinton şi B. Obama) a fost consemnat şi primul preşedinte de culoare în istoria de peste 200 de ani de democraţie americană în persoana lui Barack Obama ( 2009- 2017), iar acum 4 ani a fost consemnată şi prima candidatură feminină în persoana doamnei Hillary Clinton, consoarta lui Bill Clinton (preşedinte în perioada 1993- 2001), dar fără sorţi de izbândă, populistul republican Donald Trump câştigând relativ uşor alegerile.
Ajungând iată în perioada actuală, la alegerile care s-au încheiat acum câteva zile, consemnăm bătălia destul de strânsă între preşedintele în funcţie D.Trump şi contracandidatul democrat Joe Biden fost vicepreşedinte al SUA în perioada mandatelor lui Barack Obama.

Având de ales între doi politicieni bătrâni (Trump- 74 de ani, Biden 78 de ani), cu mijloacele moderne de vot actuale : vot electronic şi vot prin corespondenţă, americanii s-au mobilizat extraordinar şi cu o prezenţă la vot record aşteaptă cu înfrigurare deznodământul final. Acesta pare să-i fie favorabil democratului Biden căruia îi este suficientă victoria în statul Nevada acolo unde conduce după numărarea a peste 95% din voturi. Donald Trump în stilul său caracteristic de fost prezentator de gale wrestling, aidoma lui Mircea Geoană în România anului 2009, s-a grăbit să-şi anunţe victoria omiţând numărarea voturilor transmise prin corespondenţă (Geoană a omis numărarea voturilor din diasporă) acolo unde Biden are o superioritate netă dată de specificul alegătorului prin corespondenţă (american cu studii mai mult decât medii votant preponderent al lui Biden anul acesta).

În SUA rezultatul votului este unul dat de rezultatul final al numărului de electori pentru un candidat sau pentru altul, care este diferit de la stat la stat în funcţie de numărul populaţiei statului respectiv. Numărul total de electori pe întreg cuprinsul SUA este de 538, iar pentru a câştiga alegerile un candidat trebuie să obţină minim 270 de electori.

La momentul scrierii acestor rânduri (luni ora 11) nu erau clare rezultatele în 4 state (Pennsylvania cu 20 de electori, Georgia cu 16 electori, Carolina de Nord cu 15 electori şi Nevada cu 6 electori), dar scorul (neoficial) de 264-214 şi avansul (mic) din Nevada arată că lui Biden îi este suficientă victoria într-un singur stat, pe când Tramp ar trebui să câştige în toate cele patru menţionate mai sus ceea ce este puţin probabil.
Trump era favorit, dar populismul său deşănţat şi tratarea într-un mod simplist a pandemiei de coronavirus care a făcut sute de mii de victime dincolo de Atlantic l-au tras în jos, deşi contracandidatul său nu este unul de mare calibru fiind suspectat chiar de mici probleme de început de senilitate (l-a confundat pe Trump cu Bush şi pe o nepoată a sa cu fiul decedat în 2015).
# Purtaţi mască!
# Respectaţi regulile impuse de către autorităţi!
# Doar respectând regulile ( naţionale şi internaţionale) vom învinge în final în lupta cu virusul ucigaş!
• Profesor Dan Săraru