EDITORIAL / Fotbalul românesc a suferit mutaţii dureroase: Knattspyrnufelag s-a transformat în Şahtior Karagandy!

De-a lungul ultimilor 50 de ani istoria participărilor româneşti în cupele europene intercluburi, a avut suişuri şi coborâşuri, unele de înţeles, altele incredibile.
Indiscutabil momentul pozitiv numărul 1 a fost momentul Sevilla 1986, atunci când Steaua armatei beneficiind de un culoar favorabil şi de absenţa echipelor englezeşti din competiţiile europene după episodul dureros de pe Heysel, a câştigat Cupa Campionilor europeni într-o finală cu Barcelona în care portarul Duckadam a devenit legenda fotbalului românesc, european şi mondial, apărând patru loviturii de departajare consecutive şi aducând cel mai râvnit trofeu european la Bucureşti.
Ulterior, Steaua a mai jucat o finală de Cupa Campionilor de tristă amintire, 0-4 cu A.C. Milan în 1989.
Nu trebuiesc uitate nici „deschizătoarele de drum”, Dinamo Bucureşti şi Universitatea Craiova primele echipe româneşti calificate în semifinalele competiţiilor continentale (Dinamo în 1984 în Cupa Campionilor şi „U” Craiova în 1983 în Cupa UEFA).
Dinamo avea să mai joace o semifinală de Cupa Cupelor în 1990, iar Steaua(FCSB) de Cupa UEFA în 2006.
Din păcate pentru fotbalul românesc, tot de-a lungul timpului, au existat şi momente dureroase ale unor eliminări premature din competiţiile europene în faţa unor echipe necunoscute din fotbalul de „lumea a treia” european.
Joia trecută (joia neagră), 29 iulie anul de graţie 2021 a fost scrisă cea mai urâtă pagină din istoria fotbalului intercluburi european pentru echipele româneşti. Au fost eliminate, în aceiaşi zi toate echipele participante în noua competiţie europeană, a treia şi ultima ca valoare, Conference League în turul 2 preliminar (!!): FCSB, CS”U” Craiova, Sepsi Sf. Gheorghe şi nu de către oricine ci de către Şahtior Karagandy (din Kazahstan), Laci (din Albania)şi Spartak Trnava (din Slovacia) echipe din fotbaluri considerate (mult) sub fotbalul romanesc.
Statisticienii gazetari de la noi au acum o mare dilemă în a se hotărî care este cea mai ruşinoasă eliminare: cea a lui Dinamo Bucureşti în Cupa UEFA în ediţia ’97- ’98 1-2 şi 0-2 cu Knattspyrnufelag Reykjavik din Islanda sau cea a lui FCSB (Steaua lui Becali) de joi cu Sahtior Karagandy din Kazahstan 1-0 şi 1-2 (3-5 d.p). Ultima, desfăşurându-se şi pe teren neutru, în Armenia la Erevan este şi motiv de bancuri cu „fotbal la radio Erevan”, mai ales pentru suporterii dinamovişti şi rapidişti de la noi, iar Tattybayev cel care a înscris în min 90+1 golul care a dus meciul în prelungiri şi a transformat ultimul penalty, cel al victoriei, este „erou naţional” în Kazahstan.
Vorbeam, de atâtea ori în ultima perioadă, în acest colţ de pagină de cât de jos a ajuns fotbalul românesc sub ” cârmuirea” unora ca Burleanu sau Becali. (Gigi, cel cu oile, căci ei, Becali sunt mai mulţi, vreo trei şi, din păcate au făcut/ fac mult rău în fotbalul nostru în dorinţa lor continuă de înavuţire..).
Pentru a respecta adevărul istoric în topul înfrângerilor ruşinoase în cupele europene, să nu uităm pe CFR Cluj Napoca în play-off-ul Europa League de acum trei ani: 2-3 şi 0-2 cu Dudelange din Luxemburg, pe Dinamo cu 17 Nentori Tirana în turul 1 al Cupei Cupelor ediţia 1986- 1987, pe C.S „U”Craiova, anul trecut cu Lokomotiv Tbilisi din Georgia şi anul acesta, joi cu Laci din Albania, pe Rapid cu Skonto Riga în turul 2 preliminar al C.L ediţia 1999- 2000, dar şi pe F.C.”U” Craiova 1948 1-2 şi 0-2 cu Dinamo Tbilisi în turul 2 preliminar al Cupei UEFA în ’94-’95.
Din înţelepciunea populară au izvorât nenumărate zicale una mai adevărată decât cealaltă. Cea care se potriveşte cel mai bine acum în disputele microbiştilor este : „râde ciob de oală spartă!…”
De fapt râde toată lumea fotbalistică europeană de cât de jos am ajuns…
Aveţi grijă de voi!
• Dan-Cătălin Săraru