EDITORIAL – Femei celebre şi femei “celebre”
De-a lungul istoriei, au existat femei care au marcat (pozitiv sau negativ) epoca în care au trăit. S-au făcut şi se fac diverse topuri ale acestora, pe domenii de activitate – istorie, ştiinţă, muzică, sport, dar mai ales în viaţa publică şi în politică. Unele şi-au câştigat celebritatea datorită valorii, determinării, perseverenţei şi muncii, altele datorită conjuncturii sau a sprijinului venit din partea bărbătească.
În antichitate, cea mai cunoscută femeie a fost Cleopatra, regina puternică a Egiptului, dar şi amanta regelui roman cotropitor Cezar. Au urmat Elisabeta l – “Regina virgină a Marii Britanii”, Ioana D’ Arc – eroina francezilor din Războiul de 100 de ani, Maria Tereza a Austriei, faţă de care istoria a cernut tot felul de lucruri adevărate, dar şi legende, Mata Hari – cea mai cunoscută spioană şi curtezană a sfârşitului de secol 18 şi început de secol 19. Aproape de zilele noastre, o avem la capitolul ştiinţă pe Marie Curie, cea care a descoperit elementele radioactive poloniu şi radiu şi care a luat premiul Nobel pentru chimie în 1911, pe Margaret Thatcher – primul premier femeie al Marii Britanii, dar şi pe prinţesa Diana, supranumită şi “regina inimilor”, decedată prematur în 1997, an în care a primit şi premiul Nobel pentru pace, post-mortem.
Şi România are celebrităţile sale, începând cu Regina Maria a României, cunoscută în istorie ca “mama răniţilor” sau “regina soldat”, cu rol esenţial pe front în timpul Primului Război Mondial, dar mai ales în negocierile politice care au dus la crearea României Mari. Cam în aceeaşi perioadă, a trăit şi eroina Văii Jiului – Ecaterina Teodoroiu. Pe tărâmul ştiinţei, al literaturii, al muzicii, al sportului celebrităţile, s-au numit Ana Aslan – academician, creator al nu mai puţin celebrului “Gerovital”, Veronica Micle – poetă şi iubită a inegalabilului Eminescu, Maria Tănase – regina neîncoronată a cântecului românesc şi Nadia Comăneci, considerată drept cea mai mare gimnastă a tuturor timpurilor.
În zilele noastre, după consoarta dictatorului comunist Ceauşescu, numeroase femei au apărut în politica dâmboviţeană, mai ales în zona liberală. Prima a fost Mona Muscă – activă timp de aproape un deceniu în Parlamentul României şi retrasă din viaţa publică din cauza unui controversat raport al CNSAS. Au stat la pândă şi au penetrat spaţiul politic liberal Norica Nicolai şi Renate Weber, iar mai nou Raluca Turcan şi Alina Gorghiu. Ultima este în centrul unui imens scandal generat de iniţierea (se pare cu mulţi ani în urmă) şi depunerea în noiembrie – anul trecut a unui controversat proiect de lege privind “oportunitatea” executării puşcăriei la domiciliu în cazul deţinuţilor condamnaţi până la 7 ani pentru ALTE fapte decât cele de corupţie, de crimă sau de viol. Proiect scos de la naftalină de preşedintele interimar al Senatului şi votat de aproape tot spectrul politic…
• prof. Dan Săraru
