EDITORIAL / Avancronica C.M. Qatar 2022

Peste fix cinci zile, duminica viitoare va începe cel mai atipic turneu final de campionat mondial din istoria de aproape 100 de ani a acestora, primul desfăşurat „toamna-iarna” în însoritul şi exoticul Qatar.
Ajuns pentru a doua oară pe pământ asiatic, după „premiera” din 2002 cu turneul desfăşurat în Coreea de Sud şi Japonia, turneul final de anul acesta, la fel ca şi cel de acum patru ani din Rusia este sărăcit de prezenţa cvadruplei campioane mondiale, Italia aflată într-o perioadă ciudată a existenţei sale: absentă la C.M 2018, campioană europeană în 2020 (2021), absentă la C.M. 2022!
Tifosi italieni, după extazul din vara lui 2021 când echipa lor s-a încununat campioană a bătrânului continent, plâng şi acum şi se împacă greu cu gândul absenţei pentru a doua oară consecutiv a scuadrei azzura de la turneul final…
Disputa „cap la cap” dintre America de Sud şi Europa desfăşurată între 1930 şi 2006, s-a dezechilibrat în 2010 în Africa de Sud acolo unde, pentru prima dată, o echipă din Europa -Spania- a câştigat titlul suprem în afara graniţelor europene.
A urmat succesul incredibil al Germaniei în Brazilia în 2014 şi apoi succesul cocoşilor galici în Rusia în 2018 şi Europa a dus scorul la 12-9 în disputa cu America de Sud în meciul „neoficial” şi „imaginar” dintre ele.
America de Sud este însă continentul care dă singura cvintuplă mondială, Brazilia şi astfel competiţia dintre cele două continente se mai echilibrează.
Acum, la ediţia cu numărul 22, bătălia pentru titlul mondial se va da probabil tot între echipele care au fost de-a lungul timpului campioane mondiale : Brazilia de cinci ori, Germania de patru ori, Argentina şi Franţa de două ori.
Mai greu de crezut că Uruguay campioană mondială de două ori în secolul trecut (1930 şi 1950), Anglia sau Spania, campioane câte o singură dată sau Croaţia finalista ultimei ediţii vor avea şanse la titlul mondial, mai degrabă marea nedreptăţită, Olanda, de trei ori finalistă (1974, 1978 şi 2010) ar avea ceva şanse anul acesta.
În urma desfăşurării preliminariilor, sunt 32 de echipe calificate la turneul final împărţite în opt grupe de câte patru, din care merg mai departe, în „optimi”, primele două clasate.
În grupa A (Qatar, Ecuador, Senegal, Olanda), mare favorită este naţionala batavă, beneficiară din nou a unei generaţii foarte bune de fotbalişti.
În grupa B (Anglia, Iran, USA, Țara Galilor) favorită este naţionala Albionului, pentru celălalt loc calificabil se vor lupta yankeii şi galezii. În grupa C, Argentina se va bate cu Mexic , Polonia şi Arabia Saudită şi probabil va câştiga grupa fiind puternică şi dornică de a se încununa campioană mondială şi Messi cel mai bun fotbalist din istorie.
În grupa D, actuala campioană mondială, Franţa va avea o misiune facilă cu Australia, Tunisia şi Danemarca, danezii fiind favoriţi cerţi la locul 2 în grupă.
Grupa E propune un duel superb Spania-Germania (campioanele de acum doisprezece, respectiv opt ani) pentru primul loc în grupă, Costa Rica şi Japonia neputând, teoretic, să le pună probleme.
În grupa F (Belgia, Canada, Maroc , Croaţia), favorită pare Belgia, dar Croaţia este încă puternică; nu ca acum patru ani (deh, au mai îmbătrânit Modric şi ai săi), dar tot puternică. Grupa G (Brazilia, Serbia, Elveţia, Camerun) ne dă şi una dintre marile favorite la cununa mondială, Brazilia, dar grupa este echilibrată şi fiecare dintre cele patru are şanse la calificarea în optimi. Ultima grupă, G, are şi ea o favorită certă, Portugalia, pentru celălalt loc calificabil bătându-se Uruguay, Coreea de Sud şi Ghana.
Qatar-ul este un stat mic al Asiei de Sud-Vest, din Golful Persic (un „apendice” al Arabiei Saudite), dar bogat (petrolul!) şi a reuşit (cu ajutorul „neinteresat” al lui Platini) să obţină organizarea acestei cupe mondiale. Cupă mondială care va fi cea mai scumpă din istoria fotbalului, costul construcţiilor celor 5 stadioane fiind unul imens, de ordinul miliardelor de (petro)dolari şi controversat datorită exploatării muncii „la negru” a muncitorilor din ţările sărace ale Asiei de sud-est.
Al Rayyan, Al Wakrah, Al Khor şi Lusail vă spun ceva? Sunt cele 4 oraşe care alături de capitala, Doha (Ad Dawhah) vor găzdui meciurile turneului final în perioada 20 noiembrie- 18 decembrie.
Pe cine pariaţi?
Aveţi grijă de voi!
• Dan-Cătălin Săraru