EDITORIAL / Acord istoric, reuşit de Iohannis

Zilele acestea, la Consiliul European de la Bruxelles, acolo unde se întâlnesc şefii de state şi de guverne, din cele 27 de state membre, pentru a discuta problemele de maximă importanţă şi necesitate ale Uniunii, România a obţinut un succes imens, prin obţinerea unei alocări de 79,9 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2021-2027.

Reprezentată la cel mai înalt nivel de preşedintele Iohannis, după 4 zile şi 4 nopţi de negocieri acerbe, România a obţinut această sumă din Planul de recuperare economică al Uniunii, fiind unul dintre marii câştigători ai negocierilor! Cum s-a reuşit lucrul acesta? În primul rand, toată lumea “a vorbit aceiaşi limbă”, adică preşedintele, primul ministru şi membrii Cabinetului Orban. Prin comportament şi propuneri, au fost fermi şi solidari. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat la precedentele negocieri, atunci când preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu nu se înţelegeau (2008) sau, în 2014, când acelaşi preşedinte Băsescu se certa cu premierul Ponta – care dintre ei să meargă la Bruxelles. Sigur, a contat imens în obţinerea acestei victorii relaţia excelentă pe care Klaus Iohannis o are cu Angela Merkel şi cu Emanuel Macron, dar şi faptul că şeful statului nu are nevoie de translator atunci când vorbeşte cu cei doi sau cu alţi şefi de state sau de guverne. Contează enorm să ai un şef de stat care vorbeşte perfect engleză, germană şi franceză. Banii obţinuţi (atenţie!, deocamdată doar “pe hârtie”) vor fi folosiţi pentru dezvoltare, reconstrucţie, sistemul sanitar, educaţie şi infrastructură (autostrăzi, gaze, apă, canal, energie electrică şi alternativă). În negocierile maraton din capitala Belgiei, două au fost ţintele principale ale preşedintelui nostru. Primul – securizarea fondurilor pentru coeziune şi pentru agricultură, alocate anterior, pentru că, în legătură cu Planul de redresare economică al U.E. după pandemia de coronavirus, au fost presiuni uriaşe din partea a cel puţin 15 state ca suma alocată (750 de miliarde de euro cu 390 de miliarde fonduri nerambursabile (granturi) şi 360 miliarde credite în condiţii foarte avantajoase) să fie mult diminuată. De asemenea, şeful statului a avut în vedere obţinerea altor fonduri importante în afara celor 32 de miliarde de euro negociate anterior (acum 2 luni). Banii obţinuţi pentru 2021- 2027 vor fi folosiţi pentru construcţia a 3.000 km autostrăzi în următorii 10 ani, pentru modernizări şi reabilitări de drumuri judeţene şi locale, construcţia spitalelor regionale (Guvernul a semnat deja 3 contracte pentru Craiova, Iaşi, Cluj-Napoca), modernizarea şi dotarea spitalelor actuale şi înfiinţarea de noi cabinete în mediul rural, extinderea reţelelor de distribuţie gaze naturale, a celor de apă şi canal, investiţii în infrastructură agricolă şi de irigaţii, investiţii în infrastructura sportivă (stadioane ş.a.m.d.). Bineînţeles că, după această importantă realizare, au apărut şi contestatarii. De unde? Din partea stângă a spectrului politic, prin vocea “autorizată” a preşedintelui PSD Marcel Ciolacu, care atenţionează guvernul “să mărească pensiile şi să dubleze alocaţiile”, cei doi “cartofi fierbinţi” lăsaţi moştenire de guvernarea pesedistă. S-a trezit vociferând şi europarlamentarul Pro România – Mihai Tudose, fost prim-ministru al României, care (arătând încă odată adevărul proverbelor româneşti, de data aceasta cel cu vulpea care nu ajunge la struguri pe motiv că… sunt acri). Acesta a afirmat că banii nu vor fi “accesaţi”, întrucât noi, românii, nu ştim să facem proiecte pentru cheltuirea acestora… Ba ştim, domnule Tudose şi o vom dovedi! Acum, la final, aş vrea să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să presupunem că Viorica Dăncilă ar fi devenit preşedintele României, iar Liviu Dragnea nu ar fi fost la închisoare, ci ar fi fost premier. Oare cu cine ar fi negociat, în ce limbă ar fi vorbit şi ce bani ar fi obţinut pentru România?
# Respectaţi cu stricteţe regulile impuse de către autorităţi!
Pericolul nu a trecut, spitalele sunt pline de bolnavi de coronavirus, iar 20 de state europene au limitat accesul românilor în ele…
• prof. Dan Săraru