Diverse

Constantin Roibu a vorbit la televiziunea naţională despre motivele care au dus la destrămarea Oltchim-ului

Duminică seara, la scurt timp după ce noua grupare de handbal a Râmnicului pierdea ruşinos în faţa grupării din Craiova, pe postul naţional de televiziune a fost difuzat un reportaj despre legendara echipă a Râmnicului, Oltchim, despre motivele care au dus la destrămarea acestui simbol, dar şi despre posibilităţile ca Vâlcea să redevină o forţă în handbalul feminin. Invitaţi ai realizatorilor au fost Radu Voina, care a ocupat, pentru o vreme, funcţia de antrenor principal la Oltchim, dar şi fostul director al Combinatului Chimic, Constantin Roibu. S-a vorbit despre perioada de început, cum a luat fiinţă Chimistul, cum la poalele Capelei au ajuns cele mai valoroase jucătoare ale vremii, cum au apărut primele trofee şi cum echipa a ajuns să fie respectată şi iubită atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Roibu a spus că a preluat funcţia de directorul general la Oltchim în 1991, iar din acel moment s-a implicat şi în susţinerea financiară a echipei de handbal. „Îmi plăcea handbalul, dar nu acesta a fost motivul pentru care m-am implicat în susţinerea echipei. Am considerat că prin echipa de handbal făceam cea mai bună reclamă societăţii şi cea mai ieftină”, a spus Roibu. „Peste tot pe unde mergeai, în ţară şi în Europa, toată lumea ştia de Oltchim. Peste tot se spunea că Vâlcea e capitala handbalului românesc”, şi-a amintit şi Voina, care a recunoscut că, la Vâlcea, a petrecut una dintre cele mai frumoase perioade, ca antrenor. Radu Voina a mai vorbit şi despre deciziile cluburilor de a aduce antrenori străini în ţară, pe care le condamnă, fiind convins că tehnicienii români nu sunt cu nimic mai prejos decât cei din afară.

„În 2013, dacă Oltchim ar fi jucat finala Ligii Campionilor, cu banii obţinuţi din organizarea meciului ar mai fi rezistat încă un sezon”

„Străzile erau goale şi sala era plină. Nu cred că în Rm. Vâlcea oamenii vor mai putea trăi fără handbal. E un fenomen social. Handbalul nu poate să dispară”, au mai spus realizatorii emisiunii, dar şi fostul preşedinte al Oltchim-ului, Ioan Gavrilescu. Handbalul nu a dispărut definitiv, însă a dispărut Oltchim. S-a întâmplat acest lucru în 2013, după ce Combinatul Chimic şi-a retras sprijinul financiar. „Desfiinţarea echipei era firească. Ea a fost susţinută în proporţie de 90 la sută de Combinatul Chimic. Dacă ar fi existat mai mulţi sponsori sau Rm. Vâlcea, ca oraş, ar fi avut o putere economică mai mare sau firme care să poată susţine echipa, poate nu s-ar fi ajuns aici. O dată cu plecarea mea din Combinat, echipa nu a mai fost susţinută, iar clubul a intrat în insolvenţă. Am încercat să aducem bani din alte surse, dar nu am reuşit. Nu am spus asta până acum, dar, în 2013, dacă Oltchim juca finala Ligii Campionilor, din organizarea meciului s-ar fi strâns banii necesari pentru a mai continua încă un sezon. A fost, însă, eliminată de Gyor şi totul s-a destrămat”, a precizat Constantin Roibu. Acesta a recunoscut şi că a greşit prin aducerea unui antrenor străin (este vorba despre Jakob Vestergaard): „S-a dovedit că am greşit în 2012, atunci când am hotărât să aducem un antrenor străin. În 2013, nu am jucat finala din cauza antrenorului, nu din cea a echipei”. Roibu şi-a mai amintit şi de finala cu Viborg, pierdută de Oltchim. După acel eşec, fostul director general de la Combinat a dorit să preia metodele nordicilor: „Imediat după meciul cu Viborg, am încercat să aplic la Oltchim modelul danezilor, care aveau peste 1000 de sponsori. 1000 de sponsori, care contribuiau fiecare cu câte 5000 de euro, înseamnă un buget de 5 milioane de euro. Nu am reuşit. Sponsorii care s-au alăturat echipei îi numeri pe degetele de la o mână. Sunt aceeaşi şi acum, la HCM Rm. Vâlcea”.

„Am plecat de la Oltchim pentru că mi-am dat seama că sunt sabotat”

Roibu a amintit şi care au fost motivele care au dus la despărţirea sa de Combinatul Chimic: „Am plecat de la Oltchim pentru că mi-am dat seama că sunt sabotat şi nu sunt lăsat să continui activitatea. Au fost interese împotriva bunului mers al societăţii, scopul fiind acela de protejare a unor acţionari minoritari. După patru ani de încercări, obţinusem aprobare de la Uniunea Europeană pentru efectuarea conversiei datoriilor în acţiuni, însă pe plan intern nu a fost acceptată această variantă. Când am văzut că sunt împiedicat să-mi desfăşor activitatea, mi-am dat demisia şi am plecat”. Întrebat dacă este dispus să mai sprijine activitatea handbalistică la Vâlcea, fostul şef de pe platforma chimică a precizat: „Nu am nicio posibilitate şi nu pot să pun umărul din punct de vedere financiar la refacerea unei echipe de handbal la Vâlcea la nivelul care a fost, dar pot să dau nişte sfaturi, nişte idei. De exemplu, toate fostele mari handbaliste, care s-au stabilit aici, pot merge în şcolile din oraş, să facă selecţii. Aş porni cu echipe de la nivel de copii şi juniori. Nu e ceva de moment, e un plan pe termen lung”. (S.S.)

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button