Ce motiv ar avea Ion Cîlea să trădeze interesele PSD-ului?

În a doua parte a săptămânii trecute, social-democraţii din Râmnicu Vâlcea l-au sacrificat pe Remus Grigorescu pentru a-l proteja pe Ion Matei. Aceştia s-au opus intrării fostului prefect în competiţia pentru funcţia de primar, în perspectiva alegerilor locale din anul 2012, deşi ştiau foarte bine că, cel puţin în momentul de faţă, liderul filialei municipale este cotat cu cele mai mici şanse de victorie într-o eventuală confruntare cu Emilian Frâncu (PNL) şi Romeo Rădulescu sau Eusebiu Veţeleanu (PD-L).

Pesediştii din Râmnic i-au încheiat forţat cariera politică lui Remus Grigorescu

După şedinţa Consiliului Municipal al PSD Râmnicu Vâlcea, în interiorul organizaţiei, a început un puternic curent de discuţii în legătură cu decizia pesediştilor conduşi de Ion Matei. Neoficial, mai mulţi primari şi lideri PSD au apreciat că hotărârea colegilor lor de la municipiu este una total greşită, împotriva intereselor partidului, a statutului PSD şi a democraţiei, iar Ion Cîlea ar fi trebuit să intervină pentru a încuraja competiţia în interiorul partidului, nicidecum transformarea acestuia într-un fel de SRL. Totodată, ei şi-au exprimat temerea că cineva ar fi putut să-i bage în cap lui Ion Cîlea falsa idee că, în condiţiile în care, la Râmnicu Vâlcea, PSD ar avea un competitor bun şi ar câştiga dreptul de a propune candidatul USL în lupta pentru funcţia de primar, atunci şansele sale de a obţine un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean ar fi compromise.
Se pare că preşedintele CJV şi al PSD Vâlcea a picat în această capcană, fără ca, vreo secundă, să se gândească la consecinţe, la riscurile pe care şi le asumă în cazul pierderii Râmnicului pentru a treia oară de când conduce organizaţia.

Primarii şi liderii din teritoriu nu doresc ca PSD să ofere din nou „pe tavă” Râmnicul

Dacă pentru organizaţiile PSD din teritoriu, a picat ca un trăsnet vestea că Ion Cîlea ar fi oferit la schimb, tacit sau altfel, funcţia de primar pentru cea de preşedinte al Consiliului Judeţean, pedeliştii şi liberalii s-au pus pe chefuit imediat după ce au aflat că, în bătălia electorală de la Râmnicu Vâlcea, pesediştii vin cu un candidat „subţire”, cu un trecut plin de insuccese şi impus de un grup restrâns de membri, care au luat o decizie pripită, fiind ghidaţi mai mult de interesele personale sau de grup.
Din nefericire, social-democraţii nu au curajul să-şi spună nemulţumirile nici măcar în interiorul partidului şi încearcă să-i transmită lui Ion Cîlea anumite mesaje prin intermediul presei. Ei şi-ar dori în acest moment ca liderul lor să conştientizeze că neimplicarea sa, compromisurile pe care le acceptă şi deciziile pe care uneori le ia pun în pericol partidul şi chiar şi propria sa candidatură pentru preşedinţia Consiliului Judeţean.

În ultimii ani, Ion Cîlea s-a schimbat foarte mult şi acceptă prea multe compromisuri

Ce-i drept, Ion Cîlea pe care îl ştiam acum 3-4 ani ar fi făcut tot ceea ce i-ar fi stat în putere pentru a include în sondajul intern cât mai mulţi social-democraţi de primă linie. Şi-ar fi convins toţi colegii cu şanse de a câştiga alegerile în municipiu să intre în competiţie. I-ar fi determinat pe Remus Grigorescu, Aurel Vlădoiu, Sorin Ghiţă, Constantin Pârvu etc să arate că PSD este o forţă în Râmnicu Vâlcea, nu o cloacă a cărei mentalităţi a rămas captivă în trecutul post-decembrist.

Conform statutului PSD, ultimul cuvânt îl va avea Comitetul Executiv Judeţean

Potrivit specialiştilor în statutul PSD-ului, decizia CM al PSD Râmnicu Vâlcea poate fi anulată sau menţinută de Comitetul Executiv al organizaţiei. Dacă forul superior va decide să respecte „voinţa” social-democraţilor din municipiu, iar Ion Cîlea va continua să se complacă în această situaţie, atunci Ion Matei va trebui să dovedească cumva că n-a intrat în această luptă pentru a-şi vinde partidul în pragul alegerilor, chestiune de care a mai fost suspectat şi în 2008, an în care, în cursa electorală pentru primărie, s-a situat pe locul trei, după Mircia Gutău şi Bogdan Pistol.
La scurtă vreme după aceea, întâmplător sau nu, firma sa primea comenzi de zeci de miliarde de la constructorii care câştigau licitaţiile grele şi executau cele mai bănoase lucrări din oraş.