Ce este special la Festivalul Naţional al Sculptorilor cu Drujba, de la Vaideeni? Totul

Săptămâna aceasta, la Pensiunea Cerna, de la Vaideeni, s-a desfăşurat cea de-a 4-a ediţie a Festivalului Naţional al Sculptorilor cu Drujba. După cum se ştie, gazdele au realizat recent un parc cu tiroliene şi o salină unică în regiune, aşa că temele concursului au avut legătură cumva cu aventura şi poveştile copilăriei.

Primarul Daniel Băluţă este unul dintre susţinătorii festivalului, nu doar datorită faptului că şi pe el îl impresionează modul în care copaci rupţi, uscaţi şi abandonaţi se transformă, folosindu-se drujba, în diverse personaje şi parcă, într-un fel, recapătă viaţă. Este şi o nouă ocazie pentru promovarea portului, a tradiţiilor, obiceiurilor şi produselor de la Vaideeni. Să nu uităm că, în zonă, mâncarea este wow, atmosfera este senzaţională şi există numeroase modalităţi de petrecere a timpului într-un mod foarte plăcut. Pe lângă această interesantă formă de artă, cei care au participat anul acesta la Festivalul Naţional al Sculptorilor cu Drujba au avut parte şi de muzică tradiţională românească, dansuri populare şi seri deosebite, într-un cadru mirific. Renumiţii ţesători şi olari din localitate au fost şi ei promovaţi şi de această dată. Revenind însă la lucrările de la festival, trebuie să vă spunem că Gabriel Pătraşc (Ilfov) a realizat o băncuţă cu doi pitici, din Albă ca zăpada: Bucurosul încercând să-l îmbuneze pe Morocănos cu o halbă de bere. Adrian Voican, de la Vâlcea, a ales ceva similar, reproducându-i pe Înţeleptul şi Hap-Ciu. Sztan Doru, din Dâmboviţa, a făcut o poartă pentru parcul de aventuri, cu doi stâlpi, un râs şi un băieţel care se caţără. Bălan Fănică, de la Neamţ, a realizat doi elfi, iar Edi Schneider (Hunedoara) un dragon cu 3 capete de lemn şi unul de piatră, tip bărcuţă, copiii putându-se aşeza între aripile acestuia. O lucrare deosebită a avut şi Ioan Ungur (Mureş) – o băncuţă cu Albă ca zăpada şi Mutulică. Cojudeţeanul său, Augustin Moldovan, a rămas în aceeaşi zonă, cu Ruşinosul şi Somnorosul. Ceva diferit a adus Nicolae Baicu (Argeş) – Mougli pe Baloo, în apă, şi o maimuţă neastâmpărată, care râde şi arată cu degetul către ei. De la Caraş-Severin, Mihai Iasinovschi, a reprodus-o pe zâna din Nucul fermecat, iar timişoreanul Ciprian Surulescu a adus în prim plan Povestea celor trei purceluşi. V-am fi povestit mai mult despre creaţiile băieţilor, dacă nu ne-ar fi distras atenţia fasolea cu ciolan, murăturile, ciorba de afumături cu pâine caldă de casă, brânza delicioasă a căpriţelor răsfăţate de Alexandra şi Aurel Bogdănescu, caşcavalul din vârful muntelui, amandina de casă sau siropul de mure. (foto: Facebook)