Avem proiecte. Cum procedăm?
Toată lumea, atunci când nu are altceva mai bun de făcut, vorbeşte despre proiectele finanţate din fonduri europene. Dacă până anul trecut discuţiile pe această temă păreau ceva mai relaxate, după integrarea României în Uniunea Europeană lucrurile au luat-o complet razna. Vrem să facem multe proiecte, vrem să aducem banii europeni aici însă nu prea suntem în stare să facem faţă provocării. Dovadă stă şi numărul mic de proiecte realizate de la începutul acestui an, fapt care a condus la o absorbţie anemică de fonduri. România nu a reuşit decât să atragă un procent extrem de mic de banii alocaţi de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că încă nu suntem pregătiţi să ne integrăm aşa cum trebuie.
Nici la Vâlcea lucrurile nu stau mai roz. Autorităţile se tot laudă de ani de zile cu nişte proiecte măreţe dar care nici până în ziua de azi nu au fost puse pe picioare. Noi, ziariştii am tot scris despre acele proiecte care au în vedere dezvoltarea staţiunilor vâlcene. Am tot scris despre Olăneşti şi Călimăneşti, despre Govora şi Horezu. Nu s-a mişcat mare lucru şi nu din cauza autorităţilor locale. La nivelul Consiliului Judeţean există o structură plătită masiv din bani publici a cărei menire ar trebui să fie tocmai susţinerea continuă a unor proiecte coerente care să ajute la dezvoltarea localităţilor în care sunt implementate. Nu o dată, presa a scris despre activitatea nu tocmai strălucită a Direcţiei de Integrare Europeană. S-a spus de nenumărate ori că această structură funcţionează la parametri mult inferiori celor ideali, că mulţi dintre salariaţi mimează munca. De asemenea, şefa acestei direcţii a fost criticată în mai multe rânduri pentru atitudinea adoptată, atât în relaţia cu presa, cât şi cu ceilalţi parteneri de dialog. Există primari în acest judeţ care refuză să mai calce pragul Consiliului Judeţean tocmai din cauza şefei de la Integrare. Este vorba de primari de localităţi în care se doreşte implementarea unor proiecte cu finanţare europeană! Ei bine, deşi există semnale din toate direcţiile că activitatea acestei structuri nu este dintre cele mai susţinute, totuşi factorii de decizie par în continuare să nu ia în seamă avertismentele. În tot acest timp, judeţul pierd bani, proiectele trenează iar euroscepticii au din ce în ce mai multe motive să creadă că au dreptate.
Să luăm spre exemplu proiectul expoziţiei internaţionale de la Seaca. Se ştie foarte bine faptul că trebuie organizată o nouă licitaţie şi că lucrările au înaintat până la genunchiul broaştei. Deşi este clar că acolo nu funcţionează ceva cum trebuie, autorităţile nu par să-şi facă prea multe probleme din această cauză. Sau dacă îşi fac, primele reacţii apar doar de ceva vreme.
Auzim cu îngrjorare că şeful Consiliului Judeţean nu este mulţumit de modul în care este abordat proiectul… chiar de către proiectant. Acelaşi şef a mai lansat şi un semnal că ar trebui să fim îngrijoraţi de expansiunea firmelor străine în România. Cu alte cuvinte, că vom avea poiecte şi bani însă de aceste lucruri nu se vor bucura românii, ci firmele străine care nu vor reuşi să găsească posibilităţi de colaborare cu autorităţile. Pe bune acum, dacă noi ne chinuim de doi-trei ani să dăm drumul la un proiect finanţat cu bani europeni, este cumva vina firmelor străine? Dacă la Feţeni, spre exemplu, lucrările executate s-au oprit la un lamentabil 7%, este cumva vina firmelor străine? Nu, este vina noastră că nu ştim să organizăm licitaţii corecte, unde să aibă loc doar competitori serioşi. Ceea ce a făcut Mircia Gutău atunci când a luat în propriile mâini problema gropii de gunoi ecologice de la Feţeni demonstrează că se poate. Cei care s-au obişnuit să stea cu mâinile în sân şi să dea vina pe alţii că lucrurile nu funcţionează ar trebui să tragă un pic cu ochiul la cei care u iniţiativă şi îşi asumă responsabilităţi. Dacă vom aştepta ca proiectele să înceapă de unele singure, nu vom reuşi niciodată să ieşim din situaţia în care ne aflăm. Totuşi e să punem mâna pe muncă şi să facem fiecare ceea ce ne pricepem să facem.
Octavian HERŢA
