Stolojan şi Isărescu, aşteptaţi la Horezu

• interviu cu primarul oraşului Horezu, Gheorghe Niţă

La sfârşitul acestei săptămâni, mai exact în perioada 1-3 iunie, în Horezu are loc cea de-a XXXVII-a ediţie a Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez”. Dată fiind importanţa evenimentului, l-am provocat pe primarul localităţii, Gheorghe Niţă, la un dialog pe această temă, şi nu numai.

• Domnule primar, ce reprezintă pentru dumneavoastră „Cocoşul de Hurez”?

Este cea mai importantă manifestare care se petrece pe raza întregii zona a depresiunii Horezu. În afară de faptul că e cel mai frumos târg de olărit, în timp a devenit o adevărată academie a olarilor. Este deja o tradiţie, oamenii vin cu ochii închişi aici, la Horezu, pentru că ştiu că în prima sâmbătă din iunie găsesc acest târg al ceramicii. Vin ceramişti din toate centrele importante din ţară, din toate judeţele. Anul acesta, târgul va căpăta şi o tentă internaţională, pentru că vor veni olari din Belgia, Germania, Bulgaria şi Franţa. În total, aşteptăm peste 70 de olari. Sunt cam aceiaşi care vin în fiecare an. Au căsuţele lor aici, tabieturile lor. Partea proastă ste că Horezu are o capacitate de cazare foarte mică, de doar 120 de locuri. Pentru viitor, ne-ar trebui 4-500 de locuri, pentru că în următorii ani oraşul Horezu va fi foarte căutat.

• De ce?

În primul rând pe partea de turism. Am fost la târguri naţionale şi internaţionale de turism şi pot spune că anul trecut la târgul de la Horezu au venit foarte mulţi. Anual, circa 100.000 de turişti vin în Horezu, cam toţi atâţia trecând şi pragul mănăstirilor din zonă. Atracţiile sunt turismul monahal, agroturismul, plus satul de vacanţă de la Romani. În acest an începem construcţia acestui sat pe Vârful Romani. Vom avea trei pârtii de schi, cu lungimi cuprinse între 700 şi 2.700 metri. Vom avea un hotel şi un restaurant. Oamenii şi-au luat deja loturi de câte 1.000 metri pătraţi, pe care vor construi case de vacanţă şi pensiuni, pe programul SAPARD. Pot spune că deja au început lucrările la 7 pensiuni pe programul SAPARD în Horezu. Pe Vârful Romani avem 600 de loturi a câte 1.000 mp. Avem peste 350 de contracte încheiate până în acest moment şi mai avem înregistrate peste 400 de cereri. Primim cereri mereu, nu e zi fără o solicitare-două… S-a aflat că se va amenaja şi drumul până sus, pe măsura SAPARD 3.5, drumuri forestiere, iar lumea este cu atât mai interesată. Trebuie ştiut faptul că terenurile se concesionează. În doi ani eşti obligat să faci investiţia iar apoi devii proprietar pe teren. Este vorba despre un contract de superficie. Primăria Horezu a luat un lot şi va face o casă de vacanţă. Investiţia la un nivel mediu într-o casă de vacanţă sau pensiune se ridică la 400 euro/mp iar dacă vrei lux, scoţi 700 euro/mp.

• Câţi oaspeţi aşteptaţi la sfârşitul acestei săptămâni la târg?

Am trimis invitaţii începând cu cel mai înalt eşalon: Preşedinte, Guvern, Senat, Camera Deputaţilor, ambasade, Casa Regală, firme mari, toată mass-media centrală şi locală, prinţului Charles, Primăriei oraşului francez La Destrousse. Am trimis cam 1.500 de invitaţii. Nu ne îmbătăm cu apă rece că vor veni toţi. Este important ca oamenii să audă de acest târg. Chiar dacă agenda nu le va permite să vină acum, când vor avea drum prin zonă probabil vor dori să vadă olarii şi olăritul.
Dintre personalităţile din România, în ultimii ani au venit frecvent Teodor Stolojan şi Mugur Isărescu. Îi aşteptăm şi de această dată. Stolojan a venit anul trecut la Palatul Brâncovenesc la festivitatea de premiere a olarilor, iar a doua zi a venit la târg , unde s-a întâlnit cu Mugur Isărescu. S-au tocmit la ceramică, la fel ca toţi finanţiştii.

• Aţi fost declarat recent cel mai activ primar de oraş din ţară. Cum s-a întâmplat acest lucru?

Nu am fost doar eu, ci 20 de primari din ţară au primit acest premiu, dintr-un total de 220. S-a luat în calcul activitatea de-a lungul anului: în administraţia publică locală, în cadrul Asociaţiei Oraşelor şi puse cap la cap au dat această treabă. Nu ştiu dacă am ceva în plus faţă de ceilalţi, pentru că ştiu că toţi se zbat pentru localităţile pe care le reprezintă. Probabil că nu au reuşit să-şi facă suficient de cunoscute în asociaţie toate realizările, comunicarea nu le-a permis să fie cunoscuţi.

• Care ar fi cele mai importante probleme cu care vă confruntaţi?

Oraşul Horezu face parte dintre foarte puţinele localităţi din ţară care şi-au creionat strategia de dezvoltare 2007-2013, ca la carte, cu puncte tari şi slabe. La această oră ştim exact direcţiile pe care trebuie să mergem. Prima este turismul, apoi nevoia asocierilor, realizarea unei administraţii publice locale moderne. Dacă ne întoarcem la turism, pentru a asigura condiţii trebuie investit în infrastructură: canalizare, străzi, apă, iluminat public. Oraşul a stat mulţi ani într-o amorţeală totală, în care nu s-a făcut nimic. Au trecut oportunităţi şi nu s-a făcut nimic. Convingerea mea este că dacă vrei să faci lucrări de anvergură pentru comunitate, singura variantă este cea a accesării programelor finanţate din fonduri externe. Bugetul local de-abia îţi permite să asiguri salarii modice. Asta nu s-a înţeles de către vechea administraţie. Imediat după ce am fost ales primar, am declarat trei sferturi din oraş zonă rurală, pentru a putea accesa SAPARD-ul.
Marea problemă a Horezului o reprezintă apa, canalul şi drumurile, pentru care ne-ar trebui circa 20 milioane de euro. Horezul are două alimentări cu apă şi niciuna. Prima are 30 şi ceva de ani şi este depăşită din toate punctele de vedere – conductele sunt corodate şi crapă în fiecare zi, tehnologia de tratare a apei este de acum 50 de ani, captările la fel şi toate trebuie refăcute iar la sate există o altă alimentare, relativ nouă, de 10-11 ani. Nerespectându-se însă proiectul iniţial, această a doua alimentare nu poate asigura apă peste tot. Sistemul prevedea alimentarea a circa 150 de fântâni. În loc de asta, s-au alimentat 2.500 de gospodării. Conductele de aducţiune au rămas calculate pentru 150 de fântâni, rămânând astfel subdimensionate. La staţie este apă dar conductele nu au putere. Toate trebuie înlocuite. Canalizare nu există nici la sate, nici la oraş. Canalizarea făcută acum 40 de ani era pentru un orăşel foarte mic; între timp Horezu s-a dezvoltat. Şi acum sunt două scări de bloc care deversează direct în râu…
Octavian HERŢA