Un club mic, dar cu suflet mare
Scrisoarea sãptãmânii
Un club mic, dar cu suflet mare
Chiar ºi la nivelul copiilor ºi juniorilor atunci când reuºeºti sã aduci pe Steaua Bucureºti la Rm. Vâlcea este un lucru extraordinar. Cum a fost posibil acest lucru? În primul rând pentru cã prin turneele la care ai participat ai reuºit sã-þi faci o imagine bunã ºi bineînþeles cluburi serioase doresc acum sã joace cu tine.
Un club mic dar cu suflet mare – Sporting Rm. Vâlcea a reuºit la grupa de vârstã 1996-1997 sã joace un meci amical cu Steaua Bucureºti. Cu toate cã aria de selecþie este mult mai mare în Bucureºti copiii noºtri au þinut piept cu brio acestei grupãri ºi ceea ce m-a entuziasmat pe mine a fost nu jocul în sine ci aprecierile câtorva pãrinþi ai micuþilor fotbaliºti bucureºteni cu privire la baza sportivã a clubului CSM.
În ziua meciului – sâmbãtã- se lucra de zor la amenajarea tribunelor, la terenul sintetic. Nu ºtiu ce urmeazã a se amenaja în preajma terenului(am auzit cã un ºtrand) dar dacã primãria ar face un bazin acoperit, cu o micã salã de forþã, am rivaliza sau am depãºi cluburi chiar de divizia A. Sunt convins cã antrenorul Stelei de la grupa de juniori a rãmas cu o impresie excelentã(meritul este ºi al antrenorului Zguroiu Dan) ºi bineînþeles nu va trece mult timp ºi mai toate grupele de juniori de la Steaua ºi de la alte grupãri puternice, vor dori sã vinã la Rm. Vâlcea. O bazã sportivã modernã va atrage dupã sine respect ºi copiii nu vor întârzia sã vinã în numãr cât mai mare la fotbal.
Dãnuþ Omeag
