Acasă Editorial Si totusi, se poate!

Si totusi, se poate!

134
0

Şi totuşi, se poate!
 
Totdeauna am apreciat bunul simţ al oamenilor de sport cu care am colaborat. Un astfel de caz este cel al lui Costel Gaiţă. Un băiat care deşi are în spate o activitate frumoasă ca fotbalist, îşi vede tot timpul lungul nasului şi nu sare „coarda” în relaţiile cu presa. Cel puţin în ceea ce mă priveşte. A fost pus la echipa de fotbal de preşedintele Mihai Diculoiu ca o soluţie de moment fără a avea prea multe şanse de continuitate. Cel puţin aşa am simţit eu, deşi declaraţiile erau optimiste. Costel Gaiţă era, poate, la vremea aceea singura soluţie viabilă. În primul rând pentru că venea din „grădina” proprie. Şi apoi pentru că, repet, la acel moment nu exista altă alternativă. Păi, cu toată părerea de rău pentru domnul Petre, nici nu mai ştiu cum se mai numeşte, dar pe vremea în care acesta era antrenor, echipa arăta ca una de Divizia D. Nu se vedea în primul rând o intenţie de joc, se juca mai degrabă la ce-o ieşi.

Costel Gaiţă, ca un sportiv venit din iarbă, a ordonat în primul rând jocul echipei la mijlocul terenului. Apoi a dat mai multă încredere, pe posturile pe care evoluează, jucătorilor săi. Dar le-a dat şi sentimentul responsabilităţii pe care aceştia trebuie s-o aibă în orice moment al jocului la fiecare meci în parte. Echipa a căpătat astfel, în scurt timp o altă faţă. Acum, FC Oltchim arată ca o grupare capabilă să se bată de la egal la egal cu orice adversar de talia sa. Iar dacă înainte, Mihai Diculoiu anunţa mai mult cu jumătate de gură că vrea promovarea, după venirea lui Gaiţă acest lucru a devenit un obiectiv viabil. Visul inginerului Diculoiu începea să capete contur, acum acest fiind foarte aproape de a fi realizat.

Am făcut acest scurt remember pentru că am considerat necesar să vedem ce mult a contat şi cât de importantă a fost încrederea pe care a primit-o din partea conducerii clubului, antrenorul Costel Gaiţă. Am impresia că acum echipa trece prin momente mai puţin bune. E adevărat că în tur „chimiştii” pierduseră doar un meci. Altele sunt acum datele problemei. A apărut, cred, fireasca relaxare din partea jucătorilor, lucru ce nu poate fi controlat şi nici anihilat în vreun fel de antrenor. Văzuţi pe „cai mari”,  „chimişti”, sau, mă rog, o parte a lor, au lăsat-o mai moale. Şi rezultate se văd. Două eşecuri în debutul returului. Important e să nu se facă un capăt de ţară din asta. Costel Gaiţă, cel care a reinventat, pur şi simplu, echipa asta, are nevoie de susţinere morală şi de încurajări din partea tuturor. Echipa asta, locul pe care ea stă acum, e meritul lui Gaiţă şi nimeni nu poate da cu piciorul unei munci de luni de zile doar aşa, vorba aceea, de amorul artei.
Eu cred în Gaiţă şi-mi place să cred că sunt un parior bun în astfel de cazuri. Eu cred în Gaiţă pentru că văd, simt, că nu face nimic de mântuială şi că nu se minte pe sine însuşi încercând să pară altfel decât este. Eu cred că în proporţie de 60-70 la sută echipa asta e în „B”. Mai ales că are acolo un jucător la care ţin mult. Continui să cred că Iulică Roşoagă, căci despre el e vorba, e un jucător de excepţie care poate decide de unul singur soarta unui meci. Până una alta, capul sus şi mergem înainte. Veţi vedea că va fi bine.

Ionel GEREA