Emilian Frâncu, acuzat de anti-românism în cazul „Gojdu”

Doi politicieni vâlceni se dezbracă din nou de caracter pentru… a-şi da la geoale

Emilian Frâncu, acuzat de anti-românism în cazul „Gojdu” 

– PNL acuză PD, PRM îi acuză pe liberali, democraţii nu acuză pe nimeni, ci tac şi fac

    În afara faptului că e „semianalfabet” şi „spune numai tâmpenii, cu dezacorduri clare”, preşedintele liberal Emilian Frâncu îl vede un personaj „în regulă” pe Nicolae Pătru, deşi acesta din urmă, în fiecare săptămână, scoate pe piaţă noi subiecte care-i periclitează grav imaginea şefului PNL Vâlcea. După ce a recitat cu foc şi jale, la o conferinţă de presă, o poezie de slăvire a comunismului, scrisă în ultimul an de liceu de câtre Emilian Frâncu, Pătru i-a găsit acestuia o nouă bubă-n cap.

Liberalii, aranjori şefi ai  jocurilor ungurilor!?

   Este vorba despre faptul că Emilian Frâncu ar fi făcut un gest anti-românesc în Parlamentul României, votând pentru înfiinţarea fundaţiei publice româno-ungare Gojdu, făcând jocul UDMR. Nicolae Pătru a criticat dur poziţia lui Frâncu transmiţându-i mesajul că „ar trebui să-i fie ruşine!”. De altfel, Emilian Frâncu a fost singurul parlamentar vâlcean care a dat cu subsemnatul pentru acest proiect de lege, ceilalţi, chiar şi din Alianţă, fofilându-se să nu voteze ceva în care nu cred. Peremistul spune că marele nostru noroc a fost că Ministerul Afacerilor Externe s-a hotărât să ceară Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor retragerea controversatului proiect de lege. Prin testamentul său, marele jurist Emanoil Gojdu, care a contribuit la formarea jurisprudenţei statului ungar modern, îşi lăsa averea etnicilor români din Transilvania şi Ungaria de religie ortodoxă, iar din fondurile fundaţiei ce trebuia să-i poarte numele urmau a fi acordate burse tinerilor români ortodocşi din Ungaria şi Transilvania. Actul, semnat la 20 octombrie 2005, de ministerul de Afaceri Externe din România, cu ocazia şedinţei comune de guvern româno-maghiare nu era în interesul beneficiarilor testamentului lui Gojdu. Ratificarea actului semnat ar fi diminuat, în opinia Bisericii Ortodoxe Române şi a Academiei Române, şansele ca Fundaţia Gojdu din Sibiu să obţină revendicarea imobilelor aflate în Curţile Gojdu din Budapesta, se arată într-un comunicat emis de MAE.  

Liderul PNL consideră că demersul partidului său a fost  înţeles greşit
 
– iar un tratat internaţional nu poate fi ignorat

   Camera Deputaţilor (unde ordonanţa a obţinut avizul Comisiei de politică externă, dar a fost respinsă de Comisia juridică) nu ar fi promulgat oricum ordonanţa de urgenţă pentru înfiinţarea fundaţiei, au lăsat de înţeles, la sfârşitul săptămânii trecute, liderii grupului parlamentar PD. Ei au spus că textul nu poate fi promovat în actuala formulă şi nu va fi susţinut de PD. Democraţii au explicat motivul acestui refuz prin faptul că actul nu a fost discutat în Alianţă şi în Guvern, ci a fost un text negociat de cei doi miniştri de externe implicaţi – Mihai Răzvan Ungureanu şi Ferenc Somogyi. Şeful democraţilor a pledat însă pentru ratificarea acordului cu „aşa-numita rezervă la acord”, o „practică internaţională arhicunoscută” prin care una dintre părţi face o declaraţie unilaterală, prin care susţine că anumite componente ale acordului nu sunt recunoscute decât într-o anumită formă. În replică la acuzaţiile lui Pătru, Emilian Frâncu a ţinut să precizeze: „Chiar aşa e cu Gojdu acesta? – asta trebuia să-l întrebaţi pe domnul Pătru. Statul român e chiar aşa prost? Dacă un stat semnează o înţelegere cu alt stat, nu poate ca după aceea să nu-şi respecte cuvântul dat. Păi, noi ne trezim aici ca în Balcani, ca să ne trădăm cuvântul, cum face PD. În România, poate mai merge, dar în străinătate, eşti descalificat din start dacă procedezi astfel. Ai noştri au plecat toţi cu găinile; toţi au fugit ca să nu voteze: Vlădoiu, Rovana, toţi… Eu, din contră, îi acuz de trădare tocmai pe aceia care n-au votat acest tratat. Proiectul a trecut la Senat în forma propusă de Guvern.  Nici presa n-a tratat corect acest subiect, pentru că sunt mecanisme delicate pe care nu le pricepe. S-a supus mai întâi la vot un amendament de respingere a propunerii guvernamentale. A căzut. S-a propus apoi o formă în care Legea era amendată printr-o propunere de la Comisia Juridică. Pentru a se lămuri orice neclarităţi s-a specificat că această fundaţie n-are absolut nimic în comun cu cea de la Sibiu, care deşi are acelaşi nume, are cu totul alte structuri de coordonare, de administrare. Are scopuri poate asemănătoare, dar nu îngrădeşte cu nimic dreptul Fundaţiei Gojdu de la Sibiu  de a cere în instanţă recuperarea unor bunuri ce i se cuvin. Acest amendament demonstra, după mine, că România e un stat care se ţine de cuvânt. Statul maghiar a plătit o dată bunurile care acum sunt revendicate, a dat câteva miliarde de dolari. Biserica Ortodoxă Română, pe de altă parte, a semnat la Ghiula un protocol prin care se angaja să nu mai aibă alte pretenţii asupra bunurilor Fundaţiei Gojdu. Cu toate acestea, România a negociat, pentru că acolo era un simbol al românismului, care trebuia apărat. Am zis că, până se rezolvă litigiile ce poate apar, în 10-15 ani, să rezolvăm noi ce se poate. Acele curţi, palate, de fapt nişte ruine, au fost vândute unui trust israeliano-cipriot, care vrea să amenajeze în zonă un complex comercial. S-ar fi distrus întregul patrimoniu. Aşa că cele două state, România şi Ungaria, s-au angajat să cumpere două-trei clădiri, care să fie ulterior transformate cu bani de la cele două guverne în bibliotecă, muzeu, capelă, etc., iar prin intermediul acestora să se păstreze vie memoria acestui mare român, Emanoil Gojdu; să promoveze ortodoxismul, specificul românesc în Ungaria. Ce este râu în asta? BOR şi Fundaţia Gojdu de la Sibiu – care s-au trezit acum din adormire, că până acum n-au făcut nimic, iar noi vrem să lămurim toate neclarităţile – sperie lumea că nu ştiu ce ar pierde România. Aşa s-a trezit şi domnul Pătru…, un om cunoscut că jură strâmb, minte, un apostat. În opinia mea, trădare de ţară este să nu validezi un tratat internaţional semnat de Guvern, cum a făcut de exemplu PD-ul şi în acest caz, şi în cazul numirii altei persoane decât Ticu Dumitrescu la şefia CNSAS, deşi pe 20 februarie toţi liderii Coaliţiei stabiliseră foarte clar cine să ocupe această poziţie”.