Răzvan

Mircea Lucescu a zis ,,pas” propunerii venite din partea FRF. Nu a ajuns nici în Turcia, nu s-a întors nici în România. A ales prelungirea contractului cu Şahtior, mai ales pentru că este în pragul unei noi mari performanţe ca antrenor: calificarea în finala Cupei UEFA, după 1-1 la Kiev cu Dinamo, eterna şi marea sa rivală din Ucraina. Ahmetov îşi freacă mâinile: în sfârşit investiţia sa în Mircea Lucescu dă roade şi pe tărâm extern şi, speriat de ,,marcajul” puternic al lui Ionuţ Lupescu la Marsilia acum trei săptămâni la returul cu O.M., a hotărât să-i prelungească contractul lui Lucescu-senior.

Rămăseseră în cărţi pentru postul de selecţioner al României, trei nume: Răzvan Lucescu, Gică Hagi şi Dan Petrescu. A fost ales Lucescu-junior – pentru rezultatele la echipele pe care le-a antrenat: 2 cupe ale României cu Rapid – 2006, 2007, vicecampion cu acelaşi Rapid în 2006, sfert de finală (împotriva Stelei!), în Cupa UEFA în acelaşi an,  promovare din „B” cu Braşovul în vara lui 2008 şi rezultate foarte bune cu aceasta în actualul campionat în Liga I, fiind aproape de o participare europeană  în sezonul viitor.

Dinamovist când era mic (era când „Custov”, când „Dobrău”, când „Moldovan”, când „Dudu” pe maidanele din apropierea casei), jucător de fotbal la Sportul, Naţional şi Braşov, rapidist ca antrenor, antistelist din naştere („dedic acest rezultat tuturor antisteliştilor din România” – era declaraţia sa după un meci din 1999 în care apărase dumnezeieşte pentru a stopa Steaua şi a-l ajuta pe tatăl său să ia titlul cu Rapid), sperăm ca din postura de antrenor al naţionalei să fie român adevărat, să facă selecţie curată şi corectă, fără influenţe sentimentale sau exterioare aşa cum s-a întâmplat cu ultimii antrenori ai echipei naţionale.
Mult succes Răzvane!
Dan SĂRARU