An bogat pentru sportul vâlcean
• 21 de localităţi vor avea baze sportive moderne la finele lui 2009
Problema infrastructurii în ceea ce priveşte sportul vâlcean pare acum deja rezolvată. Tot timpul când se vorbea despre dezvoltarea sportului de masă şi al celui de performanţă se aducea în discuţie acest aspect, cel al existenţei condiţiilor pentru a putea stimula tinerii la mişcare. O dată rezolvată această problemă, toate celelalte devin deja minore. Ne referim aici în special la problemele din fotbal, pentru că în acest sport găsim cei mai mulţi amatori.
Desigur, însă, că ridicarea unei baze sportive nu-i favorizează doar pe iubitorii sportului-rege, ci şi pe cei care-şi doresc să practice atletismul, baschetul, tenisul de câmp sau chiar rugby-ul. La nivelul judeţului nostru, în fotbal, deseori s-a pus această problemă. Au existat persoane potente financiar dornice să sponsorizeze o echipă de fotbal, la nivel de amatorism sau poate chiar de performanţă, un exemplu în acest sens fiind grupări precum Sportul, Dinamo 2007 Rm. Vâlcea, Inter, Ghecon Lăpuşata, Conexin Runcu, dar care s-au lovit de această problemă legată de lipsa unui teren propriu. Unele dintre ele puteau ajunge chiar mai sus de Liga a IV-a, acolo unde activează acum, dacă beneficiau de condiţiile impuse de regulament în ceea ce priveşte baza sportivă. Însă până la urmă au rămas la nivel de amatorism, pentru a continua să existe fiind nevoite să facă anumite compromisuri sau eforturi pentru a găsi un teren pe care să joace. S-a întâmplat uneori ca acesta să fie localizat la 50 de kilometri distanţă de jucătorii care formau acea grupare. Acum, însă, o parte din toate aceste impedimente cu care se confruntau sportivii, tind să devină de domeniul trecutului. Zeci de comune din judeţul nostru au încercat să beneficieze de o măsură a Guvernului României prin care se acordă finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii unor baze sportive din mediul rural. Primarii localităţilor s-au preocupat pentru a întocmi documentaţia şi după luni de aşteptare, cu puţin timp înainte de sărbători, au primit răspunsul. Pentru 21 de comune din judeţ, acesta a fost favorabil, astfel că pot demara începerea lucrărilor încă din debutul anului 2009. Printre norocoase s-au numărat primăriile din Prundeni, Malaia, Budeşti, Dăeşti, Horezu, Alunu, Grădiştea, Pietrari, Dănicei, Şirineasa, Racoviţa, Perişani, Brezoi, Amărăşti, Zătreni, Stoeneşti, Mitrofani, Nicolae Bălcescu, Slătioara, Valea Mare şi Suteşti.
Alte 16 localităţi, pe lista de aşteptare
Într-o primă fază, deşi 828 de cereri de finanţare au fost declarate eligibile, nu au primit undă verde decât 500. Între acestea se regăsesc şi cele 21 de localităţi din judeţul Vâlcea. Însă, până la totalul de 828, judeţul nostru mai are alte 16 localităţi care rămân pe lista de aşteptare şi pot primi finanţare în viitorul apropiat. Au obţinut un punctaj mai slab şi pentru că sunt comune cu un număr mic de locuitori sau cu tineri puţini, însă chiar şi aşa n-au fost totuşi excluse din program. Aşadar, se află pe lista de aşteptare comunele: Roeşti, Creţeni, Lăpuşata, Voiceşti, Goleşti, Orleşti, Şuşani, Costeşti, Buneşti, Bărbăteşti, Stroeşti, Băile Govora, Berislăveşti, Muereasca, Glăvile şi Mădulari. De asemenea, încă patru localităţi (Drăgoeşti, Frânceşti, Galicea şi Runcu) ar putea intra pe această listă după ce-şi vor completa dosarul înaintat către Comisia Guvernului pentru ca cererile lor să devină eligibile.
Două tipuri de baze sportive
Nu toate cele 21 de primării care vor avea baze sportive noi s-au axat pe modelul ce cuprinde un teren de fotbal de dimensiuni normale. Există două tipuri de baze sportive. Primul dintre acestea, cel de tip 1, se referă la „construcţia sau modernizarea şi/sau transformarea de baze sportive”. Dimensiunile şi dotările minime pentru această bază sportivă multifuncţională sunt conforme cu prevederile cuprinse în regulamentele de joc ale federaţiilor sportive naţionale, astfel încât terenul de sport poate fi omologat pentru fotbal, rugby, hochei, atletism, săritura în lungime. Acest tip beneficiază şi de vestiare, tribune şi gard împrejmuitor. Dimensiunile terenului vor fi conforme cu prevederile UEFA, fiind recomandat ca acesta să aibă 105 metri lungime şi 68 lăţime. Pista de atletism va avea două culoare de alergare şi o lungime de 100 metri. Bazele sportive de tip 2 cuprind terenuri de dimensiuni reduse, care pot fi omologate pentru handbal, baschet sau tenis. Pe lângă vestiare, acestea mai beneficiază de instalaţie de iluminat (nocturnă) şi parcare.
Aprobările s-au dat în funcţie de anumite criterii
Cele 21 de comune „norocoase” n-au primit oricum acceptul, ci doar după ce au îndeplinit anumite criterii în funcţie de care au primit un anumit punctaj. Astfel, au fost favorizate comunele cu un număr mare de locuitori, cele care pot co-finanţa proiectul cu o anumită sumă din bugetul local, care demonstrează că deţin cel puţin o formă asociativă pentru practicarea sportului, care au jucători legitimaţi, care îndeplinesc criterii privind tendinţele demografice (raportul dintre numărul de copii sau tineri şi totalul populaţiei).
Comuna Prundeni, cel mai mare punctaj din judeţ
Cel mai mare punctaj din judeţul nostru, graţie căruia a reuşit să se numere între primele clasate pe ţară, l-a obţinut comuna Prundeni. Aşa cum se întâmplă în majoritatea proiectelor în care se implică, şi aici Ion Horăscu a fost pe primul loc, obţinând 88 de puncte. Astfel, pe lângă jacuzzi în şcoli, televiziune sau centralele eoliene, Horăscu se va putea mândri în scurt timp şi cu o bază sportivă modernă, care să deservească echipei de fotbal Prima Prundeni şi nu numai.
Valoarea maximă a unui proiect: 525 mii lei
Poate mulţi se gândesc că o bază sportivă, în accepţiunea Guvernului, reprezintă un mic teren înconjurat, precum cele existente în curtea şcolilor. Nu este, însă, deloc aşa, majoritatea proiectelor depăşind cu mult aşteptările. O dovadă în acest sens este şi faptul că valoarea unei investiţii într-un proiect poate ajunge chiar până la suma de 525 de mii lei, adică mai mult de 5 miliarde de lei vechi. Pe lângă această sumă, bugetele locale pot veni cu suplimentări, astfel că pentru o bază sportivă cheltuielile pot ajunge chiar până la 10 miliarde de lei vechi, ceea ce înseamnă că unele dintre acestea pot ajunge chiar la condiţiile impuse în fotbal pentru Liga a II-a.
Vâlcea, pe locul 6 în ţară
În urma analizei făcute de o comisie stabilită de iniţiatorul programului, din totalul pe ţară de 828, nu mai puţin de 37 de cereri de finanţare din judeţul Vâlcea au fost declarate eligibile. Dintre acestea, însă, doar 21 au siguranţa că vor primi sprijin din partea Guvernului. Este un număr destul de mare dacă raportăm la nivel de ţară. În urma acordării primei tranşe, graţie căreia primăriile îşi vor putea achita cheltuielile legate de studiul de fezabilitate sau documentaţia privind licitaţiile pentru preluarea lucrărilor de către angajatori, s-a constat că judeţul Vâlcea ocupă locul 6 pe ţară, cu cele 21 de comune care vor primi finanţare pentru ridicarea unei baze sportive. Doar Argeşul, Bacăul, Dâmboviţa, Iaşi şi Doljul ne depăşesc din totalul celor 41 de judeţe din ţară, astfel că vor avea mai multe baze sportive noi.
Cu stadion, dar fără echipă
Cu siguranţă, un lucru îmbucurător îl reprezintă faptul că în urma acestui proiect iniţiat de Guvernul României vor răsări baze sportive acolo unde sportul a fost practicat mai puţin sau deloc în ultimii ani. În această situaţie se găsesc şi patru comune din judeţul Vâlcea. La Dănicei, Racoviţa, Mitrofani sau Valea Mare nu există echipe de fotbal afiliate la Asociaţia Judeţeană de Fotbal, însă se vor ridica baze sportive, astfel că şansele ca fotbalul să fie dezvoltat în acele zone sunt destul de mari. De fapt, acesta a fost şi scopul pentru care edilii acestor comune s-au preocupat pentru întocmirea documentaţiei în vederea primirii aprobării pentru demararea proiectelor. „Deşi tinerii din comună şi-au manifestat interesul pentru forma o echipă de fotbal cu care să activăm într-un campionat organizat, am tergiversat oarecum lucrurile pentru că nu am vrut să avem o echipă, dar care să nu reprezinte localitatea. Pentru ce să o înscriem în competiţie, dacă nu avem un teren de fotbal în comună?”, gândeau primarii înainte de a primi aprobarea proiectului privind ridicarea unei baze sportive.
Simona SIMA
