Despre fotbalul juvenil
Scrisoarea săptămânii
Din punct de vedere valoric s-a creat o prăpastie atât de mare între grupele de juniori ale Clubului Sportiv Municipal şi ale FC Oltchim, încât ar trebui să ne punem câteva semne de întrebare. În trecut, confruntările dintre aceste două grupări erau destul de echilibrate, de o parte şi de cealaltă vedeam jucători de valoare, fotbalul practicat fiind de cea mai bună calitate. Astăzi, acest lucru nu mai este posibil, având în vedere că atât la juniorii-republicani A, cât şi la B, diferenţele de scor sunt de cele mai multe ori categorice, cum a fost şi cel înregistrat recent (la juniori B): 9-1 în favoarea CSM-ului. Care sunt cauzele pentru care s-a creat această discrepanţă?
La clubul din Zăvoi se asigură condiţii dintre cele mai bune pentru juniori, investiţiile la baza sportivă se ţin lanţ, numărul copiilor care se pregătesc în cadrul acestui club fiind din ce în ce mai mare. În rândul antrenorilor există o permanentă ambiţie de a se autodepăşi, organizarea la acest nivel fiind destul de bună şi datorită celui care coordonează această activitate: Gabriel Mangalagiu.
De partea cealaltă, pe bună dreptate, vedem cum antrenorii Oltchim-ului suferă că pierd teren şi datorită unor factori care nu mai ţin de competenţa lor. Baza sportivă nu aparţine acestei societăţi, deci investiţii nu se pot face aşa cum ar trebui pentru a le asigura copiilor condiţii dintre cele mai bune. Dar, cu toate acestea, antrenorii acestei grupări au ţinut cât au putut steagul sus, au „pompat” în permanenţă juniori către echipa mare a Oltchim-ului, deci din punct de vedere profesional totul a fost OK. De altfel, unii încă mai consideră că la clubul Oltchim se poate face performanţă. La nivelul juniorilor (şi foarte bine fac!) alţii aleg însă cealaltă soluţie – clubul CSM – care într-un ritm galopant încearcă să atragă majoritatea copiilor talentaţi, să le facă contracte destul de bunicele pentru acest nivel, să formeze jucători valoroşi în propria pepinieră. Pentru ca lucrurile să se niveleze cândva, clubul de fotbal FC Oltchim trebuie să beneficieze de asemenea de cele mai bune condiţii, iar antrenorii centrului de copii şi juniori să lucreze în continuare cu aceeaşi responsabilitate şi profesionalism.
În încheiere, ţin să apreciez excelenta iniţiativă a antrenorului principal de la CSM – Alin Artimon – de a lucra, o dată la două săptămâni, cu juniorii mai valoroşi, să vadă care este nivelul lor de pregătire şi de receptivitate a antrenamentelor mai complexe. Ei bine, copiii chiar au fost entuziasmaţi de aceste şedinţe de pregătire şi sunt mult mai motivaţi de sfaturile care le primesc din partea acestui tehnician. Sper ca Alin Artimon să continue acest experiment, să nu fie ceva conjunctural şi de faţadă.
Dănuţ OMEAG
