Diverse

Marcel Pigulea, amintiri plăcute despre Başno şi Carabageac. ”Pe Iancu îl am pe conştiinţă. Nu l-am lăsat să plece la Steaua”

Fostele glorii ale fotbalului vâlcean sau o parte din ele s-au reunit. Din păcate, de această dată pentru a-şi lua Rămas Bun de la unu dintre jucătorii de bază ai Chimiei, din perioada de glorie fotbalistică a acesteia. La căpătâiul lui Marian Başno a ajuns şi Marcel Pigulea, personalitate marcantă în fotbalul românesc, antrenor alături de care Chimia a reuşit a doua promovare în Divizia A. A pregătit Chimia timp de cinci sezoane, din 1976 până în 1981. După alte experienţe la Poli Timişoara, lotul naţional al României Under 18, Dunărea Galaţi, Marcel Pigulea a revenit pentru încă un sezon la poalele Capelei. A lucrat, de-a lungul anilor, cu nume mari din fotbalul românesc, printre care şi Gică Hagi. Cu Marian Başno şi Iancu Carabageac a avut, însă, o legătură mai specială.


”Marian Başno îmi era apropiat. Vorbeam tot timpul, ne vizitam. L-am cununat, i-am botezat fata. În urmă cu două săptămâni am vorbit. I-am spus să-mi aducă o ţuică de acolo, de la el, de la Vâlcea. Luciana, fiica sa, mi-a spus că ţuica e la ea, la Bucureşti, mi-a lăsat-o Marian acolo. Nu mi-a venit să cred când am auzit. Dar asta e viaţa. Fiecare are un destin. Aşa i-a fost dat. Am multe amintiri legate de el, de Chimia, de fotbaliştii de aici. Pe Chimia am promovat-o în Divizia A. Am făcut o figură frumoasă în campionatul românesc, am avut jucători exponenţiali. Cu Marian şi Iancu am venit de la Motru. Și Carabageac e cununat tot de mine. Eram ca o familie aici. Cuvintele nu pot exprima durerea pierderii lui Marian. Din păcate, lotul începe să devină tot mai restrâns. Sunt băieţi tineri, dar viaţa e imprevizibilă. Nu ştii când te cheamă Dumnezeu. Poate că pe cei buni îi cheamă mai devreme. A fost cea mai frumoasă perioadă din carieră cea pe care am petrecut-o aici”, a spus Marcel Pigulea. Acesta s-a retras din fotbal.

”Am terminat cu fotbalul de curând. Am avut un club privat, Luceafărul, la Bucureşti. Sunt stabilit acolo, în Capitală. Am o vârstă, 78 de ani şi e normal să stau mai liniştit. Am avut, de-a lungul anilor, multe realizări. Am colaborat şi cu Federaţia, am antrenat la loturile naţionale. Am avut generaţia lui Hagi, Văsâi, UEFA 83, 86, ne-am calificat la turneul final în Anglia. Am lucrat şi cu generaţia lui Luţu, Bolohan, Ciocoiu, calificaţi şi ei la turneul final. Iancu Carabageac, de la Chimia, este unul dintre cei mai buni jucători pe care i-am avut. Cumva, îl am pe conştiinţă, ca să spun aşa. A tras Steaua de el, să-l ia. Era nea Ion Alexandrescu atunci la Steaua. Iar eu i-am spus lui Iancu: băi băiatule, Steaua e Steaua, stai aici unde e echipă mai măruntă, dar eşti cel mai bun, lumea te iubeşte. Ar fi meritat să joace mai sus. A fost un jucător de excepţie. Marian era fundaş dreapta. El cu Cincă erau de margine, iar Pintilie şi Ciobanu, centrali. Iancu, în faţă, Stanca, alt jucător bun. Chimia a fost o echipă de fotbalişti. Vâlcea a avut tot timpul o pepinieră de jucători, au crescut copii talentaţi, dar nu ştiu ce se întâmplă acum. Probabil nu mai există interes. Din păcate!”, a mai adăugat fostul mare antrenor din fotbalul românesc.

Articole Similare

Back to top button