Ion Sandu a descoperit „pietre vii” la Perişani, în zona Pârâului Cald

Vâlcea are un muzeu al trovanţilor în comuna Costeşti. Aria de peste un hectar pe care se regăsesc „pietrele vii” este protejată, printr-o hotărâre a Guvernului din 2005. Muzeul geologic în aer liber reprezintă un important punct de atracţie turistică. Anual, mii de oameni, aflaţi în tranzit sau în pelerinaj la mănăstirile vâlcene, fac un popas la Costeşti pentru o fotografie cu pietrele care cresc. Primarul Ion Sandu susţine că există pietre vii şi în comuna sa, la Perişani, în zona Pârâului Cald. „Unde mii de eroi şi-au dat viaţa pentru neam şi ţară am găsit rămăşiţe dintr-un proiectil explodat şi-o canistră militară, folosite în Primul Război Mondial, am întâlnit primele flori ce anunţă sosirea primăverii – potbal, spânz şi crucea voinicului, lichieni coloraţi, copaci cu rădăcini ca tentaculele de caracatiţă, dar şi locul unde cresc pietrele. Valea unde cresc cele mai multe pietre este situată în satul Pripoare, la poalele Muntelui Cozia, unde cu aproape 2000 de ani în urmă romanii au construit un castru pe o suprafaţă de 5000 m.p. În urmă cu 3-4 ani, în această zonă am găsit pietre prelucrate manual de daci sau de romani, dar arheologii aduşi să le vadă au fost rezervaţi în a confirma acest lucru. Nu au fost de acord nici cu teoria mea, că pietrele ce invadează tot pârâul se formează din imensa cantitate de argilă ce se găseşte în acest loc şi care, în contact cu apa şi aerul, se pietrifică în diverse forme fiind apoi şlefuite de apă”, a postat, pe o reţea de socializare, primarul din Perişani. „Nu fac pe savantul, dar de câţiva ani urmăresc atent procesul de pietrificare al argilei şi am constat fără dubii că trovanţii de la «Pârul Cald», din satul Mlăceni şi multitudinea pietrelor de pe pârâurile din Perişani cresc ca ciupercile-n pădure. Deosebirea dintre acestea este că argila după pietrificare nu-şi mai modifică forma, pe când ciupercile sunt organisme uni sau pluricelulare şi nu pot fi comparate cu gresia din râu”, a mai adăugat Ion Sandu. (S.S.)