Economie

Guvernul nu e imbecil să privatizeze Oltchim-ul

• În primul rând, pentru că ar fi cumpărat de cineva care l-ar închide. În al doilea rând, pentru că s-ar pune cruce petrochimiei româneşti, în timp ce state precum Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria sau Serbia îşi măresc, cu succes, capacităţile de producţie în acest domeniu

Guvernul PD-L a decis ca, anul viitor, să privatizeze combinatul chimic Oltchim. Vâlcenii, însă, nu se aşteaptă ca această măsură să aducă ceva bun, ba din contră.
Părerea cetăţenilor este total îndreptăţită şi nu trebuie să mire pe cineva, pentru că istoria ne-a dovedit că privatizările în zona petrochimiei au un deznodământ tragic, mai ales în condiţiile în care acestea ajung pe mâinile unor nepricepuţi sau ale unor structuri rău intenţionate, interesate ca, în România, să nu mai existe petrochimie.
Din nouă companii româneşti de profil, a mai rămas în picioare doar Oltchim-ul. Zeci de mii de locuri de muncă au fost pierdute şi, tangenţial, mai multe ramuri ale industriei au avut enorm de suferit. În prezent, în petrochimia de bază, au fost oprite, dezmembrate, dezafectate sau vândute, fără succes, 80 de instalaţii. Funcţionale au rămas doar 9, dintre care 8 sunt la Oltchim (anhidrida ftalică, propenoxidul, propilenglicolii, poliolii flexibili, poliolii rigizi, poliolii polimerici, alcoolii OXO II şi DOF-plastificanţii). La Oltchim, s-au oprit capacităţile de producţie pentru VCM, PVC-S I, PVC-S II, alcoolii OXO I şi poliolii speciali.
În cazul OMV Petrom, dintre cele 16 instalaţii petrochimice de bază care funcţionau până la privatizare în compania Arpechim, n-a mai rămas nici una în picioare. Toate au fost închise, ca de altfel şi cele de la Petrobrazi, unde existau 17 astfel de instalaţii. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Doljchim, Petrotel LUKOIL, Copşa Mică, Solventul, Chimcomplex şi CASOM SA, unde, din aproximativ 50 de instalaţii, nu mai funcţionează nici măcar una. În afara Oltchim, în prezent, singura instalaţie petrochimică funcţională se află la Rompetrol Petromidia, care nu mai produce piroliză, H.D.P.E+L.D.P.E. (T), EB, OE+MEG (O) şi DMT, ci doar P.P..
Din nefericire, în timp ce România şi-a redus capacităţile de producţie pentru produsele petrochimice de bază de la 1042 mii de tone (în 1990) la 180 de mii de tone (în 2010), în toate celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, s-a procedat exact invers. În Ungaria, în 1990, se produceau 354.000 t / an, iar din 2010 se produc peste 1.150.000. În Polonia, se produceau 235.000 t / an, iar din 2010 se produc peste 1.280.000. De asemenea, într-un interval de 20 de ani, Cehia a trecut de la o capacitate de 309.000 t / an la 777.000. O politică similară au avut şi Slovacia, Bulgaria sau Serbia, care şi-au dublat sau triplat capacităţile de producţie.
Toate aceste cifre demonstrează, o dată în plus, dacă mai era nevoie, că România are o politică total greşită în ceea ce priveşte petrochimia, iar aşa-zişii ziarişti şi analişti care bat câmpii în ziare şi pe la televiziuni, promovând ideea vinderii, sau mai exact a închiderii Oltchim, e limpede că nu doresc decât răul judeţului Vâlcea şi al întregii ţări.

Articole Similare

Lasă un răspuns

Back to top button