GHILOTINĂ PENTRU FUNCŢIONARII PUBLICI

OUG nr. 63/2010

Peste câteva zile, mai precis la data de 16 august a.c., va expira termenul pentru scoaterea efectivă în şomaj a „excesului” de personal din sistemul public când, de jos, de la ultima primărie comunală, de la instituţia culturală sau de servicii publice şi până la minister, toate vor trebui să reia startul activităţii cu organigrame „uşurate”. Dacă punem la socoteală şi cadrele medicale, şi cadrele didactice, numărul funcţionarilor publici şi al celorlalţi angajaţi bugetari din judeţul nostru va trebui să se reducă de la 5.233 la 3.904 persoane. Altfel spus, pe criterii bizare, ştiute numai de guvernanţi, 1.329 de salariaţi din structura celor 89 de primării vâlcene vor trebui  să îngroaşe rândurile oamenilor rămaşi fără un loc de muncă.
Adevărul crud şi dureros este că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/30.06.2010 nu prevede niciun fel de criterii comune de clasificare a persoanelor disponibilizate, nici măcar negocierea de plăţi compensatorii sau vreo măsură concretă de recalificare sau reconversie profesională. Oamenii sunt pur şi simplu aruncaţi în stradă, fără milă şi fără regrete.
Stabilirea schematică a numărului de funcţionari publici din primării doar în raport cu numărul de locuitori e stupidă şi superficială. Nicăieri în ţară nu s-a ţinut seama că, pe lângă localnici, există şi un mare număr de cetăţeni din afara comunităţii care pretind, pe drept, diferite servicii locale, aşa cum se întâmplă permanent în oraşele – staţiuni balneare de pe Valea Oltului.
Am mai spus şi repet: O.U.G. 63 reprezintă o gravă ingerinţă în administraţia publică locală, care încalcă grosolan principiile constituţionale, precum dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor teritoriale de a rezolva şi gestiona, în nume şi pe răspundere proprie, ca autorităţi alese, treburile publice în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă.
Să zicem că, din motive de „solidaritate” cu administraţiile locale din ţară, Guvernul s-a angajat şi el că va purcede la aceleaşi drastice restructurări în ograda ministerelor. Disponibilizarea a 17 secretari de stat a fost, de altfel, prezentată de premierul Emil Boc ca o mare realizare.
Pe lângă cei 53.000 de bugetari care şi-au pierdut sau urmează să-şi piardă locul de muncă, ceea ce face Guvernul prin cotloanele ministeriale seamănă cu o poveste de adormit copiii. Nu s-a suflat o vorbă de exemplu, că din cei 17 secretari de stat niciunul nu va părăsi sistemul, asigurându-se un loc călduţ şi straşnic remunerat pentru fiecare, la alt loc de muncă.
Secretarul Cătălin Baba a fost atras de la Ministerul Educaţiei în obezul aparat de lucru al primului ministru.
Barna Tanczos, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, s-a reprofilat peste noapte ca specialist de prim rang la Ministerul Agriculturii.
Anton Marin a părăsit şi el Ministerul Transporturilor, dar a aterizat la Ministerul Mediului.
Şi-atunci unde sunt restructurările şi economiile bugetare din ministere?
În momentul lansării diabolicei OUG 63, Guvernul a promis că oamenii rămaşi pe drumuri vor fi ajutaţi să obţină… credite. O prostie şi o minciună mai gogonată nici că se putea. Logic până la mintea cocoşului: cum să se îndatoreze cei daţi afară, atâta timp cât nu mai au nici o sursă de venit?
Trebuie să recunosc că, de peste o lună sunt frământat obsesiv de întrebările:
Oare primul ministru Emil Boc are mustrări de conştiinţă?
Ştie el cum vor trăi oamenii aruncaţi în stradă?
Ce vor pune aceşti oameni pe masa copiilor?

Dr.ing. Ion CÎLEA
Preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD