Da, domnilor! Am şi eu dreptul de a mă exprima şi de a spune ceea ce gândesc. De ceva vreme, am avut onoarea să pot publica, atât în ARENA VÂLCEANĂ, cât şi într-un alt cotidian local, câteva articole referitoare la fotbalul din judeţ. Iniţial, am crezut ca nu voi fi citit de mai nimeni, pentru ca în general editorialele din gazete nu atrag atenţia, mai ales un „Colţ al microbistului” dintr-un bisăptămânal local cu profil sportiv. Cu atât mai mult nu mi-am imaginat că vor fi şi reacţii pozitive sau negative la ceea ce am scris. Se pare că, parţial, m-am înşelat. De îndreptat sau corectat ceva la nivelul fotbalului din Vâlcea nici vorbă. Eu nu sunt ziarist şi nici nu am aspiraţii în acest sens. Spun asta întrucât nu-mi câştig existenţa din scris, nu sunt angajat al vreunui trust mediatic şi, de asemenea scriu ocazional, doar din pură plăcere. Deci, vă rog, excludeţi-mă complet din această ecuaţie. Drama, însă, există la acest nivel, al omului de presă din mediul fotbalului. Ea nu constă în faptul că sunt prea puţin recompensaţi pentru munca depusă, eu cel puţin până acum neauzind de ziarişti locali îmbogăţiţi din presă. Drama provine din frustrări şi condiţionări. Cititi mai departe

Nu am probe, dar mă gândesc să fac o plângere la DNA. Pe ce bază ? Pe baza rezultatelor şi a cotelor mari reieşite la multe din ultimele meciuri disputate. Nu că ar avea vreun rezultat. Trucarea meciurilor de fotbal, la intervenţia mafiei pariurilor, este un fenomen recunoscut la nivel mondial. Fotbalul a început ca un mijloc de distracţie şi relaxare, dar, treptat, s-a transformat într-un fenomen social, afacere, front de luptă sau ocazie de a prejudicia casele de pariuri. Bine, în cele mai multe cazuri, casele de pariuri nu sunt străine de ce se întâmplă. Pe lângă toate astea, în unele ţări, fotbalul este văzut ca o religie. Un brazilian care nu ar iubi fotbalul e ca şi un peşte ce nu ar iubi apa. Din păcate, ceea ce se întâmplă pe multe dintre stadioanele din America de Sud, dar şi din Europa şi Asia, face ca fotbalul să pară un joc greu de înţeles. Dar să revenim pe meleagurile noastre. Cititi mai departe

Sâmbătă, în ultima zi a lunii martie 2012, am stat în cumpănă la care dintre meciurile de fotbal care se disputau în Rm. Vâlcea să mă duc. CSM Rm.Vâlcea întâlnea în Zăvoi, de la ora 11.00, pe „Bătrâna doamnă”, UTA Arad, iar la aceeaşi oră, pe cochetul stadion din Nord, Hidroelectra întâlnea pe Flacăra Horezu, într-un derby pentru rămânerea în cursa pentru locul întâi. Cu alte cuvinte, Liga a doua contra Liga a patra. Aparent uşor de ales.
Pregătindu-mă să ies din casă, am avut sentimentul că CSM Rm. Vâlcea s-a desfiinţat. Urmaşii de azi ai lui Carabageac, Pintilie, Gângu, Catargiu, Savu, Mangalagiu sau Teleşpan se zbat în mediocritatea subsolului clasamentului. Jocul prestat de actualii jucători de fotbal de la echipa fanion este de cele mai multe ori penibil. Eu cred că această stare de anormalitate se „datorează” celor care în ultimii şase-şapte ani au gestionat destinele echipei, cândva câştigătoarea Cupei României. Cititi mai departe

Fotbalul nu mai stârneºte marile pasiuni de odinioarã. Global, aproape orice aurã de farmec e împrãºtiatã ca scoicile ºi algele duse pe plajã de atâtea ºi atâtea valuri, iar prãdãtorii numiþi interese ori pariuri (caracatiþa ce acapareazã  tot mai mult sportul) sunt la datorie, gata sã ciuguleascã. Avem ºi reþetele de succes, puse la punct de marile grupãri sportive ale lumii, însã nici ele nu sunt ocolite de tentaþii. E clar cã nu mai e romantismul curat de pe vremuri, nici nu poate fi aºa când dacã  vroiai sã -þi vezi favoriþii nu aveai altã cale decât sã  mergi la stadion. Întors şi stors, fotbalul şi-a cam pierdut candoarea. Cu toate astea cred că mai există o brumă de speranţă… Întrebam, într-un editorial, ce-i lipseşte CSM-ului. O întrebare ce trebuia să-şi găsească răspuns până să ne obişnuim cu mediocritatea. Tot aici am scris despre reconstrucţia echipei şi de riscul asumat al acestei strategii. Cred că răbdarea e cea care lipseşte… Sâmbătă, contra „Bătrânei Doamne”, CSM a arătat că nu s-a obişnuit cu răul, că nu-şi plânge soarta şi visează la mai mult. Pe scurt meciul n-a fost strãlucit. Startul de meci a fost destul de slab, niciuna dintre combatante neasumându-ºi o construcþie aºezatã. Cititi mai departe

Îmi amintesc o declaraţie a lui Gicu Deaconescu, făcută înainte de startul returului, care suna cam aşa: „Din câte am observat, doar eu şi cu domnul  Diculoiu mai credem în salvarea echipei de la retrogradare”. Şi avea dreptate. Majoritatea „pricepuţilor” condamnaseră Oltchim-ul la retrogradare. Cum Oltchim-ul „slăbise” în această iarnă, alţii se întăriseră, iar toţi din jur vedeau sfârşitul echipei ajunsesem să mă îndoiesc şi eu, pe principiul „Dacă un om îţi spune că eşti beat, gândeşte-te, daca doi îţi spun că eşti beat, e timpul să îţi pui întrebări, iar dacă îţi spune şi al treilea, e timpul să mergi la culcare”. Deci, cu alte cuvinte, am ajuns în situaţia în care nu contează ce crezi tu, nu contează ce vrei tu, nu contează nici măcar faptul că tu ştii că nu ai pus nici o picătură de alcool în gură. Important este ce spune lumea. Şi asta e o chestie generalizată. Nu am înţeles niciodată de ce eu trebuie să fiu ca toată lumea. Nu o să înţeleg niciodată asta, dar cred că nici nu contează. Atâta vreme cât nu eşti normal, ai două variante. Cititi mai departe

La sfârşitul săptămânii trecute s-a reluat, în sfârşit, returul Ligilor 2 şi 3. Echipele noastre au reuºit o victorie,un egal ºi o înfrângere în primele meciuri ale returului. CSM-ul n-a reuºit decât un egal pe teren propriu, Damila s-a impus la limitã în jocul de la Bradu contra celor de la Albota, iar Oltchim a pierdut în ultimul minut partida cu o contracandidatã, Metaloglobus. Fiind primele meciuri dupã o pauzã de patru luni nu ar fi drept sã tragem concluzii pripite, dar la prima vedere realizãm cã evoluþiile din meciurile amicale nu au fost întâmplãtoare. Iar situaþia în care se va disputa returul nu este favorabilã tuturor echipelor vâlcene.
La un simplu calcul, ne dãm seama cã actuala ediþie de campionat se va disputa pe parcursul a 175 de zile! Asta înseamnã cã din cele 12 luni, nici jumãtate nu mai sunt presãrate cu meciuri de fotbal oficiale în România. Mã refer la partidele eºaloanelor doi ºi trei, însã nici Liga 1 nu stã mai bine sau cel puþin nu se apropie de ceea ce se întâmplã în campionatele serioase ale Europei. Cititi mai departe

Fotbalul românesc este o mizerie. Plin de  aranjamente, miză mică şi, din cauza asta, cu spectatori puţini. Unde s-a mai văzut o asemenea  dictatură? Federaţia este stat în stat. Nu se poate atinge nimeni de ea. AJF-urile, sub protecţia FRF, au propriile reguli pe care le schimbă când vor, dovadă fiind modificarea sistemului competiţional al fotbalului vâlcean, ceva unic în România… Cu toate astea, după ce a debutat Liga I, sâmbătă s-a dat şi startul Ligii a IV-a din fotbalul vâlcean. Regulile după care se joacă vor fi aflate pe parcurs sau chiar la final. Un lucru ar trebui să fie sigur. Până pe 3 iunie, AJF trebuie să anunţe echipa care va reprezenta Vâlcea la baraj. Măcar din acest motiv se anunţă un retur interesant. Nu am urmărit foarte multe meciuri amicale, am văzut doar unul oficial, dar aşa cum am spus de la început acest campionat va fi mai disputat ca niciodată Sâmbătă am urmărit primul derby dintre lidera CSM Drăgăşani şi Minerul Berbeşti. După ce i-a pierdut în această iarnă pe Harapu, Chebar, Ciortan sau Drăguşin, am crezut că Drăgăşaniul nu mai are aceeaşi forţă din tur. Cititi mai departe

Vineri, 24 februarie, a avut loc Adunarea Generală a AJF Vâlcea. Principalul punct de pe ordinea de zi a fost cel referitor la schimbarea sistemului competiţional pentru Ligile a 4-a şi a 5-a, începând cu ediţia de campionat 2012 – 2013. Astfel, din sezonul competiţional viitor (!!!), Liga a 4-a va avea două serii a câte 14 sau 16 echipe fiecare. Când şi cum se va hotarî asta nu se ştie. În fiecare serie se vor juca mai întâi etape sistem turneu (fiecare cu fiecare), 13 etape tur şi 13 etape retur dacă vor fi câte 14 echipe în serie, sau 15 etape tur şi 15 etape retur dacă vor fi câte 16 echipe în serie. La finalul campionatului regulat, ocupantele primelor două locuri vor disputa semifinalele (în cruciş) tut – retur. Finala, care va decide campioana judeţului, echipa care va reprezenta Vâlcea la barajul de promovare în Liga a III a se va disputa într-o singură manşă, pe teren neutru. Sincer nu mi-a venit să cred aşa ceva. E strigător la cer. Este o blasfemie să aduci 32 echipe în liga a IV-a, când acum sunt vreo 6-7 echipe care nu au ce căuta în elită. Câte terenuri de nivelul Ligii a IV a există în judeţ? Câţi jucători? Ce fotbal va mai avea judeţul nostru? Ce nivel va avea? Care sunt interesele? Pentru că logică nu există, oricât ar încerca unii sau alţii să explice. Cititi mai departe