DECIZIE / După împărţirea principalelor instituţii din judeţ, Direcţia pentru Sport a Judeţului Vâlcea a intrat în atenţia Partidului Democrat – Liberal. Primul nume vehiculat care ar fi putut prelua funcţia de director în cadrul DSJ a fost Paul Dinu, ce ar fi urmat să-l înlocuiască pe actualul şef, Adrian Comănescu. Însă, până la urmă, lucrurile au rămas neschimbate, iar Comănescu a mai obţinut încă un mandat.

„Sportul nu trebuie amestecat cu politica”

De cinci ani în funcţia de director în cadrul DSJ Vâlcea, Adi Comănescu ne-a declarat că sportul nu trebuie confundat cu relaţiile pe care şi le face fiecare în politică.

 „Consider că, din 2002 şi până în prezent, sportul judeţean s-a dezvoltat permanent. Acest lucru a fost posibil în primul rând datorită Agenţiei Naţionale pentru Sport şi primarului Râmnicului, Mircia Gutău, care a susţinut permanent toate activităţile noastre sportive şi a premiat substanţial pe toţi cei care au obţinut rezultate notabile la diverse competiţii. Ştiu doar un singur lucru: în perioada mandatului nu am făcut politica nici unui partid, dar i-am apreciat pe cei care au dat o şansă şi au contribuit la dezvoltarea sportului vâlcean. Apreciez oamenii care au un cuvânt greu de spus în acţiunile de sprijinire a sportivilor vâlceni şi trebuie să recunoaştem că primarul Mircia Gutău este cam singurul protagonist. Nu doresc decât să îmi fac în continuare treaba şi să fiu ajutat de către toţi factorii politici cu putere de decizie. Eu fac politica sportului, nu politică în sport”, ne-a declarat Adi Comănescu.

„Nu decid eu cine merită sau nu postul”

Paul Dinu, cel care a fost propus să preia locul lui Adrian Comănescu, este antrenor de karate în cadrul clubului Chimia Rm. Vâlcea, jurist la Prudent SA şi preşedinte interimar la TD-L Vâlcea. Chiar dacă în urmă cu o săptămână era aproape sigur că Dinu ar fi urmat să preia locul lui Comănescu, până la urmă – nimic nou la DSJ. „Nu comentez decizia şefilor de partid. Ei ştiu cel mai bine cine merită să fie pus în conducerea Direcţiei pentru Sport a Judeţului Vâlcea. Mi-aş fi dorit să mi se dea şansa de a conduce această instituţie”, ne-a spus Paul Dinu.
Lucian CORNECI

CARIERĂ / Obişnuit încă de la o vârstă fragedă cu rigorile competiţiilor, sportivul de la CSŞ a urcat rapid treptele afirmării

Bogdan Popa este unul dintre sportivii cu care oraşul nostru se poate mândri. Luptătorul pregătit de Ilie şi Cornel Lupu la CSŞ-Chimia Rm. Vâlcea s-a remarcat întotdeauna la competiţiile la care a participat şi s-a clasat pe poziţii de top. Datorită ambiţiei şi devotamentului faţă de sportul pe care îl practică, antrenorii săi au numai cuvinte de laudă despre tânărul luptător. În interviul următor, printre alte lucruri, Bogdan Popa ne va vorbi şi despre câteva dintre rezultatele pe care le-a obţinut din momentul în care a început să practice luptele şi până în prezent.

* Când ai început să practici luptele şi de ce?
- Eram la începutul clasei a doua prima dată când am practicat acest sport. Am făcut antrenamente un an la Bucureşti, iar apoi m-am mutat împreună cu părinţii mei la Vâlcea. Pentru că deja din perioada în care eram în Capitală începuseră să îmi placă luptele, când am ajuns aici m-am interesat unde aş putea să continui practicarea lor şi astfel l-am găsit pe domnul Ilie Lupu.

* Ce părere au avut părinţii tăi despre lupte, mai ales că este un sport individual destul de dur şi nici nu se câştigă atât de mulţi bani din el?
- Părinţii mei m-au susţinut întotdeauna şi dacă mie mi-au plăcut luptele, pentru ei acest lucru a fost de ajuns încât să mă ajute şi să fie alături de mine.

* Care este cel mai bun rezultat pe care l-ai obţinut vreodată?
- Am fost campion naţional trei ani la rând. M-am clasat pe locul I la Campionatul Naţional de copii în 2004, la Rm. Vâlcea, la CN de cadeţi în 2005, la Timişoara şi tot la CN de cadeţi în 2006, la Braşov.

* Ce alte premii sau medalii importante ai mai câştigat?
- În 2007 şi 2008 am obţinut locul III la Campionatul Naţional de juniori, iar în 2005 şi 2006 tot locul III, dar la Campionatele Naţionale Şcolare. Am mai câştigat şi o cupă internaţională la Arad, unde m-am clasat pe prima poziţie.

* Ai vreun obiectiv pe care ţi-ai propus să îl îndeplineşti în anul 2009?
- Îmi doresc să mă clasez în primii trei sportivi ai categoriei mele (74 kg) la Campionatul Naţional de lupte greco-romane.

* În 2007 şi 2008 ai fost ales sportivul anului la CSŞ. Ţi-ai dori ca în acest an să faci parte din cei mai buni sportivi ai judeţului?
- Da, chiar mi-aş dori să fac parte din cei mai bun 10 sportivi ai judeţului în acest an. În 2007 am fost chiar al zecelea, iar în 2004 al şaselea şi pot spune că aş vrea ca acest lucru să se repete.

* Fiind student în anul I, cum reuşeşti să îţi faci timp şi pentru antrenamente?
- La facultate am cursurile de dimineaţa, până cel târziu la ora două, iar antrenamentul îl fac zilnic, după-amiaza de la ora cinci şi jumătate, la Lotul Naţional din Piteşti.

* Ai fost vreodată convocat la lotul naţional?
- Da, atunci când am ieşit prima dată campion naţional, în 2004. Am fost la lot, unde am stat un an de zile, după care am revenit la Vâlcea şi acum mă pregătesc din nou la ei. Este vorba despre Lotul Naţional din Piteşti.

* Ai o alimentaţie specială care te ajută să fii în formă la antrenamente sau înainte de competiţii?
- În general mănânc orice vreau. Doar atunci când trebuie să slăbesc pentru concursuri este puţin mai dificil şi trebuie să iau anumite măsuri.

* Despre ce fel de măsuri este vorba?
- În primul rând fac antrenamente intense şi am grijă la alimentaţie. Mănânc mai puţin, renunţ la pâine, cartofi şi mănânc mai multe fructe şi carne fiartă.
Ovidiu DULĂCIOIU

În perioada 23-25 ianuarie, la Rm. Vâlcea va avea loc primul turneu de juniori I din cadrul Campionatului Naţional de Volei. La start se vor aduna următoarele echipe: Clubul Sportiv Şcolar 1 Constanţa (echipă ce în momentul de faţă ocupă primul loc în clasamentul general), Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea (locul II), CSŞ Tulcea şi CSŞ Blaj. Cel de-al doilea turneu va fi organizat în intervalul 6-8 februarie, la Constanţa şi vor participa aceleaşi echipe. La finalul celor două turnee se va face clasamentul, care le va califica pe primele două echipe la turneul semifinal. „Vom încerca să ne creăm un avantaj din faptul că primul turneu îl avem pe teren propriu şi astfel sperăm să ne fie mai uşor la cel de-al doilea.

Vrem să obţinem numărul maxim de victorii, să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus şi anume calificare la turneul semifinal ce se va desfăşura în luna martie”, ne-a declarat Dinu Dumitraşcu, antrenorul juniorilor voleibalişti de la CNMB.

Elevele Nicoletei Mărgărit se pregătesc intens pentru faza semifinală

Tot în intervalul 23-25 ianuarie se va desfăşura şi primul turneu de junioare, care va avea însă loc la Deva. Echipele ce vor participa la această competiţie sunt CSŞ Deva, CSŞ Codlea, LPS-CSŞ Slatina şi CNMB Rm. Vâlcea. „După primele informaţii pe care le-am aflat, nu pare a fi un turneu foarte dificil, dar noi vom încerca să îl folosim ca pregătire pentru faza semifinală, unde echipele participante vor fi cu siguranţă mult mai puternice. Toate pregătirile pe care noi le facem acum au ca obiectiv principal calificarea la turneul semifinal”, a declarat Nicoleta Mărgărit, antrenoarea fetelor. (Ovidiu DULĂCIOIU)

Sâmbătă, 17 ianuarie, la Rm. Vâlcea, a avut loc etapa judeţeană destinată juniorilor III din cadrul Campionatului Naţional de Atletism. Competiţia a fost organizată de DSJ Vâlcea, în parteneriat cu Asociaţia Judeţeană de Atletism. La proba de 60 metri viteză (fete), pe primul loc s-a clasat Olguţa Chiriţă, pe II – Andreea Piţigoi şi pe III – Tatiana Lixandra. Din rândul băieţilor, Marian Matei s-a clasat pe prima poziţie, Andrei Neagoe pe a doua, iar Mădălin Bârzăgeanu s-a mulţumit cu locul III. Proba de 200 metri plat a avut-o câştigătoare pe Olguţa Chiriţă, iar Adriana Conea s-a clasat pe poziţia secundă, în timp ce Tatiana Lixandra a fost pe cea de-a treia. Clasamentul probei de săritură în lungime a avut pe primele trei locuri următorii atleţi: 1. Adriana Conea, 2. Andreea Piţigoi şi 3. Georgiana Langa (la fete); 1. Andrei Neagoe, 2. Marian Matei şi 3. Tiberiu Badea (la băieţi).

La aruncarea greutăţii s-au remarcat: Laurenţiu Brănescu (locul I), Andrei Truţă (II) şi Alin Firfirică (III). Următoarea competiţie pentru care se pregătesc atleţii vâlceni va avea loc pe 31 ianuarie, la Bucureşti, acolo unde se va desfăşura un interesant Grand Prix, primul din acest an. (O.D.)

Pe data de 9 ianuarie a avut loc etapa judeţeană a Campionatului Naţional de Atletism destinat categoriei de copii I. La proba de 60 metri viteză (băieţi), pe locul I s-a clasat Daniel Murariu, II – Adrian Ciucă şi III – Marian Popa. La fete, locul I a fost ocupat de Diana Hodorog, II de Alexandra Ghiţescu şi III de Andrada Dina. Proba de săritură în lungime (fete) a clasat-o pe Diana Hodorog pe prima poziţie, pe locul II a fost Larisa Bucura, iar pe III – Andrada Dina. La categoria băieţilor, George Dozescu s-a poziţionat pe primul loc, în timp ce Daniel Murariu s-a mulţumit cu locul II, iar pe III a fost Mădălin Popa. Aruncarea greutăţii, probă destinată doar băieţilor, l-a avut câştigător pe Andrei Truţă, iar locul II i-a revenit lui George Dozescu, în timp ce pe III s-a clasat Robert Dumitraşcu.

Antrenorii secţiei de atletism a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” au fost mulţumiţi de buna desfăşurare a competiţiei şi de prestaţia tinerilor sportivi. Următoarea etapă pentru care se pregătesc atleţii din categoria copii I de la CNMB este etapa de zonă, ce va avea loc pe data de 17 ianuarie, la Bucureşti.
În ceea ce priveşte Campionatul Naţional destinat juniorilor II, etapa judeţeană a acestuia a avut loc pe data de 10 ianuarie, unde la proba de 60 metri viteză (fete), clasamentul a fost următorul: 1. Ana Maria Roşianu, 2. Mihaela Istratie şi 3. Adina Rădoi, iar la băieţi: 1. Adrian Mihăescu, 2. Silviu Siminoiu şi 3. Alin Zgripcea. Proba de săritură în lungime (fete) a avut-o drept învingătoare pe Laura Dumitraşcu, Mihaela Pătruţ s-a clasat pe locul II, iar pe III – Mihaela Istratie.
În clasamentul băieţilor, Adrian Mihăescu a ocupat prima poziţie, a doua – Silviu Siminoiu, iar pe locul III a fost George Ştircă. În cazul juniorilor II, la proba de aruncare a greutăţii s-au întrecut atât fete, cât şi băieţi, iar pe primele locuri s-au aflat următorii atleţi: la fete – 1. Simona Hogea, 2. Cristina Giugă; băieţi – 1. Dragoş Constantinescu, 2. Şerban Teodorescu şi 3. Răzvan Manolescu. Câştigătoarea probei de triplusalt a fost Laura Dumitraşcu, iar la 60 metri garduri, pe primul loc s-a clasat Cristina Giugă, iar pe al doilea Cristina Deaconu. Următoarea competiţie ce îi aşteaptă pe juniorii de la CNMB este prima etapă a Grand Prix-ului, ce va avea loc pe data de 24 ianuarie, la Bucureşti. (O.D.)

Sportivii Radu Zarioiu şi Ovidiu Cojocaru, legitimaţi la secţia de lupte a CSŞ-Chimia Rm. Vâlcea şi pregătiţi de antrenorii Ilie şi Cornel Lupu au fost covocaţi în intervalul 18-29 decembrie la Lotul Naţional de la Piatra Neamţ. Recent, unul dintre cei doi luptători, şi anume Radu Zarioiu a fost din nou convocat de către lot, aşa că pe data de 15 ianuarie va pleca la Piatra Neamţ. Antrenorii Ilie şi Cornel Lupu sunt încrezători în forţele celor doi sportivi pe care îi pregătesc şi speră ca aceştia să obţină rezultate cât mai bune la Campionatul Naţional. (O.D.)

Majoritatea oamenilor din sportul vâlcean şi-au petrecut sărbătorile de iarnă acasă, alături de familiile lor şi de prietenii apropiaţi. La începutul Noului An, am căutat să aflăm care sunt gândurile acestora pentru 2009, ce îşi doresc să obţină pe plan personal şi profesional.

Rodica Tomoiagă a prelungit petrecerea de Revelion

De Crăciun, antrenoarea secţiei de atletism a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, Rodica Tomoiagă a vizitat locuri pe unde nu mai fusese niciodată. Astfel, în intervalul 24-26 decembrie, profesoara de la CNMB a străbătut drumul de la Buzău până la Satu Mare. Cât despre petrecerea de Revelion, putem spune că aceasta a fost prelungită până pe 3 ianuarie, atunci când Rodica Tomoiagă a împlinit o frumoasă vârstă, şi pentru acest lucru îi urăm „La mulţi ani, sănătate şi îndeplinirea tuturor dorinţelor”.

„Unul din lucrurile importante pe plan sportiv pe care mi le doresc pentru 2009 este ca sportivul meu Adrian Mihăescu să evolueze cât mai mult, să ajungă între primii 10 sportivi ai judeţului şi să facă parte din lotul naţional de atletism al României, ce va participa la Campionatul Mondial din 2009. Este vorba despre un atlet care a obţinut un rezultat foarte valoros la Campionatul Naţional din 2008, atunci când a alergat 100 metri plat în doar 11,1 secunde. Mai sper ca în 2009 să găsesc sponsori care să fie alături de mine şi să mă ajute să realizez ce mi-am propus”, a declarat Rodica Tomoiagă.

Cornel Lupu, chef cu gândul la noi medalii

De Crăciun, antrenorul secţiei de lupte a CSŞ-Chimia Rm. Vâlcea, Cornel Lupu a stat acasă alături de familia sa, în timp ce de Revelion a petrecut împreună cu prietenii, însă nici de această dată nu a plecat din oraş. După ce şi-a exprimat părerea în legătură cu performanţele sportive realizate de elevii săi pe parcursul anului trecut, am aflat că tot ce îşi doreşte antrenorul de la CSŞ-Chimia pentru 2009 este ca luptătorii pe care îi pregăteşte alături de Ilie Lupu să aibă rezultate mai bune decât în 2008 şi sănătate, fără de care nimic nu este posibil.

Marius Băluţă a schiat la Sinaia

Antrenorul secţiei de box a CSŞ-Chimia Rm. Vâlcea, Marius Băluţă l-a aşteptat pe Moş Crăciun alături de familia sa la ţară. În ceea ce priveşte Revelionul, Băluţă a preferat să îşi ia o vacanţă de câteva zile şi să se ducă împreună cu familia sa la Sinaia. Astfel, noaptea dintre ani l-a prins pe antrenorul de la CSŞ-Chimia în frumosul oraş situat la poalele munţilor Bucegi. Singurul lucru pe care şi l-a dorit foarte mult şi nu a fost realizat în 2008 este legat de obţinerea unui titlu de campion naţional, aşa că Marius Băluţă este încrezător în forţele sportivilor pe care îi antrenează şi speră ca în 2009 să fie îndeplinit şi acest obiectiv. Potrivit declaraţiilor lui Băluţă cele mai mari şanse pentru cucerirea unui titlu naţional le au Mihai Daragiu şi Adrian Dicu la categoria de seniori, Mihai Constantin şi Marian Gibă la cadeţi.

Nicu Dobriţoiu, alături de familie în noaptea dintre ani

La fel cum au procedat mulţi oameni din sport, şi antrenorul de box al Clubului Sportiv Chimia Rm. Vâlcea, Nicu Dobriţoiu a stat de sărbători alături de familie şi de prietenii săi. Astfel, atât de Crăciun, cât şi de Revelion, antrenorul de la Chimia a petrecut acasă, împreună cu cei dragi. Pe lângă sănătate, Nicu Dobriţoiu ne-a mai spus că îşi doreşte ca în noul an, sportivii pe care îi pregăteşte să aibă rezultate mai bune şi să obţină un număr mai mare de medalii decât în 2008. „Sunt destul de mulţumit de prestaţia de până acum a elevilor mei, însă întotdeauna este loc de mai bine”, a afirmat Nicu Dobriţoiu.

Marius Mărgărit a sărbătorit la Restaurantul „Alutus”

Directorul adjunct al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, Marius Mărgărit, a petrecut Crăciunul acasă, alături de familia sa. În ceea ce priveşte noaptea dintre ani, aceasta l-a prins pe antrenorul secţiei de volei a CNMB la Restaurantul „Alutus”, unde a aşteptat venirea noului an împreună cu familia şi un grup de prieteni apropiaţi. Pentru 2009, Marius Mărgărit ne-a relatat faptul că îşi doreşte să repete performanţa realizată în 2008, însă de această dată la o categorie superioară. „Dacă anul trecut am obţinut titlul de campioană naţională la categoria de cadete, anul acesta îmi doresc acelaşi lucru, dar la junioare. În afară de acest titlu, sper să obţinem o medalie şi la turneul internaţional ce va avea loc în Belgia”, a declarat Marius Mărgărit. Voleibalistele de la CNMB au avut o vacanţă de aproximativ o săptămână, urmând ca pe 5 ianuarie să reia antrenamentele pentru a putea fi în formă maximă pe data de 23 ianuarie, atunci când va avea loc primul turneu de junioare din acest an, care se va desfăşura la Deva.

De sărbători, Dinu Dumitraşcu a stat acasă

Antrenorul juniorilor voleibalişti de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Dinu Dumitraşcu a rămas acasă de sărbători, împreună cu familia sa şi câţiva prieteni. „Ajungem la o anumită vârstă, când în astfel de momente ne retragem în propriile noastre locuinţe alături de cei dragi”, a afirmat Dinu Dumitraşcu, după care ne-a mărturisit ce îşi doreşte pentru noul an: „Având în vedere faptul că în 2008 am avut nişte probleme de sănătate, nu pot spune decât că în anul ce a venit îmi doresc să fiu sănătos şi să am putere de muncă pentru a putea realiza tot ceea ce mi-am propus. Cu băieţii pe care îi antrenez sper să trec de faza preliminară de la sfârşitul lunii ianuarie”. Odată cu începerea şcolii, adică pe data de 5 ianuarie sportivii pregătiţi de Dinu Dumitraşcu şi-au reluat antrenamentele pentru a putea fi în formă la cele două turnee importante care îi aşteaptă în acest început de an. Primul va avea loc în intervalul 23-25 ianuarie, iar cel de-al doilea se va desfăşura la începutul lunii februarie, la Constanţa, unde echipa locală ocupă locul 1 în clasamentul general.
Ovidiu DULĂCIOIU

Antrenor de opt ani la secţia de haltere a Clubului Sportiv Chimia Rm. Vâlcea, Gheorghe Dinu pregăteşte unii dintre cei mai buni sportivi ai judeţului nostru. Printre ei se numără şi Eliza Mureanu, care recent a fost recunoscută drept cea mai bună sportivă vâlceană în 2008. În interviul care urmează, Gheorghe Dinu vorbeşte despre modul cum a decurs pregătirea halterofililor de la Clubul Sportiv Chimia în anul care tocmai se încheie.

• Cum apreciaţi comportarea sportivilor pe care îi pregătiţi în anul 2008?
- Sunt mulţumit de modul cum s-au comportat sportivii pe care îi pregătesc. Au cucerit numeroase medalii la competiţiile la care au participat. Nu vreau să fiu răutăcios, dar cred că se putea şi mai bine. Poate că 2009 va fi un an mai bun pentru halterofilii de la Chimia.

• Eliza Mureanu a reuşit acum ceea ce Anda Matei, o altă sportivă pe care aţi antrenat-o, nu a izbutit în trecut, adică să devină cea mai bună sportivă a Vâlcii. În opinia dumneavoastră, care dintre cele două a fost mai bună?
- Nu există comparaţie. Având în vedere că au aceeaşi performanţă din punct de vedere al kilogramelor ridicate, rezultatele Elizei Mureanu sunt mult mai bune. La cele 69 de kilograme pe care le are, Eliza Mureanu a reuşit să ridice cu 25 kg. mai mult decât greutatea corpului ei. În timp ce Anda Matei, care concura la categoria +75, nu putea să ridice nici măcar cele 105 kilograme pe care le avea. Mai este de menţionat că, spre deosebire de Anda Matei, Eliza Mureanu este o sportivă foarte disciplinată, iar acest lucru s-a văzut şi în rezultatele pe care le-a obţinut.

• În aceşti opt ani, de când sunteţi antrenor la CS Chimia, în afară de Eliza Mureanu, ce alţi sportivi s-au mai ridicat la aşteptările dumneavoastră?
- Sunt mai mulţi care se descurcă foarte bine, dar cred că o să încep cu Alexandru Şandru, care a obţinut locul 9 la Campionatul European, iar în momentul de faţă se pregăteşte cu Lotul Olimpic la Bistriţa. De asemenea, mai amintesc numele sportivilor Sorina Matei (sora Andei), care se află la Lotul Olimpic de fete de la Galaţi, Daniel Moldovan – vicecampion naţional la categoria de tineret şi Alexandru Tănăsie, sportiv ce a obţinut de trei ori medalia de argint la Campionatele Naţionale de juniori II.

• Care dintre sportivii din actuala generaţie credeţi că vor urca treptele afirmării în următorii ani?
- Cred că cei mai îndreptăţiţi să aspire la performanţe din ce în ce mai mari sunt Eliza Mureanu şi Alexandru Şandru.

• Credeţi că în 2012, la Jocurile Olimpice de la Londra, va fi prezent măcar unul dintre sportivii pe care îi antrenaţi în prezent?
- Consider că cele mai mari şanse să participe la Jocurile Olimpice din 2012 le are tot Eliza Mureanu. Singurul inconvenient poate fi legat de faptul că este studentă la zi, în anul II, la Academia de Sport din Bucureşti şi nu are atât de mult timp pentru a se pregăti.
Ovidiu DULĂCIOIU

Dacă din punct de vedere al rezultatelor, alţi ani au putut fi consideraţi ca fiind foarte buni pentru judoka de la Clubul Sportiv Chimia Rm. Vâlcea, în opinia antrenorului Ion Luciu, 2008 a fost doar un an bun. Sportivii legitimaţi la CS Chimia au obţinut un număr de două medalii de argint şi trei de bronz la Campionatele Naţionale de juniori, iar la diferite Cupe au câştigat în total 25 de medalii. Iată numele câtorva dintre judoka de la Chimia şi unele din rezultatele obţinute de aceştia: Viorel Pană (medalia de bronz la Campionatul Naţional de Tineret şi locul 5 la Cupa României, iar în prezent face parte din Lotul Olimpic de seniori), Ioana Mazilu (argint şi bronz), Dan Alexandru (bronz), Ionuţ Luciu (aur), Denisa Luciu (aur) şi Ionuţ Bărbieru (argint).

Din lotul de la CS Chimia mai fac parte Andrei Bărcan, Gabriel Băiaşu, Răzvan Tufiş, Rareş Paraschiva, Maria Avram, Valentin Panduru, Daniel Opriţa, Bianca Danciu, Ana-Maria Ciobanu şi Valentin Avram. Sportivii vâlceni sunt în vacanţă până pe data de 16 ianuarie 2009, atunci când competiţiile de judo vor debuta odată cu finala Campionatului Naţional Under 23 ce va avea loc la Focşani şi va dura până pe 18 ianuarie. La scurt timp, mai exact pe 31 ianuarie, judoka antrenaţi de Ion Luciu se vor deplasa la Cluj-Napoca pentru finala Campionatului Naţional de seniori, ce se va termina pe 1 februarie. Ulterior, la Rm. Vâlcea, în intervalul 7-8 februarie, va avea loc etapa zonală a Campionatului Naţional de Juniori II under 17. Ion Luciu se arată încrezător în forţele sportivilor săi în ceea ce priveşte rezultatele pe care aceştia le vor obţine în 2009. „Sper să dublăm numărul de medalii pe care le-am obţinut în 2008 la Campionatele Naţionale”, ne-a declarat Ion Luciu.  (O.D.)

După ce a practicat boxul o perioadă, Mihai Barbu, s-a lăsat relativ repede de nobila artă şi a trecut la „lucruri mai serioase”: luptele din K1. Deşi are doar 22 de ani, a reuşit deja să pătrundă în lumea bună a kick-boxing-ului, iar viitorul se anunţă a fi cât se poate de strălucitor. În cele ce urmează, sportivul vâlcean explică fiecare pas pe care l-a făcut în carieră, cum a trecut de la box la kick-boxing-ului, dar şi ce obstacole a întâmpinat până a urcat treptele afirmării.

A lăsat fotbalul pentru box

• Cum te-ai apucat de box?
- Pur şi simplu pentru că am vrut să învăţ să mă bat. Să nu mai fiu cel mai slab din jurul blocului.

Nu eram firav, ci dimpotrivă, eram foarte bine dezvoltat, ba chiar puţin cam grăsuţ. Am fost la fotbal vreo trei luni de zile. Acolo am făcut nişte boacăne, antrenorul mi-a dat 2-3 palme peste cap, iar atunci ce mi-am zis? Hai să merg la box! Dacă tot fac sport şi încasez bătaie, măcar să o iau cu un scop. Şi aşa am ajuns să fac box la CSŞ Chimia. Părinţii mei au fost de acord cu decizia mea. Mai ales mama, căreia i-a plăcut foarte mult acest sport. Îmi zicea mereu să nu mă mai duc la fotbal, ci la box. Primii mei antrenori au fost Eugen Petruş şi Nicolae Dobriţoiu, cu ei am lucrat mai mult, însă în ultima perioadă m-am pregătit şi cu Marius Băluţă. Am pus pasiune şi am ajuns inclusiv în lotul naţional de juniori.

 • Care e prima amintire din lumea boxului?
- Prima amintire e legată de primul meci. Aveam trei luni de pregătire, iar adversarul meu, care era din Câmpulung-Muscel, avea cel puţin trei ani de experienţă, iar pe deasupra mai era şi medaliat. Se întâmpla prin 2000, adică atunci când aveam doar 14 ani. Bineînţeles că am luat bătaie. Acea înfrângere m-a făcut să fiu puţin mai rău, să muncesc mai mult, pentru că am văzut că se poate. Deşi mă antrenam de doar trei luni am reuşit să fac faţă vreo patru reprize acelui adversar foarte bun. Şi am început să merg la tot mai multe competiţii. În general, m-am pregătit la Rm. Vâlcea, însă au fost şi vreo opt luni pe care le-am petrecut cu lotul naţional de juniori la Brăila. Prima medalie am câştigat-o în 2003, la copii, după care am luat Cupa României la juniori (în 2005), iar la tineret am cucerit medalia de bronz la Campionatul Naţional (în 2006). Aceste ultime două performanţe le consider a fi cele mai importante ale mele în boxul clasic. Prin 2006, la aproximativ o lună după ce am câştigat medalia de bronz la Naţionalele de tineret, m-am apucat de kick-boxing.

• Ce meciuri importante ai disputat până în 2006?
- Meciuri importante sunt foarte multe, pentru că eu am avut „şansa” să mă bat aproape mereu cu toţi capii de serie la toate competiţiile la care am participat. Printre cei mai puternici cu care m-am luptat îl amintesc pe Petrişor Gănănău, singurul român care anul acesta a câştigat o medalie la Europene (cea de bronz), în faţa căruia am pierdut. Dar au mai fost şi alţii, precum Ronald Gavril sau Dragoş Timofte. Despre ultimul pot să spun că nu am eu ani de când practică el boxul.

• În tot acest timp, cu şcoala cum te-ai descurcat?
- Binişor. Profesorii au înţeles că dacă fac sport nu pot să fiu la fel ca ceilalţi elevi. În perioada aceea, înaintea unei competiţii făceam şi două antrenamente pe zi, în rest doar câte unul, de câte două ore. Mă învoiam foarte mult, însă am găsit mereu înţelegere. Clasele I-VIII le-am absolvit la Şcoala Generală Nr. 13 din Ostroveni, după care am făcut şcoala profesională la Grupul Şcolar „Nicolae Pleşoianu”, iar acum sunt în ultimul an la liceu.

Kick-boxing-ul mi s-a părut mai interesant

• De ce ai făcut trecerea de la box la kick-boxing?
- Pentru că kick-boxing-ul mi s-a părut a fi un sport mult mai interesat. Decizia îmi aparţine în întregime, nu mi-a cerut nimeni acest lucru. Am făcut box şapte ani de zile, am văzut că nu se putea mai mult, aşa că am decis să trec la kick-boxing. M-am transferat de la Vâlcea la un club din Bucureşti, „Respect Gym”, unde sunt şi acum. A fost o schimbare foarte grea pentru mine, era un alt sport, un alt oraş, dar am reuşit până la urmă să mă acomodez chiar de la început. Era ceva nou şi m-a atras. M-am antrenat alături de sportivi bine cunoscuţi în acest domeniu, precum Ionuţ Atodiresei, Sorin Ghiţă, Alexandru Nedelcu. Am fost primit bine, cum nici nu mă aşteptam. Când îi vedeam la televizor credeam că sunt figuranţi, egoişti, încrezuţi, dar am constatat că sunt total diferiţi. Din prima zi când am mers la Bucureşti, am stat în aceeaşi casă cu antrenorul Alin Panait şi cu Ionuţ Atodiresei.

• Se poate trăi din acest sport, cu atât mai mult în Bucureşti, care e un oraş scump?
- La început am avut nişte sponsori care plăteau mâncarea şi cazarea, dar după o perioadă am început să mă descurc singur, pe cont propriu. Cu venituri care au provenit din meciuri. Se poate trăi din acest sport, dar dacă sunt şi foarte mulţi sponsori.

• Câte ore pe zi te antrenezi acum?
- La început, lucram doar două ore pe zi. Apoi, am mărit ritmul antrenamentelor şi m-am pregătit câte patru ore pe zi. În afară de miercurea, când făceam doar două ore. Sâmbăta şi duminica aveam pauză totală. Acum, s-a schimbat un pic modul de a mă pregăti. În fiecare săptămână mă antrenez efectiv aproximativ 18-20 de ore. 

• Care a fost primul concurs important de kick-boxing la care ai fost prezent?
- Era prin 2006, iar Gala Local Kombat a avut loc la Deva. A fost un meci foarte greu, în compania unui sportiv care se număra printre cei mai buni din ţară la categoria 75 de kilograme, pe nume Mircea Căluţu. Am câştigat la puncte, în trei reprize, după ce l-am pus de vreo două ori pe jos, în knock-down. Mi-a fost foarte greu, eram la primul meci şi nu-mi venea să cred că am dat atâtea picioare, atâţia genunchi, era ceva foarte interesant pentru mine. Pentru acest prim meci câştigat am fost recompensat cu 1500 de euro.

• Cum a fost după aceea, ai fost remarcat, au început să apară impresari?
- Au fost unele tatonări în acest sens, dar până acum nu am semnat cu absolut nimeni, şi nici nu prea am de gând să fac aşa ceva, deocamdată. Nu am impresar, sunt tot pe cont propriu. Meciurile mi le programează Eduard Irimia, promotorul de la Local Kombat.

• Ce alte meciuri importante ai mai câştigat în K1?
- Următorul meci l-am disputat chiar în deschiderea Galei Local Kombat de la Rm. Vâlcea, atunci când am câştigat în faţa lui Adrian Mitu. Aveam 19 ani şi eram printre cei mai tineri participanţi la un asemenea eveniment. Ulterior, l-am bătut şi pe Vladimir Vacevalev (care este supranumit „Pittbul al Bulgariei”), prin knock-out, în prima repriză, după vreo 46 de secunde. Acesta se luptase iniţial şi cu Ionuţ Atodiresei, într-o gală desfăşurată la Rm. Vâlcea. Cred că cea mai importantă victorie în mea în K1 este ultima, în faţa portughezului Carlos Tavares, la Gala K1 desfăşurată pe 12 decembrie, la Ploieşti. Totuşi, a fost un meci despre care nu credeam că va fi chiar atât de greu. Am avut în faţă un adversar foarte dificil. M-am pregătit într-un fel pentru acest meci, pentru acest adversar, însă în ring portughezul a luptat total diferit.

• I-ai cunoscut pe „greii” din K1?
- Pe câţiva i-am cunoscut. De exemplu, pe Stefan Leko sau pe Francois Botta. Cu ultimul m-am bătut într-o gală în Bulgaria. Botta e un sportiv extraordinar, dar şi un om deosebit. După acel meci, deşi are deja 40 de ani, a avut tăria să spună că a avut ce învăţa. Dacă Botta a spus că încă mai poate căpăta experienţă la 40 de ani, eu ce să mai zic la 22? De asemenea, îl ştiu pe Remy Bonjasky, l-am văzut la Bucureşti, când a avut loc o Gală K1.

• Pe cine admiri cel mai mult din K1?
- Cel mai mult mi-a plăcut Peter Aerts, chiar dacă acum a îmbătrânit. Anul acesta a disputat ultimul meci din carieră.

„În 2009, vreau să ajung în finala K1 din Japonia”

• Pe plan internaţional, unde te situezi ca sportiv?
- M-am bătut în iunie pentru titlul de campion inter-continental, la o categorie puţin cam mare pentru mine, la 76,400 de kilograme, şi am pierdut. Dacă aş fi câştigat acest titlu aş fi putut ataca trofeul mondial sau pe cel european. De pe acea poziţie aş putea să lupt pentru oricare dintre cele două titluri. Mă voi bate cu siguranţă pentru un trofeu şi în 2009. Aş vrea să atac titlul mondial la 70 sau la 72 de kilograme.

• Până acum, românii nu s-au prea bătut prin circuitele internaţionale. Tu cum ai ajuns la acest nivel?
- E greu să ajungi să lupţi pe plan internaţional. Circuitul K1-Max, de exemplu, ca să înţeleagă toată lumea, este exact cum e Champions League la fotbal. Dar nu grupele, ci fazele superioare ale acestei competiţii. Eu am ajuns în acest circuit, împreună cu Mihai Buda. Am fost primii români care ne-am bătut în K1-Max, chiar în acest an. Dintre ceilalţi, doar Cătălin Moroşanu s-a mai luptat într-o Gală K1-Max. Am ajuns acolo după ce am disputat mai mult meciuri, pe care le-am câştigat. Am făcut o impresie bună, m-au văzut promotorii şi m-au invitat să lupt în galele lor.

• Ce-ţi doreşti pentru 2009, pe plan sportiv?
- Prima competiţie o voi disputa în februarie, într-o piramidă K1, cu opt participanţi. Nu cunosc mai multe amănunte, abia am fost sunat şi mi s-a propus să mă bat în acea gală de nivel mondial, la care vor fi prezenţi luptători foarte cunoscuţi în acest sport. Evenimentul nu va avea loc în România, însă va fi transmis în direct pe Eurosport. Mi-aş dori ca la sfârşitul lui 2009 să ajung în Japonia, la finala K1. E un turneu în stil piramidal, iar simpla prezenţă acolo înseamnă ceva în acest sport. Nu oricine ajunge să se bată în Japonia.

• Spune-ne ceva despre tine, despre familia ta?
- M-am căsătorit de şase luni. Pe soţia mea o cunosc de cinci ani, iar după patru ani şi jumătate mi-am zis că e timpul să facem şi noi pasul acesta, pentru că oricum de trei ani stăteam împreună. Acum, de aproape trei luni, avem un băieţel, pe care îl cheamă Alberto Ciprian. Vreau să facă box, dar numai dacă are talent. Eu nu am avut talent, m-am chinuit ca să ajung aici, am muncit mult pentru a progresa. Talentul mi l-am format prin muncă. Nu mi-a spus vreun antrenor lucrul acesta, mi-am dat seama singur de asta, dacă nu munceam nu ajungeam aici. Nu eram ca alţii, eu făceam zece antrenamente, alţii doar trei şi câştigau meciurile mult mai uşor ca mine. Dar, ştiţi cum se spune, dacă-ţi doreşti cu adevărat, nu ai cum să nu ajungi la ceea ce ţi-ai propus. 

• Nu te ceartă soţia dacă practici în continuare sportul acesta periculos?
- Nu, dimpotrivă, chiar e de acord. Practic sportul acesta de nouă ani şi s-a obişnuit cu felul meu de a fi. Emoţii are însă mai multe ca mine. La ultima gală, mai avea puţin şi intra în ring. Chiar am auzit-o de foarte multe strigând şi încurajându-mă.

• Cam câte lovituri încasezi într-un meci şi care e cel mai dureros loc unde poţi fi lovit?
- E greu de spus câte lovituri încasez într-un meci. Fără număr, cum se spune! Cea mai dureroasă e lovitura în ficat. Dacă eşti lovit în bărbie, de exemplu, poţi să te mai ridici, dar dacă ai fost lovit la ficat nu mai ai cum să continui meciul.

• Nu ţi-e teamă că ai putea să primeşti o lovitură fatală?
- Nu are de ce să-mi fie teamă, sunt şanse de una la un milion să se întâmple aşa ceva.

• Multă lume a auzit de tine, dar sunt mulţi care nu ştiu că eşti vâlcean…
- Poate pentru că am stat mai mult timp la Bucureşti. Am venit acasă numai în week-end-uri. Aici, în Vâlcea, nu am prea ieşit prea mult în evidenţă, nici măcar în presă. Eu sper să lupt cândva la Rm. Vâlcea pentru un titlu K1. Chiar m-am gândit să organizez o Gală K1 la Rm. Vâlcea, în care să mă bat şi eu, împreună cu alţi sportivi, dar nu am găsit sponsori. Poate că în 2009 altfel vor sta lucrurile. În 2008, am reuşit să organizez o gală de acest gen la Predeal, unde am îndeplinit şi rolul de arbitru, în vreo 11 meciuri. Deci, nu numai că mă bat, dar şi arbitrez, iar pe deasupra, de doi ani, sunt şi instructor la o sală din Bucureşti, unde am o grupă de copii pe care-i antrenez. Am trăit o întâmplare interesantă ca arbitru. La al treilea meci pe care l-am arbitrat, unul dintre sportivi m-a lovit cu pumnul, din greşeală, iar eu era să încep mă bat cu el. Nu mi-am dat seama pe moment că sunt doar arbitru.

• Te-ai folosit vreodată de talentul acesta pugilistic în afara ringului?
- Nu am avut această ocazie şi nici nu vreau. Am evitat să fac acest lucru, mi-e foarte frică să dau un pumn cuiva, deşi am avut situaţii de acest gen. Ştiu ce pot şi mă gândesc cât de mult doare atunci când lovesc cu mănuşile, aşa că dacă aş da cu pumnul gol vă daţi seama ce ar fi.

• Pentru ce ai recomanda unui tânăr să se apuce de box şi de kick-boxing, pentru auto-apărare sau pentru a face performanţă?
- Nu prea mai e bună bătaia în ziua de astăzi. E bine însă să ştie să te aperi. Ştiţi cum e, mergi pe stradă, te trezeşti cu vreo 3-4 tipi care au chef de scandal, şi nu ştii ce să faci. Îi sfătuiesc pe tineri să se apuce de sport însă din alte scopuri, în primul rând pentru a se întreţine.

 • Fără îndoială, duci o viaţă sportivă, nu bei, nu fumezi. În general însă, ce mănâncă un sportiv ca tine?
- Nu mănânc chiar orice. De exemplu, nu mănânc aproape deloc carne de porc şi nici de prăjeli nu fac abuz. Mănânc în schimb foarte multe legume. În fiecare dimineaţă, îmi fac suc de legume, iar seara de fructe. În general, cam toate fructele sunt bune. Pe mine mă ajută cel mai mult merele, strugurii, portocalele şi grefurile, care sunt bune pentru refacerea ficatului. Altfel, pieptul de pui e cel mai sănătos pentru mine ca sportiv. Însă, un lucru e clar: nu obişnuiesc să cumpăr din magazine, ci din piaţă, de la ţărani, unde totul este natural. E o diferenţă între produsele din piaţă şi cele din magazine. Se simte în corp. Iau şi vitamine, dar toate naturale.
Octavian HERŢA