• Comunicat de Presă

Acţionarul minoritar PCC SE şi-a intensificat în ultima perioadă campania mediatică împotriva OLTCHIM S.A. cu scopul subminării autorităţii conducerii societăţii. Ce se urmăreşte de fapt este discreditarea permanentă a managementului societăţii, contestându-se programele de investiţii şi producţie, precum şi deciziile luate pentru conducerea activităţii curente a combinatului. În toate articolele din presă, reprezentantul PCC SE,  Wojciech Zaremba, face în mod intenţionat afirmaţii sau prezintă date care să-i deruteze pe cei care le citesc.

Astfel, în articolul „PCC: Investiţia în Arpechim ar fi un dezastru pentru OLTCHIM”, publicat în Ziarul Financiar din 29 octombrie 2009, domnul Wojciech Zaremba afirmă că OLTCHIM va investi în Arpechim 500 milioane euro. Ori realitatea este cu totul alta. Programul de investiţii aprobat în Consiliul de Administraţie al OLTCHIM, unde a fost prezent şi dansul, prevede pentru anul 2009 o sumă de 62 milioane euro pentru achiziţionarea, revizia şi repornirea activităţii de petrochimie de la PETROM S.A. Sucursala Arpechim Piteşti, precum şi pentru capital de lucru, iar în programul de investiţii etapizat în perioada 2010 – 2012 se prevede o investiţie de 120 milioane euro pentru modernizarea şi mărirea de capacitate a Pirolizei preluată de la Sucursala Arpechim Piteşti. Cititi mai departe

Dragi angajaţi ai S.C. OLTCHIM S.A.

În calitate de Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General al OLTCHIM S.A. vreau să vă prezint situaţia reală a societăţii în care muncim împreună şi al de al cărui bun mers depinde nu doar bunăstarea noastră, ci a întregii regiuni. În acelaşi timp o să vă prezint şi acţiunile întreprinse de PCC-SE împotriva activităţii OLTCHIM, astfel încât să trageţi singuri concluzia, prin comparaţie cu mesajul prin care acest acţionar vi s-a adresat prin scrisoarea publicată în toată presa din România în săptămâna 26.10.2009 – 29.10.2009. Din respect faţă de dumneavoastră, mă văd nevoit să vă prezint situaţia reală a acestui grup de investitori, urmând ca dumneavoastră să trageţi singuri concluzia cu privire la cât de serioşi sunt.

Situaţia reală a S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Vâlcea

În anul 1991 s-a înfiinţat OLTCHIM S.A. Rm. Vâlcea din fostul patrimoniu al Combinatului Chimic Rm. Vâlcea. Ca toate societăţile comerciale din România, OLTCHIM S.A. Rm. Vâlcea a pornit la drum total decapitalizata si . În plus, în anii 1992–1994 am fost nevoiţi să oprim 75% din instalaţiile din combinat din motive de poluare şi dispariţia pieţelor de desfacere ca urmare a dezintegrării lagărului socialist (vezi site OLTCHIM pagina: Presa/Comunicate de presa/Comunicat către angajati/Schema functionare 1990). Din aceste motive, am fost nevoiţi în perioada 1994 – 2008 să reconstruim practic tot combinatul. Cititi mai departe

Vinerea trecută, Adunarea Ordinară a Acţionarilor şi-a desfăşurat lucrările, la prima convocare, în condiţii de publicitate, cvorum şi vot conform legislaţiei române aplicabile şi în conformitate cu dispoziţiile actului constitutiv al societăţii. Au fost prezenţi acţionari care au reprezentat 7,2226% din totalul capitalului social, respectiv 230.589.478 acţiuni cu drept de vot dintr-un total de 343.023.858. Au fost luate câteva hotărâri extrem de importante pentru viitorul societăţii, printre care declanşarea acţiunii în răspundere împotriva fostului administrator, Waldemar Preussner şi a lui Wojciech Zaremba, instalarea noului administrator şi mandatarea lui Constantin Roibu să exercite acţiunile în justiţie necesare.

Decizie istorică

Nu de puţine ori, s-a spus că polonezii de la PCC, deţinători a 12% din Oltchim, se opun redresării combinatului vâlcean prin acordarea de către stat a unui ajutor financiar. Din cauza reclamaţiilor depuse de PCC, Comisia Europeană a demarat la jumătatea lunii septembrie un control vizavi de modul în care Oltchim este sprijinit de statul român, printre altele, şi pentru preluarea pirolizei de la Arpechim Piteşti. Cititi mai departe

În această ediţie, vă prezentăm cea de-a doua parte a interviului realizat cu omul de afaceri Nicolae Sofianu. Dacă săptămâna trecută am insistat mai mult pe opiniile politice ale acestuia, acum cititorii noştri vor avea ocazia să cunoască în amănunt proiectele de business ale unuia dintre cei mai de succes oameni de afaceri vâlceni.

• Vorbiţi-ne puţin despre cea mai recentă investiţie a dumneavoastră – Grand Hotel Sofianu.
Acum 11 ani, am intrat într-un club. Scopul fundamental era să reuşeşti proiectarea, construirea şi finanţarea unui obiectiv de interes naţional. Eu mi-am propus atunci să fac un muzeu de sinteză naţională, pornind de la ideea că artistul este cel mai bun mediu care poate sintetiza cel mai bine trăsăturile oamenilor în mijlocul cărora trăieşte. Cititi mai departe

În legătură cu articolul cu titlul „Constantin Roibu închide combinatul  Oltchim”, apărut în cotidianul Info Puls în data de 24 septembrie 2009, dorim să facem următoarele precizări:
· Subsemnatul, Constantin Roibu nu am făcut nicio declaraţie cotidianului Info Puls şi nici altei publicaţii în care să anunţ că voi închide combinatul Oltchim sau să comentez că n-am fost ajutat de Guvern sau Preşedinţie.
· Consideraţiile personale ale redactorilor nu reprezintă punctul meu de vedere sau al conducerii Oltchim. Cititi mai departe

• la inaugurare, invitat de seamă va fi Crin Antonescu

Dan Niţu, managerul şi proprietarul companiei DAMILA, va inaugura la Râmnicu Vâlcea, în luna octombrie, o fabrică de ţiglă metalică, tablă profilată pentru hale industriale şi sisteme de învelitori. Investiţia omului de afaceri liberal se ridică la aproximativ 2 milioane de euro şi presupune crearea a câteva zeci de noi locuri de muncă. Noua fabrică de la Râureni reprezintă cea mai mare investiţie din acest an, în judeţul nostru, în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor de producţie. Cititi mai departe

Situaţia de la Oltchim devine din ce în ce mai complicată, în condiţiile în care promisiunile guvernanţilor rămân fără efect. Dacă până acum ceva timp credeam că amânarea rezolvării problemelor financiare ale combinatului face parte dintr-o strategie electorală a PD-L, potrivit căreia salvarea societăţii să aibă loc chiar în preajma campaniei, se pare că lucrurile sunt cu mult mai grave. Potrivit lui Mircia Gutău, guvernul doreşte sprijinirea Oltchim, însă acest efort este zădărnicit de acţiunile destabilizatoare ale acţionarului minoritar PCC. Polonezii au contestat legalitatea împrumutului de 50 milioane de euro solicitat de Oltchim iar până la soluţionarea conflictului, procedura de creditare este blocată. În tot acest timp, tensiunea în rândul sindicaliştilor din combinat este în creştere şi nu ar fi exclus să asistăm la o nouă serie de proteste. În aceste condiţii, vizitele la Oltchim ale premierului Boc s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva PD-L la alegerile prezidenţiale.

• omul de afaceri a catalogat combinatul chimic vâlcean drept o adunătură de „clondire ruginite”

Săptămâna trecută, la un post naţional de televiziune, omul de afaceri liberal Dinu Patriciu şi-a permis să facă o gafă de proporţii. Vorbind despre ajutoarele de stat acordate de statul român, Patriciu s-a referit la cazurile Ford – Craiova şi Oltchim Râmnicu Vâlcea. În cadrul unei emisiuni difuzate de postul Realitatea TV, Dinu Patriciu a catalogat cea mai importantă unitate economică vâlceană drept o adunătură de fiare ruginite, care nu merită să fie sprijinită de guvern. În opinia petroliberalului, România a greşit atunci când a decis să acorde ajutoare de stat unor companii precum Ford şi Oltchim. „Când avem nişte clondire ruginite la Vâlcea, se cheamă Oltchim, şi băgăm 430 de milioane de euro din banii fiecăruia dintre noi, adică vreo 60-70 de euro pe familie, cum să calific chestia asta?

Ajutorul de stat este o cheltuială absolut inutilă dacă nu este risipit absolut uniform în economie”, a declarat Dinu Patriciu, fără o minimă documentare asupra situaţiei reale a combinatului chimic vâlcean. Patriciu a mai spus că, din punctul său de vedere, statul ar trebui să privatizeze „tot ce a mai rămas de privatizat”. Dacă ar fi cunoscut situaţia de la Râmnicu Vâlcea, unde compania poloneză PCC se foloseşte de mijloace dintre cele mai controversate pentru a pune mâna pe Oltchim, Dinu Patriciu s-ar fi ruşinat cu siguranţă de spusele sale, cel puţin calomniatoare.
Unul dintre actorii politici vâlceni care au reacţionat dur după gafa lui Patriciu, este Romulus Bulacu, preşedinte executiv al organizaţiei judeţene a PD-L şi totodată vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. „Ar trebui să se gândească ce ajutoare de stat a primit el! Nu cred că este incorect modul în care procedează guvernul. Atâta timp cât toată Europa este în criză şi foloseşte asemenea ajutoare pentru firme de perspectivă, nu văd de ce nu am proceda şi noi la fel. Oltchim numai fiare vechi nu înseamnă! Este cea mai mare tâmpenie pe care am auzit-o până acum. Bine, Dinu Patriciu a spus foarte multe. El participă, din păcate, la o Românie nemodernizată prin politica pe care o face şi o impune PNL. Aceste asocieri neproductive, inclusiv distrugerea Alianţei D.A., i se datorează lui Patriciu. Din acest motiv, România stagnează. Dacă stau bine şi mă gândesc, nu ştiu ce importanţă au spusele unui om căutat de DNA”, ne-a declarat Romulus Bulacu.
Octavian HERŢA

Maria Tudor, proprietara firmei care administrează şi valorifică izvoarele minerale de la Olăneşti, consideră de prost gust gestul celor 20-30 de localnici care, periodic, organizează mitinguri de protest împotriva sa şi a autorităţilor statului. Femeia de afaceri spune că greviştii cu pricina sunt de fapt persoane care cazează ilegal turişti, iar atâta timp cât nu plătesc taxe şi impozite ar trebui să le fie ruşine să iasă în public, darămite să emită tot felul de pretenţii aiuristice.  „Aceşti oameni, cum de altfel a arătat presa interesată să scoată adevărul la lumină, nu plătesc dări la stat şi nu se supun niciunei reguli. Nu plătesc redevenţă, analize medicale, medici specialişti şi nu deţin baze de tratament şi laboratoare.

Nu sunt obligaţi, ca şi noi, să schimbe conducte, să modernizeze sonde, să plătească pază, să obţină autorizaţii. Nu, ei nu au nicio grijă. Încasează bani ilegal de la turişti, obţin profit de sută la sută, pe care apoi îl bagă în buzunar. Iar comunitatea nu câştigă nimic. Am auzit tot felul de reproşuri – de exemplu, că n-am fi făcut investiţii. Păi, am tot vorbit despre aceste investiţii, dar probabil că unii se fac că nu aud. Toate aceste lucruri pe care le-am enumerat nu se numesc investiţii? Nu costă bani? Se fac, aşa, pe gratis? Ca nuanţă, dacă vreţi, pot să spun că numai la băile minerale am cheltuit acum vreo 10 miliarde de lei. Planul meu de investiţii era de 800 de mii de euro. Eu cred că l-am depăşit cu mult. Se mai uită un lucru foarte important, şi anume faptul că noi şi Boromir cred că suntem cei mai importanţi cotizanţi privaţi din Vâlcea la bugetul statului. În plus, societatea noastră are sediul la Olăneşti, deci taxele şi impozitele ajung în bugetul local. Oare, ăsta nu e un alt lucru bun pentru această comunitate?”, a subliniat Maria Tudor. Ea a făcut câteva referiri şi la cea mai importantă investiţie pe care o are în vedere. Este vorba despre construcţia unui Hotel de 5 stele, cel mai mare din judeţul Vâlcea şi, cu siguranţă, singurul de acest gen din regiune. „La acest hotel, pe care îl construim la Olăneşti şi pe care vrem să-l inaugurăm cel târziu în toamna anului viitor, va exista o bază de tratament unde se vor putea face 5.000 de proceduri pe zi. Va fi ceva cu totul deosebit şi suntem convinşi că vom atrage turişti din toată lumea. Se va numi Clinica Medicală sau Baza de tratament, nu ne-am hotărât încă, dar cert este că va avea o capacitate de 630 de locuri, iar după calculele noastre, lunar, vom caza aici în jur de 1.200 de turişti. La o asemenea investiţie, care se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, vă daţi seama că vom aduce cei mai buni medici, care vor colabora cu colegi din Germania, dar nu numai, prin intermediul unui sistem informatic complex. Evident că vor fi medici străini care vor avea cabinete şi la Olăneşti. Cu unii dintre ei s-au stabilit contacte şi sunt foarte interesaţi să colaboreze cu noi. Avem nevoie de cei mai buni şi-i vom avea pe cei mai buni specialişti. Pentru că cea mai mare dorinţă a mea e să-i ajutăm mult mai mult pe copiii bolnavi de astm sau care suferă de diverse alergii. În momentul de faţă, la noi vin sute de copii la tratament. Deci, cheia o reprezintă tratamentul, nu altceva. Cei care cred că treaba asta se face după ureche se înşeală amarnic. Totul se face sub îndrumarea specialiştilor. Nu e suficient să bei un pahar cu apă de la un izvor sau altul. (…)”, a mai adăugat Maria Tudor. 

După ce, în ultima săptămână, în presa centrală au apărut mai multe informaţii legate de faptul că, la Uzina Mecanică Băbeni, s-ar desfăşura o serie de activităţi ilegale, care ar implica traficul de arme şi muniţie, zilele trecute, am decis să vizităm această societate şi, bineînţeles, să stăm de vorbă cu directorul Ion Mărculescu. Acesta ne-a făcut o scurtă prezentare a societăţii, punând accent pe câteva lucruri de interes şi care, din păcate, nu sunt cunoscute. Uzina Mecanică Băbeni este o firmă privată care are ca obiect de activitate fabricarea armamentului şi muniţiei, dar şi delaborarea acestora.

Pe lângă toate acestea, are în portofoliu şi activităţi civile, cum ar fi confecţiile metalice, prelucrările prin aşchiere, fabricarea produselor de cherestea şi de mobilier. „Unic acţionar este asociaţia salariaţilor, înfiinţată în 2002. Suntem o societate desprinsă de Romarm, care cuprindea toate fabricile de armament şi muniţie din ţară. Am văzut că se fac tot felul de confuzii şi de aceea am făcut aceste precizări. În plus, nu suntem singura firmă privată din acest domeniu. Prin contractul de privatizare, însă, ni s-a impus menţinerea obiectului de activitate, pe timpul contractului, care se încheie la finele acestui an, şi încă 15 ani după aceea. Ca să fie clar, la noi nu se reasamblează armament, nu se mai fabrică armament, ci doar muniţie de artilerie, calibrul 76 până la 152. Bine, de câţiva ani, din cauza lipsei de fonduri, comenzile pe care le-am primit au fost legate numai de delaborări, pentru Ministerul Apărării. Ce pot să vă mai spun e că avem cea mai mare capacitate de fabricare a ambalajelor pentru muniţie din România. Lucrăm pentru uzinele de la Sadu, Cugir, dar şi pentru Tohan şi alte unităţi importante. Zilele acestea, vin la noi înalţi ofiţeri din armata greacă. Acolo am participat la o licitaţie pentru delaborare. E vorba de o cantitate foarte mare, care ne va da de lucru ani de zile. Sigur că suntem conştienţi că există anumite interese să fim denigraţi. În următorii ani, vor fi foarte multe comenzi pentru delaborări. De exemplu, Armata Română are un program multianual 2009-2016, în valoare de 160 milioane de euro, pentru delaborare. Banii vin de la UE pe programul de mediu. Normal că sunt multe firme din afară care ar fi interesate de astfel de contracte. În Bazinul Mării Mediterane şi în Europa de Est, sunt milioane de tone de muniţie ce trebuie distrusă. În curând, armatele Greciei, Turciei, Israelului, Egiptului şi ale altor ţări vor oferi mult de lucru firmelor de profil. Şi, aşa cum spuneam, noi avem cea mai mare capacitate din România pentru delaborare şi poate una dintre cele mai mari din Europa. De aceea, există interes să fim denigraţi. Pentru anumite produse, suntem singurii din UE calificaţi în ceea ce priveşte delaborarea. Mă refer, de exemplu, la muniţia cu fosfor, dar nu numai. Într-o vreme am făcut chiar şi delaborări de rachete, bombe de aviaţie şi muniţie de infanterie. Ştiu că unora le pare ciudat, ca şi dumneavoastră, ca o structură privată să facă aşa ceva, dar uitaţi-vă la englezi, francezi şi germani – aşa e şi la ei! – 80 la sută dintre firmele de acest gen sunt private”, ne-a făcut cunoscut directorul Mărculescu. El a explicat, însă, că nu orice firmă poate desfăşura o astfel de activitate. „Noi avem autorizaţii peste autorizaţii. Din cei peste 250 de angajaţi pe care îi avem, 150 sunt pirotehnişti. Avem personal utracalificat. Pe platformă, avem 600 de oameni care lucrează. De asemenea, sectorul pirotehnic este o incintă separată şi are pază înarmată, asigurată de firma Prudent. Lucrurile acestea nu se ştiau. Tocmai de aceea am zis că, într-un fel, e bine că acum presa şi opinia publică află aceste detalii. Acest scandal, nici nu ştiu dacă pot să-i spun scandal, în care apare numele nostru lângă cel al fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu, a fost ca o reclamă. Pentru că s-a văzut anvergura. Aici nu e ca în Texas. Înainte de a băga presa aici, pe dumneavoastră de exemplu, am cerut o aprobare. Avem un fel de subordonare faţă de nişte structuri care ţin de Apărare. Avem sarcini la mobilizare, la război. Suntem verificaţi de Oficiul Central de Probleme Speciale şi, aproape săptămânal, de mai toate serviciile secrete. Sincer să vă spun, mi s-a părut absurdă legătura făcută între noi şi Mircea Băsescu. Omul ăsta n-a călcat o dată pe aici. Vă daţi seama, eu, fiind membru PSD, îl susţin pe Mircea Geoană, dar nu pot să spun neadevăruri. Noi am avut într-adevăr un contract cu firma domnului Purcărea, dar relaţiile dintre societatea sa şi noi au fost legale şi corecte. Nu mă întrebaţi de celelalte firme, pentru că nu pot să comentez cum se face că în acestea apar generali sau fratele şefului statului. Plus că nu mă interesează. Pot să vă spun, însă, că e foarte important ca, în astfel de firme, să existe specialişti. Noi, de exemplu, pe lângă duiumul de specializări pe care le avem, am urmat şi cursuri la Academia Militară. Din ce am văzut la televizor şi din ce mi-a spus domnul Purcărea, pentru că, normal, am cerut şi eu lămuriri, fratele preşedintelui Băsescu nu a participat la acel contract decât în port, când a venit vaporul cu acele produse militare. Au fost 1630 de tone, 105 containere, iar acolo vreau să vă spun că există un depozit militar, păzit. Firma care a descărcat a fost întâmplător a lui Mircea Băsescu. Nu pot să vă dau detalii despre firma Desintco, pentru că nu am avut legătură cu ea. Cele 1630 de tone au ajuns la noi, iar 1400 au fost deja distruse. Nu s-a reasamblat nimic, cum eronat a apărut într-o parte a presei. Cred că cel mai bine era ca şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu să vină să verifice înainte de a scrie. În fine, chiar dacă au apărut multe fantezii prin ziare şi pe la televizor, repet, partea bună a lucrurilor e că ni s-a făcut o reclamă fără precedent. Până la acest scandal, nu se ştia că suntem numărul unu în România pe delaborare. Acum se ştie!”, a mai adăugat Ion Mărculescu.