S-a făcut dreptate:

Urban a câştigat!

Super! Beton! Nemaipomenit! Extraordinar! Instanţa a luat în al doisprezecelea ceas decizia corectă şi a dat câştig de cauză firmei de salubritate URBAN, anulând hotărârea definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti, prin care societăţii patronată de omul de afaceri Silviu Prigoană i se încredinţa contractul de salubrizare a Râmnicului, ca urmare a neprezentări la proces a juriştilor Primăriei. Ieri, directorul general al SC Urban SA, Teodor Florescu, a ţinut să le mulţumească râmnicenilor, angajaţilor săi, echipei sale, autorităţilor, desigur, cu o singură excepţie, dar şi presei locale, pentru faptul că au fost alături de societatea sa, susţinând dreptatea şi făcându-l să se simtă mai vâlcean ca niciodată. Cu aceeaşi ocazie, George Pirnea, directorul Urban Râmnicu Vâlcea, s-a arătat nemulţumit de faptul că, deşi Rosal a pierdut procesul, Primăria afişează în continuare o atitudine ostilă faţă de firma care a câştigat pe merit licitaţia privind salubrizarea în municipiu. „Indiferenţa şi minciuna sunt cuvintele de ordine în Primăria Râmnicului”, au acuzat reprezentanţii firmei Urban, supăraţi că, de această dată, instituţia condusă de Mircia Gutău nu se mai grăbeşte să scoată din Râmnic firma descalificată de instanţă. Directorii de la URBAN au avertizat că lupta lor pentru demascarea marilor matrapazlâcuri din Primărie nu se va opri aici. Ei au promis că, în scurt timp, vor scoate la lumină adevărul inclusiv în „Afacerea Groapa de gunoi de la Feţeni”, unde mai multe personaje sinistre, sus puse în Primărie, au băgat mâna până peste cot. Teodor Florescu a pomenit chiar de o gestionare frauduloasă a fondurilor, fapt ce ar pune în pericol întregul proiect ISPA. „Este regretabil pentru noi, pentru Râmnic, că în zece ani, n-am reuşit, cu banii pe tavă, să facem un depozit ecologic. Sunt municipii care s-au apucat după noi de treaba asta şi au deja funcţionale gropile. Cu atât mai mult consider că această redevenţă nu-şi are rostul cu cât Primăria Râmnicului a dovedit că este incapabilă să gestioneze acest proiect, acum aflat într-o stare incertă”, a mai precizat directorul general al SC URBAN SA. Nu în ultimul rând, Teodor Florescu a ţinut să le facă cunoscut râmnicenilor faptul că toate contractele încheiate cu Urban au fost şi rămân valabile, aşa cum de altfel s-a mai spus. Totodată, managerii Urbanului şi-au exprimat mirarea faţă de faptul că maşinile Rosalului nu părăsiseră luni oraşul.       

Vel Pitar a cumpărat o fabrică de pâine în Târgovişte

Compania de morărit şi panificaţie Vel Pitar Râmnicu-Vâlcea, unul dintre primii trei jucători din industria de panificaţie, a achiziţionat cel mai mare producător de pâine din judeţul Dâmboviţa, compania Spicul de Aur Prodcom, care produce zilnic 20 de tone de pâine. Dâmboviţa devine astfel al zecelea judeţ în care funcţionează Vel Pitar, exceptând piaţa din Capitala. Compania mai deţine fabrici de pâine în Vâlcea, Argeş, Iaşi, Braşov, Gorj, Olt, Cluj, Galaţi şi Giurgiu. „Am făcut această achiziţie pentru că potenţialul zonei este foarte mare, locaţia din Târgovişte urmând să devină una cu o dinamică foarte bună în perioada următoare", a declarat Dan Trifu, director de dezvoltare al Vel Pitar.

Urban are un nou aliat împotriva Rosal-ului

  Asociaţia pentru Protecţia Cetăţeanului a luat act de modul „brutal şi nedrept” în care administraţia publică a municipiului Râmnicu Vâlcea, prin primarul Mircia Gutău, prevalându-se de o hotărâre judecătorească a obţinut cu largul concurs al şefului Direcţiei Juridice a Primăriei, Nicolae Mesea, intenţionează, pe banii cetăţenilor şi ai agenţilor economici, să înlăture operatorul de salubritate SC URBAN SA Râmnicu Vâlcea şi să introducă altul, care are „o capacitate tehnică scăzută şi practică preţuri mult mai mari”. „Consecvenţi rolului asumat de APC, protestăm public faţă de încercarea administraţiei Gutău de a scoate din buzunarul contribuabililor bani mai mulţi pentru un serviciu de o calitate îndoielnică. Este inadmisibil modul arogant şi suficient cu care primarul Mircia Gutău gestionează această situaţie, expresii ca: „îmi este indiferent” sau „nu mă interesează cine face curat în Râmnic” fiind specifice unui comportament iresponsabil şi incompetent. Asociaţia pentru Protecţia Cetăţeanului, prin Biroul Teritorial Vâlcea, solicită pe această cale Consiliului Local al Râmnicului rezilierea contractului comercial cu firma ROSAL GRUP, până la finalizarea tuturor căilor de atac în justiţie, pentru a evita situaţia în care cetăţenii oraşului Râmnicu Vâlcea ar fi obligaţi să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru un serviciu public impus în virtutea intereselor primarului”, precizează Cristian Popescu – „Piedone”, preşedintele ANPC.

Bere Alutus dã în judecatã statul român

În opinia directorului general Nicu Spiridon, anul 2006 n-a fost chiar cel mai reuºit din istoria SC Bere Alutus SA, în special datoritã concurenþei acerbe, adesea neloialã, din domeniul sãu de activitate. Statul a oferit numeroase facilitãþi marilor producãtori din strãinãtate, acordându-le ajutoare de stat, ori scutindu-le de la plata unor taxe cum ar fi cea vamalã sau impozitul pe profit, în primii ani de existenþã pe piaþa româneascã. Fabricile autohtone n-au beneficiat, însã, de acelaºi tratament preferenþial, ba din contrã, asupra lor s-a exercitat în ultimii ani o presiune ºi mai mare, introducându-se noi ºi apãsãtoare dãri. Cu toate acestea, producãtorul de bere din judeþul nostru a cãutat ºi reuºit sã se retehnologizeze. Pentru aceastã ambiþie fireascã, Bere Alutus a plãtit nu mai puþin de un milion ºi jumãtate de euro în anul trecut pe taxele vamale aferente utilajelor ºi instalaþiilor achiziþionate.  În plus, deºi societãþile comerciale mici ºi mijlocii ar fi trebuit sã plãteascã conform legislaþiei europene acciza la jumãtate faþã de firmele mari, acest lucru nu s-a întâmplat nici în cazul IMM-ului condus de Nicu Spiridon, care s-a vãzut obligat sã plãteascã alte douã milioane de euro fãrã rost. ªi dupã privatizarea prin vestita Lege MEBO, Bere Alutus trebuia sã beneficieze de unele facilitãþi, cum ar fi de exemplu scutirea de la plata impozitului pe profit pânã la achitarea taxelor cãtre FPS, actualmente AVAS. Dupã un an, a amintit Nicu Spiridon, aceste „facilitãþi” au fost abrogate, dar nu ºi contractul de privatizare deja încheiat. „Nu avem nici un act adiþional ºi lucrãm în prezent la o acþiune prin care dãm în judecatã fostul FPS, AVAS-ul de astãzi, practic statul român. Pentru cã, în condiþiile în care am fi ºtiut cã nu urmeazã sã fim scutiþi de impozitul pe profit, poate nu ne privatizam. Tot dupã privatizare, Bere Alutus a cumpãrat de la FPS toate acþiunile, deºi statul, aici, nu deþinea decât terenul, fabrica de bere fiind fãcutã cu credite bancare. Acestea au fost achitate de salariaþii societãþii, ceea ce înseamnã cã noi am reuºit sã plãtim fabrica de douã ori, la bancã dar ºi la stat”, a precizat Nicu Spiridon. SC Bere Alutus SA nu a punctat prea mult la capitolul realizãri în anul încheiat ºi datoritã faptului cã patronatul berii pentru întreprinderile mici ºi mijlocii a încercat, pânã în acest moment fãrã prea mari sorþi de izbândã, sã iniþieze o lege de naturã sã repare greºelile din trecut. Marile grupuri, prin orice cãi, au cãutat sã împiedice materializarea proiectului fabricilor mici, susþinând drept „neconstituþionalã” ºi „neconcurenþialã” mãsura acordãrii ajutoarelor de stat ºi în cazul lor. Au uitat pesemne de facilitãþile de care acestea au beneficiat, în detrimentul producãtorilor autohtoni de bere. Ori cã timp de 5 ani nu au plãtit impozit pe profit. Sau cã IMM-urile româneºti au plãtit accize cot la cot cu marile grupuri. „Nu vãd de ce atâta crâncenare, pentru cã, din 124 de societãþi mici ºi mijlocii, au rãmas doar 10, iar acestea reprezintã 4 la sutã din piaþã, deci n-ar conta prea mult. Pe marii producãtori îi deranjeazã însã chiar ºi simpla noastrã existenþã. ªi un IMM dacã ar exista, sunt convins cã ar face orice pentru a-l elimina. Oricum, dacã ar dispãrea de pe piaþã ºi aceste 10 societãþi mici ºi mijlocii, s-ar încheia definitiv povestea producãtorilor autohtoni de bere. Ar rãmâne doar strãinii. Mai grav este cã situaþii de acest gen se petrec ºi în alte domenii. Toþi cei care vin la Putere, fãrã excepþii, promit cã susþin IMM-urile ºi spun cã acestea reprezintã adevãratul motor al economiei, dar uitã de fiecare dacã când îºi vãd sacii în cãruþã ceea ce au promis. Adevãrul este cã IMM-urile sunt lãsate în voia sorþii. Ba, de cele mai multe ori, sunt lovite chiar de deciziile guvernanþilor. E tragic ce se întâmplã inclusiv cu legislaþia în domeniu, mai ales cã acum am intrat în Uniunea Europeanã. ªi am intrat fãrã nici un sprijin, cu concurenþa neloialã a marilor grupuri. Cât priveºte situaþia noastrã, vreau sã subliniez cã Bere Alutus nu a cerut niciodatã ceva ce nu-i revenea de drept. Noi cerem sã plãtim doar acþiunile pe care fostul FPS le-a avut aici, pentru teren. Am fãcut intervenþii, dar nu ni s-a rãspuns, la Guvern, FPS, Parlament… Poate cã atunci legislaþia era neclarã. Ori poate cã eram prea aproape de trecerea de la sistemul totalitar la economia de piaþã. Mulþi dintre cei care conduceau atunci poate cã nu înþelegeau ideile moderne. Dar sper cã acum, în al doisprezecelea ceas, Justiþia ºi celelalte autoritãþi competente sã se trezeascã”, menþioneazã Nicu Spiridon. Cu toate problemele întâmpinate, Bere Alutus a reuºit sã încheie anul 2006 cu profit. Fostul deputat vâlcean spune cã, deºi are datorii la buget, Bere Alutus nu poate fi consideratã o societate falimentarã. Pentru acest an, Nicu Spiridon îºi doreºte, evident, ca Bere Alutus sã vândã mai multã bere: „Pentru 2007, avem deja contracte cu aproximativ 20 la sutã mai mult faþã de 2006. Sperãm ca, pe parcurs, sã mai încheiem ºi altele. Îmi mai doresc ca, începând din acest an, sã existe o concurenþã loialã pe piaþa berii, dar nu numai, iar între vâlceni, oameni politici sau oameni simpli, sã nu mai existe duºmãnie”.

Investiþii de 125 milioane euro la CET

Deºi la USG nu a început încã sã curgã lapte ºi miere, lucrurile se îndreaptã spre un fãgaº normal. CET Govora a primit primele 16 milioane de euro pentru energia termicã livratã. De asemenea, investitorul polonez a achitat suma pe acþiuni în condiþiile stabilite prin contractul de privatizare. În momentul de faþã, o micã datorie mai are doar cãtre Ministerul de Finanþe, ceea ce înseamnã cã preºedintele CJ Vâlcea ºi-a luat o piatrã de pe inimã, ca de altfel ºi SC CET Govora SA, care acum se poate preocupa cu încredere de programul investiþiilor pentru perioada 2007-2011, ridicate la aproximativ 125 milioane euro. Pentru viitorul apropiat, societatea condusã de cãtre directorul general Mihai Bãlan doreºte sã caute modalitãþi de extindere a activitãþii ºi în jurul localitãþilor Olãneºti ºi Cãlimãneºti, unde deja opereazã. De ce nu, poate chiar ºi în afara judeþului Vâlcea.

Oltchim rãmâne la MEC

Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare a decis blocarea pentru câteva zile a transferului unui pachet de 3,2 miliarde acþiuni deþinute de Ministerul Economiei ºi Comerþului la producãtorul de îngrãºãminte Oltchim Râmnicu Vâlcea, începând cu 2 ianuarie 2007. Decizia a fost luatã ca urmare a sentinþei Tribunalului Vâlcea din noiembrie 2005 ºi a faptului cã acþiunile, emise ca urmare a hotãrârii Adunãrii Generale a Acþionarilor de majorare a capitalului social din noiembrie 2003, nu sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerþului Vâlcea, CNVM sau la instituþiile pieþei de capital, se arata într-un comunicat al companiei condusã de Constantin Roibu. Potrivit Oltchim, Ministerul Economiei continuã sã deþinã 95,7% din capitalul combinatului chimic, în valoare totalã de 354,6 milioane lei, urmat de mai mulþi acþionari persoane fizice – 2,5 %, Lindsell – 1,09 % ºi SIF Oltenia – 0,6 %. Pe ordinea de zi a viitoarei ºedinþe a acþionarilor Oltchim se va discuta ºi mandatarea Consiliului de Administraþie sã negocieze cu AVAS documentele necesare înregistrãrii în evidentele contabile ale instituþiei a valorii creanþei acesteia faþã de societate.

URBAN nu se predă!

Faptul că instanţa de la Piteşti i-a dat, în mod dubios, câştig de cauză firmei de salubritate Rosal Bucureşti este, în opinia directorului general URBAN, Teodor Florescu, „o eroare judiciară”, la înfăptuirea căreia şi-au adus contribuţia şi câţiva jurişti corupţi din Primăria Râmnicului. Cu toate acestea, coruptul ºef, Nicolae Mesea, despre care v-am mai vorbit, continuã sã-şi protejeze interesele meschine pe banii statului, ai râmnicenilor. Trece anul şi nici măcar demis nu-l vedem, iar acesta nu este un lucru bun. Chiar şi în condiţiile în care a constatat că Primăria este de partea Rosal-ului, societatea comercială URBAN este fermă în „a nu se preda”. „Firma URBAN a câştigat corect licitaţia pentru salubrizarea Râmnicului, iar, în plus, râmnicenii, cetăţenii, asociaţiile de proprietari şi societăţile cu care avem contracte nu vor să renunţe la colaborarea cu noi. E şi normal, având în vedere că sunt mulţumiţi de serviciile noastre şi de preţuri. Totodată, se vrea continuarea proiectelor pe care le-am început în domeniul colectării selective a deşeurilor. Vrem, de asemenea, să amenajăm în judeţul Vâlcea un depozit ecologic regional, mai ales că, după cum aţi văzut, la Râureni capacitatea este depăşită, iar proiectul gropii de gunoi de la Feţeni e fost un eşec. Chiar din momentul alegerii locaţiei. Primarii de după 2000 au vrut, deşi ştiau că proiectul este imposibil de realizat la Feţeni, să protejeze o anumită persoană”, a mărturisit, dezamăgit de prestaţia Primăriei Râmnicului, directorul general al SC URBAN SA. Cu toate că ştie foarte clar a cui carte o joacă juriştii Primăriei Râmnicului, Teodor Florescu şi-a pus la treabă juriştii şi avocaţii pentru ca, pe data de 12 ianuarie, când are loc noul termen în procesul cu Rosal, să ofere justiţiei toate datele necesare luării unei decizii corectă. Măcar de această dată. În tot acest timp, însă, Primăria Râmnicului, deşi ar trebui să fie de aceeaşi parte a baricadei cu URBAN, a început să distribuie prin oraş adrese prin care anunţă că, de la 1 ianuarie 2007, Rosal este singurul operator de salubritate din municipiu. „Am luat act de aceastã adresã, dar o asemenea procedurã este imposibilã. Punctele de precolectare ne aparţin, sunt făcute pe cheltuiala noastră. În plus, între noi şi clienţi există contracte comerciale, iar Primăria nu are nici un drept legal să intervină. Sunt contracte valabile de la 2 până la 6 ani. Fără a dori să intrăm în conflict cu Primăria Râmnicului, aş mai vrea să mai subliniez şi faptul că licitaţia privind salubrizarea în oraş nu e ceva ce-i aparţine acestei instituţii. În Bucureşti, de exemplu, toţi sunt liberi să-şi aleagă operatorul de salubritate. Nu li se impune de nu ştiu unde cu cine să lucreze sau nu. Ori, ºi acolo, ºi la Râmnicu Vâlcea, ar trebui sã existe aceeaºi lege. Suntem dispuºi sã ne apãrãm teritoriul, mai ales cã URBAN are sediul social la Râmnicu Vâlcea, iar taxele ºi impozitele pe care le plãtim ajung în bugetul municipalitãþii. Deocamdatã, aºteptãm hotãrârea instanþei, chiar dacã mesajul nostru este clar: nu vom pãrãsi Vâlcea. De la 1 ianuarie, salubrizarea Râmnicului va fi realizatã de firma care are contracte cu râmnicenii, iar aceasta este URBAN SA”, a mai precizat Teodor Florescu, convins cã pe 12 ianuarie Justiþia îi va da câºtig de cauzã. Potrivit informaţiilor noastre, există şanse reale ca Râmnicul să scape de Rosal-ul lui Prigoană. De altfel, firma bahmuţanului nici nu a depus documentaţia pentru recurs la termen, ceea ce iarăşi ar trebui să conteze. Nu pentru Primărie, care încearcă pe uşa din dos să-i convingă pe clienţi să renunţe la contractele cu URBAN, cât pentru judecători. La conferinţa de presă de sfârşit de an, Teodor Florescu a avut pentru râmniceni şi câteva veşti bune. În anul 2006, URBAN şi-a extins substanţial activitatea, iar din luna iunie n-a pierdut nici o licitaţie, deşi firma lui Silviu Prigoană a dat târcoale fiecărei localităţi faţă de care Urban îşi manifesta interesul. „Noi pierdem licitaţii doar acolo unde suntem furaţi!”, a explicat zilele trecute, la Râmnicu Vâlcea, Teodor Florescu. Directorul general URBAN a anunţat că, de la 1 ianuarie 2007, râmnicenii vor plăti mai puţin pentru curăţenie. Motivul este acela că între URBAN şi Primărie nu mai există un contract, ceea ce înseamnă că redevenţa pe care o plăteau şi care ajungea în colturile neştiute ale Primăriei va fi eliminată din tarif. În termeni reali, preţul urmează să scadă cu aproximativ 60 de procente. 

Privatizarea Oltchim trece în grija PNL

PNL a luat de sub nasul partenerilor de alianţă ceea ce reprezenta perla portofoliului lăsat liber de Codruţ Şereş: companiile care au mai rămas de privatizat în domeniul energetic. Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care participaţiile statului la societăţile aflate la Ministerul Economiei sunt preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. La AVAS urmează să fie transferat un număr de aproximativ 60 de societăţi. Printre societăţile pe care AVAS va trebui să le treacă în proprietate privată se numără şi Oltchim Râmnicu Vâlcea, societate cu care mai marii Partidului Conservator îşi croşetase de mai multă vreme planuri. Interesul faţă de aceste active este tot atât de mare şi pentru membrii Partidului Democrat, care şi-au retras candidatul pentru funcţia de ministru al economiei, în momentul în care au văzut că portofoliul privatizabil este transferat şi personalul OPSPI trece la AVAS.

RAJDP vrea să intre în Cartea Recordurilor

Când eşecurile se ţin lanţ, e bine să apară pe undeva şi împliniri. Ca atare, e bine că Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri se ţine bine şi în acest sfârşit de an şi se pregăteşte chiar să încheie 2006 cu profit. De treaba asta ne asigură şi liberalul Nicolae Vălimăreanu (foto), director tehnic al instituţiei, care a binevoit să ne enumere câteva dintre realizările RAJDP din anul aproape încheiat, unele demne de Cartea Recordurilor. În primul rând, însă, haideţi să reamintim faptul că luni, 4 decembrie 2006, RAJDP a doborât un record: a finalizat asfaltarea celor 4,6 kilometri de drum de la Muereasca într-un timp foarte scurt, poate prea scurt şi pentru constructorii celebri. Acum, putem spune în sfârşit că Mănăstirea Frăsinei a fost conectată la civilizaţie, iar şoferii credincioşi nu mai au pe cine să înjure în drum spre locul lor preferat pentru rugăciune. Lucrările au început pe data de 25 noiembrie şi au antrenat zeci de utilaje şi basculante, precum şi peste 30 de muncitori extrem de activi. Testul „Muereasca” a dovedit că judeţul trebuie să ţină cont de Regie în planurile sale de viitor şi nu trebuie să se grăbească să scape de ea. Zilele acestea, RAJDP îşi va muta cartierul general pe aşa-zisele drumuri Galicea – Nicolae Bălcescu şi Dăeşti – Runcu, unde, până la finele anului, va încerca să asfalteze în total nu mai puţin de 2,7 kilometri. În această lună, RAJDP a mai încheiat lucrările de consolidare a DJ 646 Băbeni – Frânceşti – Tomşani, în comuna Frânceşti, dar şi a DJ 677 A Pesceana – Şirineasa, în comuna Şirineasa. Şi DJ 658 Gura Văii – Muereasca a intrat în procesul de reabilitare. Acesta nu a mai fost închis, cum se estima, graţie promptitudinii şi eficienţei aceleiaşi instituţii. De câteva zile, RAJDP a repus în funcţiune şi podul peste Bistriţa, în localitatea Frânceşti, pentru care, reamintim, se plătea o chirie exorbitantă. Un alt pod refăcut de RAJDP cu puţini bani şi în timp scurt a fost şi cel de la Sălătrucel, afectat de calamităţile din anul 2005. Printre lucrările mari, deja încheiate, se mai numără şi o porţiune de 3 kilometri de drum de la Grădiştea. Aici, în prezent, se lucrează la consolidarea unor terenuri afectate de alunecările de teren din anul 2006. Săptămâna trecută, la Suteşti, s-a finalizat şi asfaltarea drumului către Valea Caselor. 4,4 kilometri noi nouţi de asfalt, pentru care, într-un alt material, ni s-a lăudat şi primarul Ion Stănescu. Nicolae Vălimăreanu ne-a informat că în acest moment RAJDP execută zeci de alte lucrări, însă nu neapărat de aceeaşi anvergură. „Ne pregătim şi pentru licitaţiile pe SAPARD. Lucrările încep anul viitor. Este vorba de unsprezece lucrări de drumuri şi două alimentări cu apă. Noi sperăm să câştigăm lucrările pentru Roşiile, Zătreni, Cernişoara, Glăvile, Creţeni, Galicea, Olanu, Drăgoeşti. Vi le-am spus în funcţie de organizarea noastră de şantiere. Nu ştiu dacă le vom câştiga pe toate, dar pot să vă spun că fiecare dintre aceste lucrări presupune investiţii de câte un milion de euro. Desigur, vom avea contracandidaţi serioşi, din Olt, Dolj, poate şi Mehedinţi”, a mai menţionat Nicolae Vălimăreanu.   

CET rămâne acţionar la USG

Deşi nu reuşeşte să scape de problemele grave de sănătate, Dumitru Buşe, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, este mai preocupat decât oricând de soarta judeţului. În afara pregătirilor pentru iarnă, liderul conservator îşi canalizează atenţia în această perioadă pe finalizarea lucrărilor de investiţii deja demarate, multe dintre acestea aflate pe ultima sută de metri. Potrivit aprecierilor lui Dumitru Buşe, anul 2006 a fost de departe cel mai bun de când a preluat conducerea CJ. „Am avut bucuria să vedem rezolvată problema USG. Casa Simian a revenit în patrimoniul judeţului. În penultima şedinţă, a fost aprobată strategia de dezvoltare şi retehnologizare a CET Govora. S-a lucrat mult şi la Teatrul Anton Pann. Investiţia de extindere şi modernizare a sediului Consiliului Judeţean a mers foarte bine. Am avut în derulare un număr important de proiecte Phare, dar şi de alt gen. Peste 27 de milioane de euro vor începe să curgă în judeţ începând din primul trimestru al anului 2007. Sunt foarte mulţumit! M-am deplasat şi la Muereasca şi am constat că şi acolo lucrurile au decurs excelent. Suntem pe final cu asfaltarea. Sper că în şedinţa de Guvern din această săptămână vom mai obţine nişte fonduri. În 2007, vom termina, cum am promis, teatrul Anton Pann. Sper ca de sărbătorile de iarnă din anul următor să îl inaugurăm cu un concert de colinde. Cam tot ceea ce am promis în acest an s-a şi făcut, cu mici întârzieri, dar s-a făcut”, informează preşedintele Dumitru Buşe. Totodată, liderul conservator a anunţat că CIECH va semna săptămâna aceasta şi preluarea acţiunilor deţinute de către CET la USG, pachetul său urmând să ajungă la 89,84 de procente. Cehii vor prelua în curând şi procentul de 2,88 la sută, deţinut în acest moment de AVAS la Uzinele Sodice Govora. „Noi, acţionarii individuali, aşteptăm ca valoarea acţiunilor noastre să crească extraordinar de mult, de ce nu, să primim dividende”, a adăugat Dumitru Buşe, de această dată însă în calitate de mic acţionar la USG. Împreună cu Ninel Georgescu, Dumitru Buşe are 3.500 de acţiuni USG. Planurile optimiste ale şefului CJ s-ar putea concretiza mai curând decât credeam. În această săptămână, o echipă a CIECH se va muta la Vâlcea, pentru a se asigura că planurile de dezvoltare a societăţii în viitorul apropiat vor fi urmărite cu conştiinciozitate. În doi-trei ani, ne-a mărturisit Dumitru Buşe, cehii vor să dubleze capacitatea de producţie a USG. „Mulţi au fost iritaţi de faptul că USG n-a murit. Soda trebuia să fie un morman de fiare vechi, dar acest lucru nu am lăsat să se întâmple. Iar CET va avea un reprezentant în Consiliul de Administraţie al USG. Pentru că penalizările pentru neplata la termen a facturilor pentru energia termică, în valoare de aproximativ 200 miliarde lei, se vor transforma în acţiuni. CIECH şi-a dat acordul în acest sens, deci CET-ul rămâne în continuare acţionar al USG, cu circa 5-7 la sută din pachetul de acţiuni. Desigur, pe parcurs, CIECH va cumpăra şi acest pachet. Banii pe care urmează să ni-i dea vor fi bine veniţi, mai ales că retehnologizările şi modernizările la CET, pe soluţiile agreate, necesită investiţii de peste 800 miliarde lei”, a mai precizat Dumitru Buşe.