De departe, cel mai important subiect discutat cu ocazia şedinţei de Consiliu Judeţean care a avut loc luni la Drăgăşani, a fost cel privind Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea. Aşa cum vă informam în precedenta ediţia a ziarului, directorul general al regiei, Otto Cremarenco şi-a dat demisia din această funcţie, pentru a se angaja la firma de construcţii Strabag care şi-a deschis o filială în judeţul Vâlcea. Consilierii judeţeni au luat act de demisia lui Cremarenco şi au aprobat numirea unui nou director general interimar, a unui nou Consiliu de Administraţie precum şi a preşedintelui CA. Astfel, noul director general interimar al RAJDP a fost ales Nicolae Vălimăreanu, care din 2004 a fost director adjunct al acestei societăţi aflate în subordinea Consiliului Judeţean.

Acesta va conduce RAJDP pe o perioadă de 90 de zile, mandatul său având caracter temporar, până când Consiliul Judeţean va organiza un concurs pentru ocuparea postului vacant. Vălimăreanu lucrează de aproape 25 de ani în RAJDP, a absolvit Facultatea Tehnică Braşov iar din 2004 a fost numit director adjunct. El a fost ales şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. CA al RAJDP are în componenţă 5 membri, aleşi şi ei de către consilierii judeţeni: Nicolae Vălimăreanu – preşedinte, Valerian Popescu (desemnat de Ministerul Finanţelor Publice), Radu Vrăjitoru (SC Apavil SA) – din partea PSD, Doru Filip (SC Panonia SRL) – PD şi Emilia Motrescu – PC.
Deşi apropiaţii lui Cremarenco anticipau că demisia acestuia din conducerea Regiei va determina şi falimentul ei, RAJDP pare să o ducă mai bine ca niciodată. Lucrările curg iar la licitaţii unitatea pare să iasă mai bine decât până acum. În ultima vreme, Regia de Drumuri şi Poduri a câştigat trei lucrări importante în Râmnic, privind modernizarea străzilor Arinilor, Timiş şi Ferdinand, investiţii în valoare de aproximativ 20 miliarde lei. Zilele trecute, RAJDP a finalizat lucrările la parcul industrial din sudul municipiului, pentru care are de încasat nu mai puţin de 8 miliarde lei. Unitatea condusă de Nicolae Vălimăreanu a finalizat şi extinderile de parcări la Kaufland şi Nurvil. De asemenea, a câştigat licitaţiile pentru lucrările de infrastructură din Amărăşti şi Galicea. Printre lucrările la fel de importante obţinute de Regie se mai numără şi cele de la Muereasca, Grădiştea, Zătreni şi Creţeni. În acest moment, Regia are de recuperat de la clienţi aproximativ 18 miliarde lei, în proporţie de 70 la sută de la primăriile din judeţ.  
Octavian HERŢA

Pentru materializarea proiectului privind amenajarea gropii de gunoi de la Feţeni nu au fost suficienţi nici măcar zece ani, trei primari şi „n” consilieri. Săptămânile trecute, vestea închiderii depozitului de la Râureni a picat ca un par în capul autorităţilor locale, care încă mai sperau că vor obţine o nouă păsuire de la instituţiile guvernamentale, până la găsirea unei soluţii. Prefectul Anuţa Handolescu s-a întâlnit cu reprezentanţii Primăriei Rm. Vâlcea, Agenţiei de Protecţie a Mediului, Gărzii de Mediu, primăriilor Drăgăşani, Bălceşti, Băbeni, Govora, Brezoi, Horezu, precum şi ai societăţilor URBAN şi ROSAL, pe tema situaţiei create de închiderea gropii de gunoi de la Râureni.

O nouă întâlnire a prefectului cu primarul Râmnicului şi reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului, Gărzii de Mediu, Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi a avut loc tot săptămâna trecută, când au fost stabilite procedurile legale care se impun în acest caz. Astfel, Primăria Râmnicu Vâlcea va solicita colaborarea primăriilor Govora şi Călimăneşti prin încheierea unor contracte pentru depozitarea deşeurilor din municipiu în gropile de gunoi ale celor două localităţi, termenul de închidere al acestora fiind 2009. De asemenea, va obliga cei doi operatori (URBAN şi ROSAL) precum şi agenţii economici să preselecteze deşeurile, urmând ca doar cele biodegradabile să fie duse la gropile de gunoi.
Prefectura Vâlcea şi Garda de Mediu şi-au luat de această dată rolul în serios, ca de altfel şi tratatul de aderare pe probleme de mediu. Deşi ambele instituţii cunosc cât de delicată a ajuns problema gunoiului în Râmnic, acestea caută să nu-şi mai depăşească legale cerând la ministerele implicate în implementarea proiectului de la Feţeni şi chiar premierului acordarea dreptului judeţean, al autorităţilor locale, de negociere cu structurile abilitate.

Prefectul cere Consiliului Judeţean să-şi intre în atribuţii şi să respecte legea

„În România nu există instituţii similare celor din UE, ceea ce înseamnă că nu avem mecanismele de negociere. Scrisoarea pe care am trimis-o la cei cinci miniştri i-a şocat pe aceştia. Domnul Vlădescu, în răspunsul său, ne apreciază curajul de a încerca să ne luăm soarta în mâini… S-a luat în calcul varianta depozitării temporare a gunoiului în Brezoi, Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu şi Băbeni, depozitele din aceste localităţi nefiind ecologice. Mai exact, în tratatul de aderare, acestea au fixate termene mai lungi de închidere. Ni s-a recomandat să negociem în plan local, dar cu respectarea legii. Dar eu mă rog de patru luni de Consiliul Judeţean să înfiinţeze o unitate de monitorizare a serviciilor de utilitate publică: gunoi, apă, canalizare, transport public de persoane, încălzire termică. Nici până azi această structură nu este închegată!”, a reproşat prefectul Anuţa Handolescu, avertizând totodată că nu va mai semna nici un act până când şi „celelalte autorităţi se hotărăsc să înceapă să respecte legea”. Anuţa Handolescu şi-a motivat poziţia radicală explicând faptul că dacă ea nu respectă toate regulile cu stricteţe, mai ales în condiţiile crizei politice actuale, riscă sancţiuni severe sau chiar să fie trimisă „la mama naibii” pentru „greşelile altora”. Printre cei la care se referă prefectul de Vâlcea se numără, bineînţeles, şi reprezentanţii Primăriei Râmnicului. „Am rămas şocată după ce am primit răspunsul la o întrebare pe care am adresat-o reprezentanţilor primăriei. Ok, aţi acţionat în instanţă hotărârea Gărzii de Mediu privind închiderea gropii de gunoi de la Râureni, precum şi amenda primită pe 16 martie… dar aţi cerut prin ordonanţă prezidenţială suspendarea actului administrativ? Ideea era cât se poate de clară: cu decizii legale te baţi folosind arme legale! Mi-au spus: nu, nu am cerut aşa ceva doamna prefect. Deci ei vin, se jelesc la mine, dar juriştii lor nu fac nimic. Repet, acţiunea în instanţă nu anulează actul administrativ!”, a mai adăugat Anuţa Handolescu, îngrijorată de ceea ce ar putea urma. Situaţia este cu atât mai delicată cu cât – mai menţiona prefectul – groapa de la Râureni deservea nu doar Râmnicul, ci şi oraşul Olăneşti şi comuna Vlădeşti. Reprezentanta Guvernului a semnalat că şi preţul gunoiului ar putea creşte substanţial în condiţiile în care acesta va fi transportat la gropi din judeţe vecine. În acest caz, se recomandă ca autorităţile, mai exact Primăria Râmnicului, să intervină cu o subvenţie, menită să ajute populaţia cu venituri modeste să nu simtă mărirea tarifelor. Desigur, o astfel de măsură poate da peste cap bugetul local, dar până la urmă nu e vina cetăţeanului că s-a ajuns în această neplăcută situaţie. În opinia prefectului, costurile suplimentare de transport nu ar fi singura îngrijorare pe care ar trebui s-o aibă autorităţile. Dacă, de exemplu, gunoiul ar fi transportat la groapa de la Sibiu, până unde sunt peste o sută de kilometri, în afara efortului financiar în plus, ar mai interveni şi necesitatea însoţirii maşinilor operatorului de către echipaje de poliţie sau jandarmi. „Nimeni nu ar vrea să ne trezim că gunoiul, în loc să ajungă unde trebuie, este depozitat pe malul Oltului!”, a precizat prefectul. În acest moment, Primăria Râmnicului acţionează pentru rezolvarea situaţiei pe două căi: acţiunea în instanţă şi negocierea cu consiliile locale de la Băile Govora şi Călimăneşti.

Teodor Florescu găseşte alţi vinovaţi:
Primăria trebuia să urmărească derularea proiectului de la Feţeni

Teodor Florescu, directorul general al firmei de salubritate URBAN, este mai direct. El susţine că proiectul gropii de gunoi de la Feţeni era finalizat demult dacă subiectul nu era atât de intens politizat. Totodată, managerul celei mai mari firme de salubritate din ţară a explicat faptul că soluţiile propuse de Prefectură şi Primărie sunt „neviabile”. „Pentru că aceste două depozite, de la Călimăneşti şi Gătejeşti, nu au capacitatea de a înmagazina şi deşeurile din Râmnic, decât dacă se fac îmbunătăţiri şi anumite investiţii pentru mărirea capacităţii. Spre deosebire de unii, eu le-am şi vizitat, ca să ştim exact cum stăm şi ce e de făcut. Am stabilit o serie de lucrări ce trebuie realizate rapid pentru a asigura capacitatea de depozitare şi pentru Râmnic, iar asta pe durata unui an… Prefectul spune că nu e nimeni vinovat pentru situaţia în care s-a ajuns. Eu zic că este, iar când spun asta mă refer la administraţia publică din municipiu. Nu suntem vinovaţi noi, operatorul şi nici cetăţeanul. Nici Guvernul nu e vinovat, ci aceia care au fost plătiţi din bani publici să monitorizeze implementarea proiectului. Deci, cei de aici, din primărie, poartă vina!”, a declarat zilele trecute Teodor Florescu. Altfel spus, directorul general URBAN a lăsat să se înţeleagă faptul că, în cazul în care preţurile pentru colectarea, transportul şi depozitarea gunoiului vor creşte mai mult sau mai puţin, vina nu aparţine operatorului şi angajatului din Primărie plătit cu bani grei din buzunarul cetăţeanului să monitorizeze derularea proiectului de la Feţeni. Iar această persoană este – vă cerem scuze că-i pronunţăm din nou numele! – Diana Dumitru. Teodor Florescu a anunţat la finele săptămânii trecute că va face tot ce-i va sta în putere pentru ca greşelile reprezentanţilor Primăriei să nu se răsfrângă asupra râmnicenilor, chiar dacă asta va însemna ca URBAN să se descurce pe banii săi. „Nu trebuie să ne dea nimeni bani, dar măcar să recunoască faptul că s-a greşit, iar din acest motiv cetăţenii ar putea avea de suferit. După părerea mea, situaţia este încă sub control, deşi e groasă! Momentan avem soluţii de depozitare în alte părţi, dar nu putem să le exploatăm decât maxim un an. Cu siguranţă că nici acum şi nici după ce va expira acest termen gunoiul nu va rămâne în punctele de precolectare. Există soluţia depozitării gunoiului la Călimăneşti, Gătejeşti, sau în alt judeţ. După părerea mea, autorităţile locale vor fi nevoite, la un moment dat, să atenueze din costul suplimentat prin subvenţii de la buget”, a precizat managerul URBAN, care a mai amintit şi faptul că potrivit contractului dintre municipalitate şi societatea pe care o reprezintă, Primăria are obligaţia este cea care are obligaţia de a asigura spaţiu de depozitare a deşeurilor. În condiţiile în care Primăria nu se mai poate ţine de cuvânt, a adăugat Teodor Florescu, nu este normal ca din acest motiv să se pretindă rezilierea contractului. El a prezentat zilele trecute mai multe soluţii de ieşire din impas, una dintre aceasta referindu-se la crearea unui depozit intermediar, până la realizarea celui de la Feţeni. O altă soluţie ar putea-o reprezenta, cum mai spuneam, modernizarea uneia dintre gropile deja existente în judeţ. În acest moment, SC URBAN SA lucrează la un proiect ce vizează mărirea capacităţii de depozitare a unei gropi de gunoi. Investiţia se ridică la câteva miliarde lei şi presupune amenajări de drumuri, fose septice, dar şi refacerea platformelor de depozitare. În paralel, specialiştii de la URBAN dezvoltă un proiect de amenajare a unui depozit ecologic pentru deşeuri industriale, pe raza judeţului nostru, undeva în apropierea Râmnicului.

Start în proiectele de deşeuri din judeţul Vâlcea

În cadrul Schemei de Investiţii pentru proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor (faza extinsă) în judeţul Vâlcea sunt finanţate 5 proiecte. Acestea au fost depuse de municipiul Drăgăşani, oraşele Bălceşti şi Brezoi şi comunele Fârtăţeşti şi Galicea şi vor realiza o staţie de pretratare, respectiv 4 sisteme zonale de colectare selectivă şi depozitare temporară ale deşeurilor. Consiliul Judeţean Vâlcea are calitatea de partener în cadrul ultimelor 4 proiecte, care vor construi sistemele zonale de colectare şi depozitare temporară a deşeurilor prin realizarea achiziţiilor de echipamente, mijloace de transport şi recipienţi de colectare selectivă, instruirea personalului, promovarea proiectului şi reorganizarea instituţională a structurii de colectare a deşeurilor.
La începutul lunii martie 2007 a fost încheiat un act adiţional la toate contactele de grant prin care s-au prelungit perioadele de implementare de la 12 luni la 24 de luni, iar săptămâna trecută au fost realizate vizitele în teren. „Ministerul Finanţelor Publice a virat în conturile celor 4 proiecte aproximativ 80% din valoarea finanţării nerambursabile şi urmează ca beneficiarii să utilizeze aceşti bani plăţi conform procedurilor aplicabile. Deşi aceste proiecte acoperă doar 150.000 de beneficiari finali şi 44 de autorităţi locale, aceste proiecte sunt foarte importante pentru noi deoarece sunt primele care se află în stadiul de implementare. Astfel, vrem să utilizăm experienţa dobândită şi pentru gestionarea celorlalte proiecte, care vor realiza acoperirea de 100% a judeţului Vâlcea, şi pentru care urmează a se realiza studiile de fezabilitate.” a declarat domnul Dumitru Buşe, Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. În perioada următoare, după stabilirea legislaţiei aplicabile, vor trebui demarate procedurile de achiziţii.

Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii – ARACO reuneşte cele mai reprezentative firme de construcţii din ţară. ARACO acordă în fiecare an Trofeul Calităţii, distincţie profesională care atestă performanţele deosebite în domeniul antreprenorial. Miercurea trecută, în sala Nicolae Titulescu din Complexul Expoziţional ROMEXPO Bucureşti, a avut loc Festivitatea de decernare a Trofeului Calităţii ARACO – ediţia a XIII-a. În deschiderea manifestării, Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO, a apreciat calitatea lucrărilor prezente în competiţie şi a subliniat rolul asociaţiei în contextul evoluţiei pieţei de profil în România. Dorina Isopescu, preşedinte ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii), s-a numărat printre personalităţile prezente la acest eveniment.

S.C. CONEXVIL S.A. (antreprenor general), S.C. IMSAT S.A. (proiectant şi antreprenor de specialitate) şi S.C. FRESH AIR S.R.L. Bucureşti (antreprenor de specialitate) au primit prestigiosul trofeu pentru realizarea Centrului Comercial şi de Afaceri „RIVER PLAZA MALL”. Potrivit directorului general IMSAT SA Rm. Vâlcea, totodată şi preşedinte ARACO Oltenia, ing. Dan Dragomir, „Trofeul calităţii ARACO reprezintă o veritabilă referinţă atât pentru documentaţiile de preselecţie la licitaţii interne şi internaţionale, cât şi în relaţiile cu partenerii străini”.

Constantin Roibu, directorul general al SC OLTCHIM SA, a făcut câteva precizări cu privire la o serie de speculaţii apărute în presa locală, care sunau cam aşa: „Pe fondul erodării rapide de imagine şi a lipsei de încredere în prestaţia primarului Gutău, manifestată de tot mai mulţi cetăţeni ai Râmnicului, se simte nevoia unui lider, a unei personalităţi publice care poate recăpăta încrederea pierdută a tot mai mulţi vâlceni şi care poate reda respectabilitatea unei funcţii ocupată acum de un personaj dubios, controversat, bănuit de luare de mită şi aflat în plin proces de clarificare a situaţiei lui juridice, cum este Mircia Gutău.

În acest context, „Gura târgului”, fără să vrea, aude tot mai des numele directorului general al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Constantin Roibu, care se doreşte a fi propulsat de unele cercuri în lupta politică pentru cucerirea fotoliului de primar. Măcar domnul Roibu ar fi vâlcean!”. În urma lansării zvonului cu pricina, la telefonul lui Constantin Roibu au şi început să curgă oferte care mai decare mai promiţătoare din partea partidelor aflate în prima scenă a politicii româneşti. Nu este pentru prima dată, probabil nici ultima, când se încearcă amestecarea numelui directorului general de la Oltchim în chestiuni politice. Ce-i drept, în mai multe rânduri, Constantin Roibu a fost contactat de lideri politici importanţi, propunându-i-se funcţii în Parlament, însă, de fiecare dată, domnia sa a refuzat într-o manieră elegantă. Dorind să fie lăsat în pace, directorul general de la Oltchim a decis, aşadar, să organizeze o conferinţă de presă tocmai în ideea de a-i linişti pe toţi „binevoitorii” şi mai ales să-i convingă că nu e interesat deloc de propunerile lor. „Nu ştiu cine a lansat acest zvon. Cu mine nu a discutat nimeni şi nu am fost solicitat pentru a candida la postul de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea. Şi în situaţia în care mi s-ar fi propus, răspunsul meu ar fi fost categoric „Nu”. Am declarat şi cu mult timp în urmă, declar din nou: nu intru în politică, nu mă înscriu în nici un partid şi nu sunt interesat să candidez pentru funcţii de primar, deputat, senator şi aşa mai departe. Nu ştiu cine se află în spatele acestor zvonuri şi nu vreau măcar să îmi imaginez care este scopul lor. Probabil că se doreşte încordarea relaţiilor dintre Primărie şi Oltchim. Noi nu dorim acest lucru. În al doilea rând, cu toate problemele care au fost, eu zic că Mircia Gutău este un primar cum Râmnicu Vâlcea nu a avut după 1990 încoace. Din momentul în care a ajuns la Primărie, toată lumea, toţi cetăţenii municipiului au observat că Râmnicul s-a schimbat foarte mult în special în ce priveşte înfăţişarea. S-a văzut mâna unui om gospodar! Iar părerea mea este că, până la proba contrară, până în momentul unei concluzii clară, argumentată, în cazul pe care îl ştim cu toţii, trebuie lăsat în pace să-şi facă datoria şi să aibă grijă de oraş. Deci, repet, nu mă interesează şi nu voi accepta, indiferent cine mă roagă, să candidez pentru un post de primar sau pentru alte funcţii. Meseria mea este asta pe care o am şi îmi place foarte mult ceea ce fac. Chiar dacă n-o să mai fiu la Oltchim nu ştiu când, voi lucra tot în acest domeniu”, a declarat Constantin Roibu.

Oltchim nu se privatizează până la sfârşitul anului 2007

O altă precizare importantă făcută săptămâna trecută de către directorul general Oltchim a vizat viitorul apropiat al societăţii. Domnia sa a anunţat că Oltchimul nu poate fi privatizat cel puţin în următoarele şase luni de acum înainte, datorită recentei treceri a pachetului de acţiuni de la Ministerul Economiei şi Comerţului la AVAS. „O să se publice o lege referitoare la datoria pe care Oltchim o avea faţă de AVAS. Apoi, mai trebuie clarificate problemele cu acţionarii minoritari. Pentru lămurirea acestor chestiuni, trebuie cel puţin şase luni de zile, dacă totul decurge normal, cu respectarea legilor. Abia atunci probabil se va ajunge în situaţia în care pachetul majoritar de acţiuni să poată fi scos la vânzare. După cele şase luni de zile, evident, va trebui făcut un caiet de sarcini, va trebui angajat un consultant, dar asta depinde de politica AVAS-ului, ceea ce înseamnă că, cel mai devreme pe la sfârşitul anului 2007, începutul anului 2008, se va putea demara procesul de privatizare”, a mai adăugat directorul general Roibu. Domnia sa a apreciat că guvernele viitoare ale României „ar trebui să gândească mult mai atent înainte de a hotărî să vândă tot ceea ce înseamnă activitate economică”. Nu s-a referit neapărat la SC Oltchim SA şi petrochimie, cât la sectoare mult mai importante, cum ar fi energia, transporturile, resursele naturale ş.a.m.d. O dovadă de necontestat a faptului că statul poate fi un bun administrator, dacă există interes, o reprezintă nu doar situaţia financiară actuală deosebită de bună a SC Oltchim SA, ci şi cea a societăţii care a achiziţionat Uzinele Sodice Govora.

Acţionarii minoritari l-au dezinformat pe Theodor Stolojan

Cât priveşte recentele acuzaţii făcute de liderul PLD, pe un post naţional de televiziune, Constantin Roibu a anunţat că, în curând, va avea o întâlnire cu Theodor Stolojan pentru a clarifica aceste lucruri, întrucât, în opinia sa, el a fost influenţat, în sens negativ, probabil de către acţionarii minoritari, care nu au binevoit să-i prezinte situaţia reală a societăţii. „În primul rând, nu e vorba de o scutire de datorii a Oltchimului. În momentul în care o să apară legea publicată în Monitorul Oficial, eu o să organizez o conferinţă de presă la care o să invit şi presa centrală. Vreau să mai spun că nu e normal ca o societate de talia Oltchimului să aibă un capital social de 12 milioane de dolari. Acesta nu-ţi permite să ai acces la finanţări, să te poţi dezvolta şi să poţi finanţa activitatea de producţie. În 2006, cifra de afaceri a Oltchimului a crescut la 600 milioane de dolari. Anul acesta, avem planificată o creştere a cifrei de afaceri de 20-30 la sută. Dacă sunt alte intenţii vizavi de Oltchim, din partea acţionarilor minoritari, este bine să ni se spună şi nouă, ca să ştim ce avem de făcut. Pentru că eu consider că Oltchim este o societate importantă nu doar în România, iar noi am mers pe ideea dezvoltării activităţii şi creării unui nume în Europa. Avem planuri mari de viitor, mai ales că petrochimia de la Piteşti va fi zero. Nu e normal ca România să devină importatoare de produse petrochimice în condiţiile în care avem resurse naturale. V-o spun deschis: acţionarii minoritari vor la Oltchim o privatizare gen ALRO, care în momentul de faţă, să nu uităm!, este anchetată de DNA. Cine doreşte să facă o astfel de privatizare la Oltchim să spună deschis, ca noi, eu şi alţi colegi, să ne dăm deoparte. Domnului Stolojan nu i s-a prezentat astfel problema. De fapt, ce vor acţionarii minoritari? La un capital de 12,5 milioane de dolari, în care statul are 53 la sută, acţionarii minoritari au în jur de 6 milioane de dolari, un acţionar minoritar, care are 10-12 la sută din pachetul de acţiuni, cu 5 milioane de dolari devine majoritar în Oltchim. Şi atunci, cum îşi recuperează statul banii pe care i-a băgat aici? Că, totuşi, banii s-au băgat în instalaţiile şi fabricile din Oltchim. Noi am intrat în UE în condiţiile în care exportăm 70-75 la sută din producţie pe piaţa europeană. Suntem agreaţi şi vom avea autorizaţie de funcţionare în UE. Deci, dacă nu se investea în instalaţiile din Oltchim, probabil că astăzi eram opriţi. Eram opriţi mai devreme, pentru că, dacă vă amintiţi, înainte de 1990, cel puţin în perioada de toamnă-iarnă-primăvară, în jurul Oltchimului, se circula şi ziua cu farurile aprinse, din cauza ceţei, iar mirosul emanat era extrem de puternic. Se compara Oltchimul de atunci cu ceea ce este astăzi? Eu ştiu că sunt interese mari la mijloc, că noi deţinem segmente importante din piaţă în anumite ţări din Europa. Noi suntem exportatorul numărul unu de PVC, de sodă caustică, în Turcia. Exportăm cantităţi foarte mari de polioli pentru spume poliuretanice în Europa de Vest. Ştiu că sunt interese ca Oltchimul să-şi reducă activitatea sau poate chiar să şi-o oprească!”, a conchis directorul general Constantin Roibu. Principalele obiective vizate de SC Oltchim SA în anul 2007 sunt, potrivit directorului general Roibu: clarificarea structurii acţionariatului, a datoriei pe care Oltchim o are faţă de AVAS, precum şi creşterea cifrei de afaceri cu 25-30 de procente. De asemenea, Oltchim doreşte să renunţe la activitatea în domeniul alimentar (este vorba despre Conservil, Avicola şi celelalte subunităţi), tocmai în ideea de a pregăti societatea pentru o privatizare în condiţii foarte avantajoase.

Eduard Dulăcioiu

Directorul general al SC Oltchim SA, Constantin Roibu, susţinut de prefectul de Vâlcea, a insistat pe lângă conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru înfiinţarea în Râmnic, cel târziu în anul 2008, a unei secţii de chimie a facultăţii de profil din cadrul Universităţii Bucureşti. Ideea s-a născut anul trecut, la Călimăneşti, cu ocazia desfăşurării celei de-a XXIX-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Chimie, şi vizează perspectivele dezvoltării în anii următori a platformei industriale din sudul municipiului, prin aceasta înţelegându-se şi viitorul economic al întregului judeţ. Nu doar Oltchim ar putea profita de existenţa unei astfel de facultăţi la Râmnicu Vâlcea, ci şi CET Govora, USG şi Criogenia.

Cum directorul general Roibu sau prefectul Handolescu nu puteau cere direct AVAS-ului, acţionarul majoritar în Oltchim, să aibă în vedere pentru cea mai importantă societate vâlceană capitolul „cercetare”, cei doi încearcă să exploateze orice posibilitate de iniţiere a unui mediu propice creării specialiştilor în chimie.

• interviu cu Ilie Şarpe, director economic al CAR Oltchim

Ilie ŞARPE, director economic al CAR Oltchim Rm. Vâlcea
S-a născut la data de 3 noiembrie 1956, în comuna Glăvile, judeţul Vâlcea. A absolvit liceul industrial de chimie Rm. Vâlcea şi Facultatea de Ştiinţe Economice din Craiova, specializarea „Economia industriei, construcţiilor şi transporturilor”. Profesia de bază: economist. Din anul 1998 este membru al Corpului Experţilor Contabili Autorizaţi Vâlcea. A lucrat ca economist la serviciile „Analize economice, bugete, preţuri”, „Controlul financiar intern” şi „Desfacere”, compartimentul Export din cadrul SC OLTCHIM SA. Din luna noiembrie 1994 s-a transferat la CAR Oltchim şi cu această ocazie a preluat atribuţiile de director economic la această unitate.

Este căsătorit din anul 1985. Soţia Cecilia lucrează la SC Oltchim SA. Împreună au doi copii: Maria – Minerva, studentă în anul II la Universitatea Constantin Brâncoveanu şi Ionuţ – Bogdan, elev în clasa a XII-a la Liceul General Magheru.

• Domnule director, pentru început spuneţi-ne când s-a înfiinţat Casa de Ajutor Reciproc Oltchim şi care au fost raţionamentele care au stat la baza apariţiei acestei structuri.
Casa de Ajutor Reciproc OLTCHIM s-a înfiinţat la scurt timp după punerea în funcţiune a primelor capacităţi de producţie din cadrul Combinatului Chimic Rm. Vâlcea în anul 1966, ocazie cu care salariaţii unităţii au înfiinţat organizaţia de întrajutorare pe baza liberului consimţământ şi a voinţei de asociere în vederea sprijinirii şi întrajutorării membrilor săi. Scopul constituirii casei de ajutor reciproc pe lângă SC Oltchim SA îl constituie dezvoltarea legăturilor de solidaritate, sprijin şi întrajutorare a membrilor săi, prin acordarea de împrumuturi. După cum se ştie, în perioada de dinainte de 1989, accesul persoanelor fizice la creditele acordate de instituţiile financiare era destul de redus, astfel încât în orice unitate economică erau organizate case de ajutor reciproc. Activitatea casei are la bază următoarele obiective: încurajarea membrilor CAR să depună lunar la fondul social propriu economii din veniturile lor lunare; întrajutorarea între membrii săi, prin acordarea de împrumuturi cu o dobândă minimă, care să se reîntoarcă la fondul social al membrilor după suportarea cheltuielilor statutare; atragerea în rândul membrilor, pe baza liberului consimţământ, a unui număr cât mai mare de salariaţi; folosirea şi administrarea fondurilor casei în conformitate cu prevederile  legale şi cu statutul propriu de funcţionare. CAR Oltchim este afiliată la Uniunea Judeţeană Vâlcea iar aceasta, la Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România (UNCARSR), care la rândul lor, sunt organizaţii obşteşti, fără scop lucrativ, constituite pentru apărarea intereselor specifice caselor de ajutor reciproc şi ale membrilor săi, îndrumare tehnică, metodologică de specialitate şi de coordonare a activităţii caselor de ajutor reciproc pentru a desfăşura o activitate eficientă.
• Cum se situează CAR Oltchim la nivel judeţean şi naţional?
Este evident faptul că CAR Oltchim funcţionează pe lângă cea mai puternică unitate economică din judeţ şi acest lucru ne avantajează extrem de mult, astfel încât indicatorii financiari se încadrează în limitele de prudenţialitate financiară ce tind spre un sistem de întrajutorare financiară performant, solid şi stabil atât pentru prezent, cât şi pentru viitor. Este meritul unei echipe unite şi aici mă refer la personalul de execuţie, Consiliul de Administraţie şi Comisia de Cenzori care monitorizează întreaga activitate şi în acelaşi timp, al membrilor CAR care respectă statutul propriu al casei şi disciplina financiară privind depunerea lunară a cotizaţiei şi restituirea ratelor la împrumuturi şi a dobânzilor aferente. Este incontestabil ajutorul acordat de SC Oltchim SA care ne-a pus la dispoziţie un sediu modern utilat la nivelul cerinţelor unei instituţii financiare şi care ne sprijină în mod constant în recuperarea împrumuturilor prin reţinere pe statul de plată al membrilor CAR.
Din sursele UNCARSR, se prezintă în ediţia din luna februarie a acestui an a revistei „Piaţa Financiară” un top al primelor 10 case de ajutor reciproc la nivel naţional care clasifică CAR Oltchim pe locul IV având în vedere fondul social al membrilor şi total active şi pe locul II din punct de vedere al capitalului propriu al casei. Sunt trei case de ajutor reciproc la nivel naţional, destul de puternice, respectiv CAR RATB Bucureşti, Sidex Galaţi şi Automobile Dacia Piteşti, care detaşat în acest top. Cu siguranţă că la nivel judeţean, activitatea CAR Oltchim se situează pe primul loc, dar nu trebuie neglijat faptul că există şi alte case în judeţ care sunt foarte bine organizate şi cu tradiţie în ceea ce priveşte întrajutorarea şi acordarea de împrumuturi, cum ar fi CAR Municipal Rm. Vâlcea, CAR Vilmar, CAR Sanitar, CAR Învăţământ Drăgăşani şi altele.
• Prezentaţi-ne, dacă se poate, o situaţie a capitalului propriu, activelor, rezervelor şi a fondului social ale CAR Oltchim.
Cerinţa minimă de capital pentru toate CAR-urile este de 10% din total active, care la CAR Oltchim depăşeşte procentual 22,65% din total active. De asemenea, indicele de solvabilitate al casei raportând rezervele legale ale casei la total active reprezintă 22,57% iar gradul de acoperire a depunerilor sub formă de fond social în total active reprezintă 29,44%. Trebuie spus că nivelul dobânzii este influenţat în mod direct de puterea financiară a casei. În afară de fondurile membrilor ca sursă de finanţare a împrumuturilor este deosebit de importantă utilizarea capitalului instituţional, respectiv a rezervelor legale acumulate în timp. Mărimea acestor capitaluri influenţează nivelul dobânzii practicate la împrumuturi. Politica noastră a fost ca în toţi aceşti ani ai tranziţiei, când inflaţia a fost extrem de ridicată, CAR Oltchim să se orienteze astfel încât fondurile sociale ale membrilor să fie protejate prin bonificaţii anuale la fondul social. La nivelul anului 2006, fondurile sociale ale membrilor au fost bonificate cu 8%, procent care acoperă cu mult inflaţia anului 2006 anunţată în procent de 4,7%.
• Care sunt condiţiile de acordare a împrumuturilor?
Membrii casei beneficiază de împrumuturi în următoarele condiţii: mărimea fondului social; capacitatea de plată; istoricul împrumuturilor anterioare acordate ca referinţă pentru următoarele împrumuturi; asigurarea cu giranţi a împrumuturilor care depăşesc valoarea fondului social depus; completarea corespunzătoare a formularelor tipizate şi prezentarea la vedere a giranţilor.
Pot fi membri ai CAR Oltchim şi alţi salariaţi care nu îşi desfăşoară activitatea la SC Oltchim SA. În acest sens există un punct de lucru organizat în municipiul Rm. Vâlcea, în clădirea Sindicatelor, chiar înainte de Policlinica cu Plată, care deserveşte membrii CAR care nu sunt salariaţi la SC Oltchim SA. Aceştia pot solicita înscrierea, completând formularul de înscriere care se aprobă de Consiliul Director al casei şi după aceea membrul poate depune cotizaţia solicitată, care la noi reprezintă un sfert din salariul tarifar lunar al membrului. Potrivit statutului CAR, pot fi membri ai CAR Oltchim şi pensionarii. Pentru împrumuturile acordate la nivelul fondului social acumulat, formularistica este simplă şi nu necesită giranţi pentru garantare, având fondul social pentru a se îndestula CAR-ul.
• Ce tipuri de credite acordaţi la CAR Oltchim?
În conformitate cu normele interne de creditare, CAR Oltchim acordă membrilor săi două tipuri de împrumuturi: tradiţionale şi pe termen scurt (rapide).
Împrumuturile tradiţionale condiţionate de valoarea fondului social se acordă în cuantum de trei ori fondul social, pe un termen maxim de 24 de luni. Împrumuturile pe termen scurt se acordă în cuantum de maxim 2.000 RON, pentru un termen de rambursare de la o zi, o lună până la 12 luni. Dobânda nominală la împrumuturile tradiţionale este de 15% pe an, iar dobânda efectiv plătită de membru având calculul efectiv pe soldul descrescător al împrumutului este de 8,12%. În acest fel, vedem că dobânda practicată se situează sub nivelul celei bancare, având în vedere faptul că nu există costuri cu comisioane. Ca şi la creditele bancare, există posibilitatea rambursării anticipate a împrumuturilor, care la nici o casă de ajutor reciproc nu implică costuri suplimentare.
• Care este valoarea maximă a împrumuturilor acordate?
Nu există plafon maxim privind acordarea împrumuturilor – şi aici mă refer la cele tradiţionale, care se acordă în cuantum de trei ori fondul social.
• Câte împrumuturi au fost acordate în anul 2006?
Anul trecut au fost acordate 8.553 împrumuturi. Trebuie să vă mai spun faptul că la 31 decembrie 2006, CAR Oltchim avea 12.639 membri. Valoarea împrumuturilor acordate în anul 2006 depăşeşte 200 miliarde lei vechi. Beneficiile fondurilor sociale ale membrilor au fost bonificate la sfârşitul anului trecut cu un procent de 8%.
• În ce perioade din an sunt solicitate cele mai multe împrumuturi?
Perioadele cele mai solicitate din an sunt sezonul estival, lunile de vară şi cele de toamnă, când se deschide anul şcolar sau universitar.
• Putem vorbi de o competiţie între CAR-uri şi bănci?
Casele de ajutor reciproc sunt complementare băncilor pe segmentul de împrumuturi pentru nevoi personale nenominalizate. Consider că este loc suficient atât pentru case cât şi pentru bănci, care îşi deschid puncte de lucru peste tot.
• A crescut în ultimul an numărul împrumuturilor?
În mod cert, acest număr a crescut, în raport cu creşterea fondului social al membrilor şi nevoile tot mai crescânde ale membrilor săi.
• Sunt casele de ajutor reciproc o salvare în faţa cămătarilor?
Împrumuturile pe termen scurt au ca efect diminuarea împrumuturilor de la diverşi cămătari care pretind dobânzi extrem de mari. Surse din piaţă spun că împrumuturile rapide s-au născut ca o alternativă la împrumuturile aberante, sub raportul costurilor, practicate de cămătari. Se vorbeşte chiar despre efectul favorabil al limitării împrumuturilor cămătăreşti. Noi spunem că acestea s-au născut din ideea de a-i sprijini pe membrii CAR pe termene scurte şi foarte scurte, în acoperirea nevoilor imprevizibile, apărute uneori chiar peste noapte, pentru situaţiile când unitatea nu reuşeşte din diverse motive să achite salariile la termenul stabilit. Considerăm că avem o mentalitate sănătoasă în a aborda creditarea membrilor CAR, punând accent pe relaţia cu problemele lor, necazurile şi bucuriile acestora, pe principiul încrederii şi toleranţei, al transparenţei şi respectului reciproc.
Octavian HERŢA

Războiul salubrizării se termină prost pentru firma lui Prigoană

• interviu cu George Pirnea, director SC URBAN SA Rm. Vâlcea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză firmei Urban în procesul privind salubrizarea Râmnicului. Momentul a fost precedat de noi atacuri împotriva familiei Florescu şi Urban SA. Pălesc aceste atacuri, domnule director George Pirnea, în faţa bucuriei binemeritatei victorii?
Fără îndoială! Desigur, am traversat înainte de asta o perioadă deloc uşoară, atât pentru noi, cât şi pentru râmniceni şi probabil că vor mai fi câteva zile dificile, nu pentru căutarea sau depistarea adevărului, pentru că există instituţii specializate în restabilirea acestuia – acum, iată, am ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – ci vor fi dificile pentru că încă mai există oameni care nu sunt interesaţi să spună lucrurilor pe nume, deşi aşa se laudă, preferând să facă nişte jocuri care cu siguranţă nu coincid cu interesele cetăţenilor municipiului.

Nu dorim să intrăm în nici un fel de conflict cu acel SRL vremelnic în peisajul Râmnicului – pentru că doar câteva zile se mai poate ocupa de salubrizare în municipiu, după dorinţa primarului Mircia Gutău. Nu are rost să intru cu ei în polemică, pentru că până la urmă ei îşi apără dreptatea lor, iar dacă aşa au crezut ei că arată dreptatea, e bine că s-au găsit organe abilitate care au putut să demonstreze contrariul. Fireşte că îmi repugnă atacurile murdare dintr-o publicaţie vâlceană, căreia nu-i voi pronunţa niciodată numele, pentru că nu merită, dar ţin să îi informez pe cititorii dumneavoastră, cu siguranţă mult mai mulţi decât cei pe care îi au toate numerele acelei publicaţii de la înfiinţare şi până azi, că societatea pe care o conduc este singura care prestează serviciu de salubritate în municipiul Râmnicu Vâlcea. Datorită unei hotărâri a Consiliului Local, primarul Gutău a fost obligat să accepte ca timp de 90 de zile acest SRL să execute salubritate – subliniez – doar pentru contractele pe care le-a încheiat în perioada 6 -19 ianuarie 2007. În rest, ei nu mai ai dreptul să încheie nici un fel de contract în municipiu, lucru pe care din păcate l-au făcut. Noi avem dovezi în acest sens, însă nu noi trebuie să stabilim cine e vinovat, ce legi s-au încălcat şi care sunt măsurile ce trebuie luate. Acest SRL a urmat toate căile de atac. Vreau să-i anunţ încă o dată pe cititorii dumneavoastră, pe râmniceni, că le-au pierdut pe toate. Atât la Curtea de Apel de la Piteşti, cât şi, iată, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La momentul la care noi facem acest interviu, prin decizia 1659, luată astăzi (22 martie – n.r.), s-a respins ca nefondată cererea de recurs la revizuire a SC Rosal SRL. Ca să fiu pe înţelesul tuturor, practic, şi ultima lor cale de atac a fost epuizată. Desigur, noi mai avem încă să răspundem la câteva proceduri legale pe care SRL-ul cu pricina le-a înaintat în justiţie. Suntem bucuroşi că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat decizia corectă, conformă cu realitatea şi, mai mult decât atât, trebuie să vă spun că tot timpul am avut încredere că vom câştiga aceste procese, pentru că dreptatea şi adevărul erau de partea noastră. Acum cred că s-a convins toată lumea de acest lucru, chiar şi partea adversă.
Totuşi, ce ar trebui să facă oamenii care încă mai primesc două facturi?
Sper să nu mai fie situaţii de acest gen, ca râmnicenii să primească două facturi, însă, dacă problema aceasta se repetă, beneficiarii serviciului de salubritate trebuie să ştie că pot să plătească factura emisă de prestatorul cu care au încheiat contract. Noi, rezilieri de contracte am avut doar nouă, două asociaţii, una de 23 de apartamente, însemnând 48 de locatari şi alta de 49 de persoane. Celelalte cinci rezilieri au venit din partea persoanelor fizice. Practic, cam asta ar însemna activitatea lor, a acelui SRL. Sincer, nu mă interesează ce activitate prestează SC Rosal SRL; e problema lor! Vâlcenii sunt oameni inteligenţi şi au văzut cam care e activitatea acestei firme. Oricum, termenul ei scadent se apropie, iar în scurtă vreme la Râmnicu Vâlcea va rămâne o singură societate, cu siguranţă cea mai bună: Urban SA.
Programul privind colectarea selectivă a deşeurilor a fost întrerupt brutal, iar o vreme s-a vorbit chiar despre punerea sa în pericol, în condiţiile în care se făceau presiuni pentru eliminarea făţişă a firmei Urban din Râmnic. Aţi întâmpinat probleme în reluarea sa?
Din fericire, programul privind colectarea selectivă a deşeurilor, operă a Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, Consiliului Local şi doamnei Diana Dumitru, realizată împreună cu ISPA şi societatea pe care o reprezint aici, în municipiu, Urban SA, după o perioadă tulbure, de aproximativ o lună de zile, s-a revigorat, aş putea spune chiar din mers, s-au reluat acele întâlniri mixte şi toţi paşii programaţii. Un merit deosebit l-a avut în această privinţă domnul consilier Petre Iordache. Primăria şi-a arătat toată disponibilitatea pentru reluarea în forţă a programului, iar toate întârzierile au fost recuperate. Vreau să vă spun că se continuă distribuirea pubelelor în cartierele oraşului şi situaţia nu este disperată, ba din contră. Cetăţenii municipiului să nu-şi facă nici o grijă – avem capacitatea şi priceperea ca, împreună cu Primăria, să derulăm impecabil programul ISPA. Suntem în grafic şi ne vom respecta angajamentele chiar dacă la un moment dat, nu din vina noastră, se ajunsese la o situaţie oarecum incertă!
Chiar şi în momentele grele, Urban nu a renunţat să finanţeze cluburile sportive, cum poate se aşteptau unii, ba din contră, v-aţi canalizat şi mai mult atenţia pe această zonă. Investiţiile făcute în fotbal, handbal, baschet şi aşa mai departe v-au adus satisfacţii pe măsura aşteptărilor; au făcut toţi banii?
Când vorbeşti de investiţii în sport şi de recuperarea banilor e o uşoară utopie. Sigur, orice om care investeşte se gândeşte la un moment dat să mai şi recupereze ceva, dacă nu cumva să câştige. Cine îl cunoaşte însă pe Teodor Florescu trebuie să ştie că pasiunea sa pentru sport este extraordinară, ca de altfel şi respectul pe care îl poartă vâlcenilor. În această săptămână, s-a întâlnit cu reprezentantul Primăriei în Consiliul de Administraţie al CSM-ului, domnul Mihai Botea, şi pot să vă spun că sunt gânduri mari pentru echipa de fotbal. Vă anunţ în premieră că există deschidere totală din ambele părţi pentru sprijinirea echipei în vederea promovării în Liga I. Ar fi un lucru extraordinar! Sincer, cred că există un culoar favorabil şi, dacă problema financiară va fi rezolvată, jucătorii nu mai au de ce să nu tragă pentru promovare. O spun, fireşte, cu ghilimelele e rigoare… Dar, de ce să nu recunosc, pe undeva ne gândim că paşii pe care îi gândeşte Primăria sunt poate cei mai corecţi. Haideţi să terminăm întâi cu baza materială şi apoi, dacă echipa joacă foarte bine, să vedem ce mai e de făcut. Urban nu se rezumă în sport doar la CSM. După cum cunoaşteţi, Marian Totelecan este angajat de ceva timp la societatea al cărei director general este domnul Teodor Florescu. Suntem încântaţi de rezultatele sale pe plan sportiv. A câştigat o mulţime de medalii, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, dar suntem mulţumiţi de el şi pe plan profesional. Marian Totelecan va fi un inginer cu perspective. Mai avem investiţii la Otopeni, în echipa de fotbal, cu şanse mari de a promova în Divizia A. Urban investeşte foarte mult şi în Local Kombat. Daniel Ghiţă, Ciprian Sora sunt doar două dintre numele de răsunet ale acestui sport. Urban investeşte şi la CET Govora, la echipa de baschet. Se intenţionează împreună cu celălalt manager, pe care eu îl apreciez foarte mult şi chiar cred că este unul dintre cei mai străluciţi manageri pe care i-a avut Vâlcea, domnul Mihai Bălan, să se facă o echipă extrem de competitivă la baschetul feminin, începând de la anul. Şi, sigur, la handbal, dragostea cea mai mare a domnului Teodor Florescu, Urban investeşte cel mai mult. Rulmentul a adus în timp foarte scurt la Braşov un titlu de campioană. Atât, pentru că, anul acesta, titlul de campioană revine la echipa cea mai bună, iar aceasta nu e alta decât Oltchim Râmnicu Vâlcea. O echipă clădită pe vedete, în adevăratul sens al cuvântului, cu patru jucătoare care oricând pot să evolueze la cea mai bună formaţie din lume, care o fi aia dacă nu Oltchim Râmnicu Vâlcea!? Mă refer, desigur, la Luminiţa Huţupan Dinu, Steluţa Luca, Valentina Elisei şi Ionela Gâlcă. Clubul Oltchim se bazează, de asemenea, pe alte 10-12 jucătoare de calibru internaţional, pe o conducere extraordinară, chiar dacă eu am mai atacat-o uneori, şi îmi menţin punctul de vedere că atunci când nu sunt rezultate responsabili sunt conducătorii, iar atunci când sunt rezultate şi se mai greşeşte ei trebuie să-şi asume responsabilitatea. Dar asta nu înseamnă că negăm meritele indubitabile ale „cuplului” Ioan Gavrilescu – Petre Berbecaru, ajutat cred eu de Andrei Luca. Poate că mai degrabă acesta ar trebui ajutat, aşa ar fi firesc şi poate se şi întâmplă dar nu cunosc eu foarte bine cum stau lucrurile. Singura mea rezervă, şi mi-o menţin, e că la o echipă extraordinară antrenorul pe care a mizat managerul Constantin Roibu nu cred că din punct de vedere pedagogic este cel mai bine ales. Dar bine că, în fond, dacă vor fi rezultate unii vor spune că metodele mai puţin contează. Eu sunt de altă părere, anumite lucruri nu pot merge la nesfârşit, iar dacă ce am citit în… Evenimentul Zilei pare-mi-se, cum se adresa domnia sa jucătoarelor, nu e deloc bine. Lăsând toate acestea deoparte, însă, Oltchim Râmnicu Vâlcea e echipa pe care toţi trebuie să o iubim – şi nu că ne spune cineva – ci datorită rezultatelor şi satisfacţiilor pe care ni le oferă. Eu unul, chiar dacă unora dintre cei care citesc acest interviu poate se îndoiesc, mă simt mândru că avem o asemenea echipă, la fel cum mă simt mândru atunci când văd sigla Urban pe tricourile unor echipe campioane sau unor sportivi fruntaşi, vâlceni sau nu, cu siguranţă români. E meritul familiei Florescu că sportul nu-i este indiferent şi mai ales că Vâlcea nu-i este indiferentă. Cred că şi acele procese nu au fost câştigate doar datorită stării de fapt a lucrurilor, a faptului că adevărul era de partea noastră, ci componenta sentimentală, sufletească, a contribuit de asemenea la păstrarea acestei strânse legături dintre Urban şi acest minunat judeţ.
Că tot am ajuns la judeţ, v-aş ruga domnule Pirnea să ne spuneţi cum se descurcă URBAN licitaţiile organizate în localităţile vâlcene pentru atribuirea serviciului de salubritate? Vă vânează SRL-ul lui Prigoană şi acolo?
Noi nu am pierdut nici o licitaţie şi nu ne facem griji – nu avem de ce. Bine, la unele licitaţii, nici nu apucăm bine să participăm că deja societatea respectivă contestă ceva, orice, de parcă ar trăi din asta. Sau, după ce câştigăm licitaţiile, contestă câte-n lună şi în stele. O parte dintre aceste contestaţii au câştig de cauză pentru că se bazează pe ambiguitatea legislaţiei. Acest lucru însă se va rezolva în scurt timp. Să nu uităm că Teodor Florescu este preşedintele Asociaţiei Române de Salubritate, iar domnia sa cât şi echipa de acolo împreună cu ANRSC caută soluţiile cele mai bune pentru ca, pe viitor, licitaţiile să se desfăşoare după nişte proceduri cât mai clare, să nu mai existe loc de interpretări şi prilej de controverse inutile. Strict, am câştigat la Băbeni după o luptă „seculară” care a durat trei luni. Băbeni era una dintre ţintele noastre şi a fost atinsă. Diferenţa dintre noi şi Rosal a fost zdrobitoare. Am câştigat şi la Tomşani, Buneşti, am câştigat peste tot pe unde am participat. Aşteptăm ca lucrurile să se clarifice şi la Drăgăşani, unde vom participa la licitaţie. Aşa cum a promis Teodor Florescu, acest judeţ ar putea fi şi va fi, judecând după faptul că domnia sa nu promite ceva în van, primul care se va putea lăuda cu un management integrat al deşeurilor. Sunt plăcut surprins de atitudinea Connsiliului Judeţean şi îndeosebi a preşedintelui Dumitru Buşe, care a reuşit să-i capaciteze şi să-i convingă pe aproape toţi primarii de necesitatea rezolvării problemei gunoiului. Mulţi vin la noi, ne întreabă care e procedura, cum pot scoate la licitaţie acest serviciu. Se vor construi şi acele staţii de transfer, iar lucrurile încep să arate tot mai bine. În egală măsură, trebuie să remarc interesul manifestat faţă de problemele de mediu de către consilierii locali. O să-i enumăr pe câţiva, într-o ordine absolut la întâmplare: Ion Nicolae, de la PNL, Mihai Botea, de la PD, Gigi Matei şi Valer Tudor, de la PSD. Deputaţii Emilian Frâncu, Aurel Vlădoiu sau senatorul Dorel Jurcan, de asemenea, iau tot mai în serios problema mediului şi salubrităţii în judeţul nostru, lucru care nu poate decât să ne bucure. În rest, acele atacuri care mai apar într-o publicaţie îi las pe cititori să tragă singuri concluzii. Nu sunt apărătorul familiei Florescu, ea nu are nevoie să fie apărată, pentru că la cât bine a făcut şi va mai face, merită şi primeşte doar aprecieri. Sigur, nu pot să nu fiu apărătorul URBAN-ului şi vă asigur că societatea pe care o conduc, ca şi până acum, va respecta legea şi va rămâne cea mai bună în domeniul său. Nu întâmplător Urban este societatea numărul unu în România în ce priveşte cifra de afaceri în domeniul salubrizării.
În câte localităţi din judeţ prestaţi servicii de salubrizare la acest moment?
În prezent, Urban asigură servicii de salubritate în 12 localităţi vâlcene. În curând, după ce se vor semna contractele pentru Băbeni şi Tomşani, vor fi cu două mai multe. Urban mai prestează servicii de salubritate în Sectorul 6 din Bucureşti, la Braşov, în localitatea 1 Decembrie, dar şi la Urziceni, cu diferite faze şi acolo, pentru că s-au depus contestaţii şi para-contestaţii. Cu toate aceste mici şicane din partea SRL-ului despre care am mai vorbit, vă asigur că Urban devine din ce în ce mai puternic, că suntem în continuă extindere, iar în scurtă vreme ne vom concentra atenţia şi spre alte zone. Ne-am propus şi vom şi reuşi ca, peste tot pe unde participăm, să nu pierdem nici o licitaţie, mai ales în condiţiile în care avem drept adversar acel SRL cu răspundere limitată.
Aţi vrea să le transmiteţi un mesaj vâlcenilor, celor apropiaţi?
Aş vrea să le mulţumesc vâlcenilor pentru că au avut încredere în Urban şi să-i asigur că vom fi mereu alături de ei. Mulţumesc şi presei, acelei părţi care şi-a păstrat verticalitatea şi care a tratat corect problema atribuirii serviciului de salubrizare a Râmnicului. Din acea parte a presei aţi făcut şi voi parte. Vă cunosc redacţia, pentru că vin din domeniul presei. Am fost director atât la TV Vâlcea 1, de care mă leagă amintiri extraordinare, cât şi la Etalon. Am făcut şi pe comentatorul – o experienţă unică, plăcută, care m-a apropiat şi mai mult de sport. Pe plan personal, am multe bucurii şi ţin să mulţumesc familiei că a fost mereu alături de mine, că m-a susţinut. Am o soţie şi două fete excepţionale, cărora viaţa îmi doresc să le ofere cât mai multe momente frumoase. Şi lor, şi cititorilor dumneavoastră, dar şi tuturor vâlcenilor, le urez ca sărbătorile ce se apropie să le aducă numai fericite, sănătate şi bucurii. 
Eduard DULĂCIOIU

Constantin Roibu, directorul general al SC Oltchim SA, a dezvăluit în premieră opiniei publice, săptămâna trecută, adevăratele scopuri ale celor care inclusiv în presă au lansat atacuri furibunde la adresa companiei ce ţine pe umeri economia judeţului. Directorul general Roibu a calificat drept deplasată încercarea unei publicaţii locale de a da dreptate micilor acţionari, Lindsell şi SIF Oltenia, mai ales în condiţiile în care aceştia din urmă se află în litigiu cu SC Oltchim SA.
Micii acţionari au primit cu strângere de inimă apariţia Legii 30, din ianuarie 2007, deşi scopul acesteia a fost acela de a pregăti cea mai importantă societate vâlceană pentru privatizare şi chiar stingerea litigiului cu Lindsell şi SIF Oltenia. Vă reamintim că respectivul act normativ prevede majorarea capitalului social al Oltchim cu suma datorată AVAS-ului, adică la valoarea nominală a acţiunilor, dar şi cu acordarea dreptului de preferinţă în cazul acţionarilor minoritari, astfel încât aceştia să-şi poată păstra procentele deţinute şi înaintea majorării. Cei mai mulţi dintre acţionarii minoritari au apreciat drept foarte bună propunerea de rezolvare a problemei de la Oltchim: capitalizarea.
După majorarea din 2003, capitalul social al SC Oltchim SA a ajuns la 3.546,9 miliarde lei. În acea perioadă, însă, legislaţia nu prevedea acordarea dreptului de preferinţă acţionarilor minoritari, aspect ce urma să fie reglementat patru ani mai târziu. Totuşi, din 28 noiembrie 2003 şi până în azi, Oltchim a fost târât de Lindsell şi SIF Oltenia într-o serie de procese nedrepte, multe dintre ele pierzându-le. De altfel, Constantin Roibu şi-a arătat convingerea că, fără intervenţia Guvernului, care pe uşa din dos a emis O.G. nr. 45/2006, acţionarii minoritari nu ar fi avut sorţi de izbândă. Pe de altă parte, a mai mărturisit directorul general de la Oltchim, au fost şi situaţii în care a fost chemat de oameni sus puşi sugerându-i-se să nu se mai apere în procesele cu micii acţionari. Constantin Roibu nu a cedat presiunilor fantastice făcute asupra sa, fapt pentru care „băieţii deştepţi” au apelat la alte modalităţi de materializare a planurilor lor diabolice. Aşa s-a făcut ca Guvernul să emită celebra Ordonanţă 45, ce prevedea diminuarea capitalului Oltchim de la 3.546 miliarde lei vechi la doar 323 miliarde lei, cât era în 1994. Astăzi, cele 323 miliarde lei reprezintă aproximativ 11,5 milioane dolari. Deci, Oltchim ar fi o societate cu un capital social de circa 11,5 milioane dolari, dar şi cu o datorie la AVAS de 150 milioane dolari. Conform Legii 31, pentru o societate a cărei datorie este mai mare decât jumătate din activul net contabil plus capitalul social al societăţii, există două alternative: falimentul sau majorarea de capital printr-o hotărâre a AGA, în loc de lichidarea societăţii. Dacă s-ar ajunge în această situaţie, acţionarii minoritari care sunt împotriva aplicării Legii 30/2007 pot forţa nota pentru diminuarea capitalului, iar apoi pot solicita chiar lichidarea Oltchimului. Şi cum pentru majorarea de capital nicăieri statul nu a venit cu bani, acţionarul minoritar, respectiv Linsell, cu doar 6 milioane de dolari, poate deveni majoritar în Oltchim. Pe înţelesul tuturor, asta ar însemna că Lindsell ar vrea SC Oltchim SA cam degeaba. Pe această problemă se şi duce de altfel lupta directorului general Roibu cu acţionarii minoritari mai sus amintiţi. Constantin Roibu a dat asigurări atât vâlcenilor, cât şi angajaţilor, că nu are de gând să cedeze, iar indiferent de consecinţe nu va accepta o asemenea inginerie financiară, similară celei prin care s-a produs „privatizarea” Alro, anchetată în acest moment de către DNA.
Eduard DULĂCIOIU

Domnule director Ovidiu Ciogescu, societatea pe care o conduceţi a reuşit să se impună destul de rapid pe piaţă, iar din câte cunoaştem continuă să se dezvolte, deşi în spatele său nu se află o forţă politică. Ce ne rezervă ELECTROVÂLCEA pentru viitor?

Înainte de toate, aş dori să precizez că firma noastră, SC ELECTROVÂLCEA SA, este axată în acest moment pe instalaţii şi construcţii. O componentă destul de importantă în sfera noastră de activitate o reprezintă aceea de mansardare a blocurilor, dar asupra căreia în următoarea perioadă ne propunem să insistăm mai puţin. Sperăm să definitivăm proiectul privind construcţia unui ansamblu de 30 de locuinţe, iar spre sfârşitul anului să ne apucăm deja de treabă la acest mini-cartier de case. Vor fi locuinţe individuale moderne, spaţioase, bine împărţite, realizate cu materiale de cea mai bună calitate, la preţuri pe care şi le va permite o categorie largă de cetăţeni. Vor fi preţuri sub o sută de mii de euro.

Care a fost principala realizare a societăţii pe care o conduceţi în anul precedent?

Una dintre cele mai mari realizări ale SC Electrovâlcea SA, în anul 2006, a fost aceea că am reuşit să punem la punct un sistem foarte bun de control al calităţii. Am reuşit să creştem calitatea serviciilor pe care le oferim. De asemenea, am mai achiziţionat şi câteva terenuri, pe care vrem să le valorificăm în viitorul imediat apropiat. Totodată, am iniţiat şi reuşit să facem o selecţie a forţei de muncă, care după părerea mea, va fi o problemă foarte serioasă începând din acest an.

Terenurile achiziţionate de ELECTROVÂLCEA vor fi folosite strict pentru amenajarea de noi locuinţe, sau vreţi să le daţi şi o altă destinaţie?

O parte din terenuri, bineînţeles, o vom folosi în acest sens – vom construi locuinţe, dar ne gândim în perspectivă şi la externalizarea din oraş a firmei. Pentru că un oraş modern, cum se doreşte Râmnicul,  presupune, de regulă, aşezarea firmelor de construcţii undeva la periferie. Vrem să facem în afara oraşului o bază de producţie ceva mai mare, unde să amenajăm şi birouri.

Cum apreciaţi legislaţia europeană în ceea ce priveşte IMM-urile? Este benefică integrarea României în Uniunea Europeană pentru o firmă precum cea pe care o conduceţi?

Ca să fiu sincer, mie îmi convine de minune integrarea asta şi sper că vom face treabă mult mai bună începând de anul ăsta. Treptat-treptat, va trebui să ne debarasăm de nişte mentalităţi învechite şi sisteme… ticăloşite… cum le spunea cineva. Integrarea, sunt convins, va accelera acest proces.

Este greu pentru un manager necooptat în politică să meargă bine cu afacerile şi să facă faţă concurenţei, adesea neloială?

Chiar asta spuneam. În anii ce vor veni, va fi şi la noi, aşa sper şi cred, o normalitate, în sensul că economicul va determina politicul, nu invers, cum se cam întâmplă. Că o fi bine, că o fi rău, asta e o chestie mai degrabă filozofică.

Ce realizări în plan personal va adus anul tocmai încheiat?

În 2006, am reuşit îmi termin casa. Dar, partea proastă este că am mai îmbătrânit un an. Am o vârstă, totuşi, destul de frumoasă – 46 de ani.

Ce doriţi cel mai mult să vă aducă 2007?

2007 şi anii ce vor veni îmi doresc să îmi aducă în primul rând sănătate şi putere de muncă. Dacă se poate să îmi aducă şi fericire, nu m-aş supăra.

Sunteţi mulţumit de colaborarea cu autorităţile locale? Sunt instituţii care vă creează greutăţi în derularea afacerilor?

Nu mi s-au creat neplăceri. Sunt chiar mulţumit de autorităţi. Nu am avut colaborări directe, dar am fost lăsat în pace să-mi fac treaba. Nu mi s-au pus piedici din partea autorităţilor locale, deci nu am ce să reproşez în acest sens.

Doriţi să le transmiteţi un mesaj vâlcenilor, potenţialilor clienţi?

Vâlcenii trebuie să ştie că atunci când vor colabora cu societatea mea, în primul rând vor primi un produs de calitate. Calitatea ne preocupă în mod special, pe lângă creşterea nelimitată a productivităţii muncii. Aceste două elemente sunt esenţiale în politica firmei noastre. Fără calitate, nu contezi pe piaţă!      

Eduard Dulăcioiu

S-a făcut dreptate:

Urban a câştigat!

Super! Beton! Nemaipomenit! Extraordinar! Instanţa a luat în al doisprezecelea ceas decizia corectă şi a dat câştig de cauză firmei de salubritate URBAN, anulând hotărârea definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti, prin care societăţii patronată de omul de afaceri Silviu Prigoană i se încredinţa contractul de salubrizare a Râmnicului, ca urmare a neprezentări la proces a juriştilor Primăriei. Ieri, directorul general al SC Urban SA, Teodor Florescu, a ţinut să le mulţumească râmnicenilor, angajaţilor săi, echipei sale, autorităţilor, desigur, cu o singură excepţie, dar şi presei locale, pentru faptul că au fost alături de societatea sa, susţinând dreptatea şi făcându-l să se simtă mai vâlcean ca niciodată. Cu aceeaşi ocazie, George Pirnea, directorul Urban Râmnicu Vâlcea, s-a arătat nemulţumit de faptul că, deşi Rosal a pierdut procesul, Primăria afişează în continuare o atitudine ostilă faţă de firma care a câştigat pe merit licitaţia privind salubrizarea în municipiu. „Indiferenţa şi minciuna sunt cuvintele de ordine în Primăria Râmnicului”, au acuzat reprezentanţii firmei Urban, supăraţi că, de această dată, instituţia condusă de Mircia Gutău nu se mai grăbeşte să scoată din Râmnic firma descalificată de instanţă. Directorii de la URBAN au avertizat că lupta lor pentru demascarea marilor matrapazlâcuri din Primărie nu se va opri aici. Ei au promis că, în scurt timp, vor scoate la lumină adevărul inclusiv în „Afacerea Groapa de gunoi de la Feţeni”, unde mai multe personaje sinistre, sus puse în Primărie, au băgat mâna până peste cot. Teodor Florescu a pomenit chiar de o gestionare frauduloasă a fondurilor, fapt ce ar pune în pericol întregul proiect ISPA. „Este regretabil pentru noi, pentru Râmnic, că în zece ani, n-am reuşit, cu banii pe tavă, să facem un depozit ecologic. Sunt municipii care s-au apucat după noi de treaba asta şi au deja funcţionale gropile. Cu atât mai mult consider că această redevenţă nu-şi are rostul cu cât Primăria Râmnicului a dovedit că este incapabilă să gestioneze acest proiect, acum aflat într-o stare incertă”, a mai precizat directorul general al SC URBAN SA. Nu în ultimul rând, Teodor Florescu a ţinut să le facă cunoscut râmnicenilor faptul că toate contractele încheiate cu Urban au fost şi rămân valabile, aşa cum de altfel s-a mai spus. Totodată, managerii Urbanului şi-au exprimat mirarea faţă de faptul că maşinile Rosalului nu părăsiseră luni oraşul.