Oamenii de afaceri liberali din sudul judeţului vor să se dezvolte. De aceea, prin intermediul lui Alin Pavelescu, liderul PNL Drăgăşani, ei l-au invitat la o discuţie sâmbăta trecută pe Bogdan Pistol, preşedintele AP IMM UGIR – Vâlcea, căruia i-au făcut cunoscută dorinţa de a înfiinţa la Drăgăşani o filială a acestei asociaţii patronală, ce trăieşte, creşte şi respiră pe lângă PNL. Pistol le-a recomandat să discute şi cu ceilalţi oameni de afaceri din zonă şi, chiar dacă au sau nu anumite simpatii ori apartenenţe politice, să-şi unească forţele, astfel încât vocea lor să se poată auzi mai clar şi mai puternic. Nu în ultimul rând, Bogdan Pistol le-a explicat cum câteva programe guvernamentale dau posibilitatea IMM-urilor să beneficieze de anumite facilităţi.

Tânărul om de afaceri liberal le-a explicat, de exemplu, cum firmele mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile producţie, servicii şi turism au şansa să obţină credite la dobânzi între 2 şi 4 % (la lei), de până la 8 ori mai mici decât dobânzile oferite de bănci. El i-a informat pe oamenii de afaceri din Drăgăşani că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a semnat cu BCR acordul privind acordarea de credite pentru crearea de noi locuri de muncă. Începând de pe 15 august, patronii de IMM-uri pot cere, aşadar, credite cu dobândă de aproape 2 %, de la ghişeele BCR. Împrumuturile pot fi obţinute de societăţile care acceptă să creeze cel puţin un nou loc de muncă, ce trebuie păstrat timp de trei ani. Suma maximă ce poate fi împrumutată este de 10 miliarde de lei vechi, câte 100 de milioane pentru fiecare loc de muncă nou. Oamenii de afaceri drăgăşăneni au plecat optimişti de la întâlnirea cu Pistol şi au promis că, în 2-3 săptămâni, când este posibil ca şi Teodor Atanasiu să-i viziteze, să se strângă în număr mare pentru a pune bazele primei asociaţii de acest gen din zonă.

• ElectroVâlcea construieşte la Râureni

Despre intenţia firmei ElectroVâlcea de a construi un minicartier în zona Râureni, lângă Rovimet, v-am mai vorbit. Ce nu v-am spus însă a fost că, până la finele anului 2007, vor fi finalizate studiile de proiectare şi tot ceea ce ţine de formalităţile premergătoare începerii propriu-zise a lucrărilor. Ideea omului de afaceri Ovidiu Ciogescu va fi materializată în maxim doi ani şi presupune construcţia a 30 de case spaţioase şi moderne. Valoarea investiţiei se ridică la câteva milioane de euro. Fiecare casă va dispune de o grădină cu o suprafaţă cuprinsă între 450 şi 550 de metri pătraţi, iar preţurile vor fi mai mici decât cele de pe piaţa în domeniu. Asta pentru că vor fi folosite materiale moderne şi structuri uşoare.

Astfel, o casă construită de firma lui Ovidiu Ciogescu va costa între 80 şi 100 de mii de euro şi va avea o suprafaţă utilă cuprinsă între 160 şi 180 metri pătraţi. În plus, cumpărătorii interesaţi vor beneficia de câteva facilităţi. Drept avans, ei vor putea achita o sumă modică, de 5 sau maxim 10 la sută din valoarea totală a casei. După terminarea construcţiilor, aceştia vor plăti diferenţa până la 25 la sută, urmând să achite restul fie prin contractarea unor credite, fie apelând la alte surse.

Ovidiu Ciogescu investeşte la Băbeni

Un alt proiect important al societăţii condusă de Ovidiu Ciogescu vizează extinderea acesteia în oraşul Băbeni. ElectroVâlcea a cumpărat în această localitate un hectar de teren, cu intenţia de a deschide în scurt timp o activitate de producţie de tâmplărie de aluminiu, PVC şi lemn stratificat. „Vom crea cel puţin 25 de noi locuri de muncă şi dorim să apelăm la forţa de muncă din plan local. La Băbeni, nu prea există industrie, iar forţă de muncă se găseşte uşor. După cum probabil ştiţi, Uzina Mecanică Băbeni şi-a închis activitatea. Am avut câteva contacte cu administraţia de acolo, dar nu am discutat, referitor la întrebarea dumneavoastră, de eventualele facilităţi pe care ni le-ar putea oferi”, a precizat Ovidiu Ciogescu.

Botea a găsit o modalitate pentru a ajunge în formă maximă

Sesizând că ElectroVâlcea este o firmă de construcţii în continuă ascensiune, consilierul municipal Mihai Botea a decis să facă front comun cu Ovidiu Ciogescu. Astfel, democratul este, începând de la 1 mai, director de marketing în cadrul SC ElectroVâlcea. Ovidiu Ciogescu s-a arătat convins că a făcut o achiziţie foarte bună şi crede că, împreună, vor face această societate şi mai puternică. Angajarea lui Mihai Botea la ElectroVâlcea i-a mirat pe mulţi oameni politici şi ziarişti. Toată lumea ştie că pedistul are destule mijloace de existenţă, iar venirea sa lângă Ciogescu nu are legături cu stimulentele financiare. Şi Mihai Botea are câteva afaceri, fireşte, niciuna concurentă pentru cele ale Societăţii ElectroVâlcea. Din discuţia pe care am avut-o cu acesta, concluzia a fost clară: această nouă activitate îl poate aduce în formă maximă.
Eduard Dulăcioiu

După ce am aflat că, în staţiunea Olăneşti, a început construcţia unui hotel cu profil balnear, care va avea 340 de camere şi va fi clasificat la patru stele, primim semnale potrivit cărora familia Tudor ar intenţiona să vândă Hotelul Riviera, din staţiunea Mamaia, pentru a investi tot în infrastructura turistică vâlceană. Concernul german TUI este dispus să plătească peste 20 milioane de euro pentru „Riviera”. Reamintim că şi investiţia realizată la Olăneşti de către omul de afaceri Ion Tudor, primul candidat la funcţia de senator din partea PSD Vâlcea, în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, se ridică tot la o valoare impresionantă: circa 21 de milioane de euro. Noul hotel al familiei Tudor va fi finalizat în toamna anului următor şi va dispune de două piscine, bază de tratament, sală de conferinţe de 300 de locuri şi un restaurant cu 400 de locuri.

• Criza din petrochimie generează reacţii în lanţ. Liberalii acuză

Chiar şi o săptămână de întrerupere a activităţii la Arpechim ar genera pierderi imense. Conducerea Oltchim susţine că la mijloc ar fi de fapt interese economice, şi nu probleme de mediu. Şi deputatul PNL Emilian Frâncu este de aceeaşi părere. „Retragerea autorizaţiei de mediu a societăţii Arpechim SA din Piteşti este capabilă să producă un impact de proporţii asupra economiei naţionale, atât prin eventuala creştere a preţului carburanţilor, cât şi prin stoparea aprovizionării cu materii prime pentru alţi agenţi economici, clienţi ai combinatului piteştean. În această categorie intră şi societatea comercială Oltchim SA Rm.Vâlcea, în legătură cu care dumneavoastră v-aţi manifestat, nu o dată, grija de a i se asigura condiţii optime în perioada de până la privatizare.

Conducerea acestei societăţi estimează că, în situaţia opririi activităţii la Arpechim SA, combinatul chimic vâlcean va înregistra pierderi de zeci de milioane de euro. Alte proiecţii vorbesc şi despre un serios impact social, prin posibile reduceri de personal. Puţini au făcut legătura între vizita de acum trei luni a unei brigăzi trimisă de Silvian Ionescu, pe filieră PD, cu misiune clară: distrugeţi Oltchimul! Ştiţi foarte bine şi declaraţiile domnului Stolojan, care încerca să pună în discuţie ordonanţa pe care toţi parlamentarii vâlceni, cu greu o obţinuseră şi care elimina şansa acţionarilor minoritari de a pune mâna pe Oltchim plătind un preţ de nimic. Stolojan insista că ce vrem noi este ilegal şi trebuie să le dăm micilor acţionari să-şi atingă scopul. Evident, el şi apropiaţii săi, micii acţionari de la Oltchim, au interes să pună mâna pe combinat. PD doreşte să procedeze cu Oltchim la fel cum a făcut-o cu Arpechim. Dar vă asigur că încercarea malefică, de tip mafiot, de a distruge nişte structuri care merg bine, instrumentată de Garda de Mediu, va eşua. Vă reamintesc faptul că adjunctul Gărzii de Mediu pe ţară a rămas deocamdată de la PD şi toată chestiunea reprezintă, din punctul meu de vedere, o comandă politică cu bătaie lungă. Întâmplător, este un bumerang, pentru că în felul acesta se creează mai multe şanse de materializare a demersurilor mele şi ale domnului Constantin Roibu, la AVAS, de sprijinire a Oltchimului pentru a cumpăra instalaţia de piroliză de la Piteşti sau, de ce nu, a întregului Arpechim. Acum, prin scăderea valorii pe piaţă a Arpechim, sunt şanse foarte mari pentru atingerea acestui obiectiv. Am primit asigurări de la Guvernul Tăriceanu că va fi găsită o soluţie pentru depăşirea crizei din petrochimie, iar OMV Petrom va fi obligat să-şi respecte promisiunile de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu de la Piteşti. Sau să vândă petrochimia unei structuri interesată de dezvoltarea acestui domeniu. E foarte bine că angajaţii Oltchim vor să facă manifestaţii, dar vă asigur că Guvernul Tăriceanu este pregătit să ia măsuri de rezolvare a acestei crize”, a afirmat zilele trecute parlamentarul liberal.

Combinatul estimează pierderi lunare de 30 milioane euro

Închiderea rafinăriei Arpechim Piteşti ar putea duce la închiderea a mai mult de jumătate din activitatea Oltchim, combinatul din Râmnicu-Vâlcea estimând pierderi lunare de 30 de milioane de euro. „Cele două combinate, Arpechim şi Oltchim, depind unul de celălalt. Închiderea rafinăriei va duce la închiderea a mai mult de jumătate din activitatea Oltchim, ceea ce ar însemna o lovitură grea inclusiv pentru industria românească, pentru că Oltchim livrează produse foarte importante sectorului energetic. Dacă înainte aveam o cifră de afaceri lunară de 60 de milioane de euro, acum o să avem sub 30 de milioane de euro… E o situaţie într-adevăr dificilă pentru Oltchim, însă, suntem pregătiţi să nu ne lăsăm clienţii fără produse. Am fost luaţi prin surprindere de această decizie. Eram în tratative cu Arpechim pentru a cumpăra petrochimia, dar nu ne aşteptam să luăm în calcul necesitatea aducerii materiei prime din Asia, astfel încât să ne putem continua activitatea. Din păcate, nu vom putea aduce materie primă îndeajuns pentru a funcţiona la întreaga capacitate. Ar fi păcat ca România să ajungă să cumpere sodă caustică din afară.  Ar fi culmea ca noi care deţinem atât de mult zăcământ de sare să închidem fabricile care folosesc în procesul de producţie acest tip de materie primă! Ar fi o imensă greşeală! Agenţia de Mediu, dacă îşi face treaba ca la carte trebuie să închidă toate rafinăriile din România. Nu înţeleg de ce să fim noi mai catolici decât Papa? Nu văd de ce nu s-ar putea negocia alte termene”, a explicat Constantin Roibu, preşedintele Oltchim. Combinatul cumpăra de la rafinărie etilenă şi propilenă pentru prelucrare. Cum transportul etilenei este interzis pe calea ferată, iar pe plan european există o criză majoră a acestui produs, compania Oltchim va înregistra pierderi şi reduceri de activităţi. „Cel mai grav este faptul că această închidere, venită peste noapte, ne face să pierdem piaţa, să ne pierdem clienţii, contractele, lucruri pentru care am muncit în ultimii 15 ani”, a punctat Roibu. El a mai arătat că reducerea activităţilor Oltchim va afecta şi furnizorii săi CET Govora şi exploatarea minieră de sare şi calciu. „Totodată, întreaga economie românească va avea de suferit. Va trebui să importăm sodă caustică şi acid clorhidric, pentru că Oltchim nu-şi mai poate acoperi livrările”, a adăugat preşedintele CA Oltchim. Constantin Roibu a mai spus că, în toate ţările europene, autorităţile de mediu reanalizează termenele date companiilor pentru îndeplinirea cerinţelor şi se feresc să ia decizii radicale pentru a nu afecta economia.

Rafinăria nu va fi închisă în următoarele trei luni

Autorizaţia de mediu a Rafinăriei Arpechim din Piteşti a fost suspendată la sfârşitul lunii mai, măsura atrăgând după sine sistarea activităţii de producţie pentru o perioadă de până la şase luni. Petrom a demarat procedura de închidere temporară a rafinăriei Arpechim, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului din Piteşti i-a suspendat autorizaţia integrată de mediu şi anunţă că va încerca să reducă impactul negativ asupra furnizării de carburanţi şi produse petrochimice, dar şi că a atacat respectiva decizie. Cei peste 2.000 de angajaţi ai Arpechim vor fi implicaţi în procesul de închidere a rafinăriei, ce ar putea dura de la câteva săptămâni la o lună şi nu vor fi afectaţi pe termen scurt de suspendarea activităţilor. Săptămâna trecută, la Bucureşti, în timpul festivităţii ce a marcat primirea companiei în Consiliul European al Producătorilor de Vinil, Oltchim a că este interesată de preluarea în întregime a rafinăriei Arpechim Piteşti. „Suntem interesaţi să cumpărăm rafinăria Arpechim în întregime, în măsura în care Petrom este dispusă să vândă, nu numai partea de petrochimie. Am avut deja trei întâlniri. Pe 7 iunie e programată alta. Ne vom prezenta la discuţii, aşa cum am stabilit… Nu văd de ce nu ne-ar da Guvernul această aprobare în condiţiile în care o mare parte din economia românească este vândută unor firme cu capital de stat din afara României. De ce nu ar fi de acord ca o societate cu capital majoritar de stat din România să dezvolte o petrochimie puternică? Oltchim a rămas ultima societate românească cu activitate în domeniul petrochimiei. Ne-am zbătut şi am reuşit să intrăm şi în marea familie a producătorilor de plastice din Europa În niciun caz nu ne vom lăsa învinşi, ci vom continua să lucrăm. Vom face tot posibilul să supravieţuim!”, a declarat Constantin Roibu, preşedintele combinatului. „Suntem dispuşi să plătim valoarea de piaţă a Arpechim-ului”, a mai precizat acesta. Compania Petrom a anunţat că în luna iunie va înfiinţa Petrochemicals Argeş, reprezentând partea de petrochimie a rafinăriei deţinute la Piteşti. Petrochemicals Argeş urmează să fie scoasă apoi la vânzare, iar Oltchim era primul candidat. La finele săptămânii trecute, Oltchim lucra la capacitate de apropiată de sută la sută. Oprirea celor instalaţiilor din Arpechim şi Oltchim şi ulterior repornirea lor ar antrena cheltuieli inutile de zeci de milioane de euro. După lungi tratative la Guvern, autorităţile de mediu au decis ca rafinăria să funcţioneze şi în următoarele trei luni, cu condiţia ca Petrom să realizeze planul de investiţii.

Oltchim vrea sa vândă un teren de 83.000 de metri pătraţi

Conducerea Oltchim a propus acţionarilor vânzarea a cinci terenuri aflate în proprietatea Oltchim. Cea mai mare suprafaţă are 45.000 de metri pătraţi, o alta se întinde pe 28.000 de metrii pătraţi, un alt teren are 3.800 mp şi este amplasat pe o baza de agrement ce se află în proprietatea Sindicatului Liber Oltchim, iar ultima suprafaţă are 6.000 mp iar pe aceasta este amplasată şi o clădire. Vânzarea va fi decisă de Adunarea Generală a Acţionarilor, care se va întruni pe 5 iulie. Cu această ocazie se va decide şi un schimb de terenuri cu Primăria Rm. Vâlcea, respectiv modificarea Consiliului de Administraţie.

Domnului Prim Ministru al României Călin Popescu Tăriceanu

Spre ştiinţa: 
- Ministrul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
- Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
- Prefectura judeţului Vâlcea
- Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA
- Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şî Petrochimie
SC Oltchim S.A. Rm, Vâlcea este unitate etalon a economiei româneşti cu renume pe plan internaţional, datorită profesionalismului şi muncii eficiente a salariaţilor şi managementului promovat de conducerea societăţii, reuşind modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor tehnologice. SC Oltchim a prevăzut pentru anul 2007 o cifră de afaceri de peste 700 mii euro şi exportă peste 75 % din producţia fizică pe diverse pieţe externe. Aceste realizări au asigurat proiecţie socială reală similară producătorilor din Uniunea Europeană pentru cei 5100 salariaţi şi implicit pentru alţi 10.000 salariaţi din diverse societăţi comerciale vâlcene care furnizează materii prime, energie şi servicii. SC Oltchim produce peste 60% din producţia fizică prin procesarea materiilor prime: etilena şi propilenă fabricate de Arpechim Piteşti. Sindicatul Liber Oltchim în calitate de sindicat reprezentativ în SC Oltchim a acţionat permanent pentru protecţie socială reală cerând conducerii să realizeze cu prioritate: stabilitatea şi siguranţa locurilor de muncă, salarii pentru un trai cât mai bun, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Aceste obiective au fost realizate deoarece planul de afaceri al SC Oltchim s-a întocmit ţinând cont de cerinţele pieţei externe, de modernizare şi retehnologizarea instalaţiilor tehnologice, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi calitate superioară a produselor finite. În condiţiile actuale când SC Oltchim şi Arpechim Piteşti funcţionau la parametri proiectaţi constatăm astăzi ca unilateral Garda de Mediu Piteşti dispune oprirea funcţionării instalaţiilor Arpechim pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile de mediu, fără a ţine cont de efectele negative în plan economic şi social la nivelul celor două judeţe. Faţă de această măsură Sindicatul Liber Oltchim se declară total nemulţumit şi face apel la dumneavoastră domnule Prim Ministru Călin Popescu Tăriceanu să interveniţi pentru a se repune în funcţionare instalaţiile Arpechim şi să se elaboreze un program de măsuri pe termen lung pentru realizarea măsurilor impuse de protecţia mediului. Oprirea instalaţiilor Arpechim pe termen scurt sau lung determină la nivelul SC Oltchim şi a judeţului Vâlcea consecinţe grave astfel; disponibilizarea a 3000 salariaţi din SC Oltchim: disponibilizarea a 7000 de salariaţi din societăţi comerciale vâlcene care asigură materii prime (sare, calcar), energie şi
servicii; se reduce cifra de afaceri la nivelul SC Oltchim cu 30 mii euro/lună; nerealizarea a 40 % din producţia fizică a judeţului Vâlcea; imposibilitatea finalizării investiţii lor începute; neonorarea contractelor pe pieţele externe. Toate consecinţele generate de oprirea instalaţiilor Arpechim vor genera tensiuni sociale la nivelul municipiului Rm. Vâlcea şi vor afecta grav nivelul de trai al familiilor salariaţilor disponibilizaţi. Avem convingerea că dumneavoastră veţi interveni pentru anularea acestei măsuri cu implicaţii în oprirea instalaţiile Arpechim şi Oltchim, pentru a se continua realizarea indicatorilor economici şi sociali stabiliţi, pentru respectarea angajamentelor contractuale cu beneficiarii interni  şi externi. Vă mulţumim şi suntem convinşi că dumneavoastră împreună cu Prefecturile judeţelor Vâlcea şi Argeş, cu factorii responsabili din ministere şi directorii societăţilor comerciale afectate veţi stabili măsuri eficiente şi sigure pentru continuarea funcţionării SC Oltchim şi Arpechim.
Ion Diculoiu, preşedintele Sindicatului Liber Oltchim
Eduard Dulăcioiu

 Pentru a marca aşa cum se cuvine acest important eveniment, Oltchim a organizat la Hotelul InterContinental din Bucureşti o recepţie, la care au fost invitaţi reprezentanţi de marcă ai ECVM, specialişti din domeniul petrochimiei, precum şi directori ai băncilor cu care compania are colaborări. La eveniment, a fost prezent şi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a venit însoţit de deputatul Aurel Vlădoiu şi preşedintele BCR, Nicola Dănilă. Oltchim, al doilea mare producător pe piaţă de PVC a Europei Centrale şi de Est, a devenit, începând cu data de 30 mai 2007, membru deplin în Consiliul European al Producătorilor de Vinil (ECVM). ECVM (European Council of Vinyl Manufacturers) cuprinde companiile europene producătoare de PVC şi este o divizie a PlasticsEurope.

În rândul membrilor ECVM sunt incluşi primii 11 producători europeni de PVC care împreună realizează 90 % din producţia de PVC a Uniunii Europene. Obiectivele ECVM vizează coordonarea şi susţinerea tuturor eforturilor companiilor membre care au ca scop un management responsabil al ciclului de viaţă al PVC, incluzând o producţie sigură, o utilizare eficientă şi economică şi un management responsabil al deşeurilor. În acest scop, ECVM acţionează pentru reducerea efectelor negative asupra mediului înconjurător prin investiţiile substanţiale ale membrilor săi atât pentru diminuarea emisiilor până la nivelul standardelor stabilite pentru producţia de VCM si PVC cât şi pentru reciclarea deşeurilor, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. ECVM studiază şi încearcă să rezolve problemele de interes public legate de utilizarea şi domeniile de aplicare a produselor fabricate din PVC, cum ar fi protecţia mediului, sănătatea şi siguranţă. De asemenea, ECVM colaborează cu organizaţiile transnaţionale (UE şi Organizaţia Europeană pentru Comerţ şi Dezvoltare), cu asociaţiile industriale (CEFIC, Plastics Europe şi Euro-Chlor), cu organizaţiile din industria de prelucrare a maselor plastice. ECVM îşi desfăşoară activitatea în toate ţările europene care sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Organizaţiei Europene pentru Comerţ şi Dezvoltare (OECD). În prezent, membrii ECVM sunt: Aragonesas (Aiscondel SA) Spania, Arkema – Franţa, Cires SA – Portugalia, Ineos Vinyls – Marea Britanie, Hidropolimers A.B. – Norvegia, LVM N.V. – Belgia, Shin Etsu Internaţional Europe B.V. – Olanda, Solvin – Germania, Spolana AS – Cehia, Vestolit GMBH&Co KG – Germania, Vinolit & Co KG – Germania şi, evident, SC Oltchim SA Rm. Vâlcea. Primirea Oltchim în ECVM confirmă faptul că această companie continuă să fie un brand puternic la nivel naţional şi internaţional, definindu-se prin calitate, inovaţie, seriozitate, competenţă şi diversitate. Ca o recunoaştere a performanţei pe linia calităţii, Oltchim a primit numeroase distincţii: 1997 – compania TUV SUDDEUTSCHLAND a certificat „Sistemul de Management al Calităţii” în conformitate cu ISO 9001, iar în 1999 „Sistemul de Management de Mediu” în conformitate cu ISO 14001 (din anul 2000 cele două sisteme de management certificate au fost integrate într-un singur Sistem Integrat Calitate – Mediu, în prezent fiind în curs de   implementare conceptul TQM – Managementul Total al Calităţii, conform Modelului EFQM pentru excelenţă); 2000 – Premiul Roman pentru Calitate „J.M. Juran” la categoria întreprinderi mari; 2001 – Trofeul Calităţii „J.M. Juan”; 2005 – titlul „Recognised for Excellence in Europe”, acordat de Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii. De-a lungul timpului, Oltchim s-a situat în avangarda industriei de materiale de construcţii în ceea ce priveşte profilele din PVC marca RAMPLAST, marcă ce transmite preocuparea companiei pentru calitate, inovaţie tehnologică, o atentă relaţionare cu clienţii şi nu în cele din urmă respectul pentru protecţia mediului înconjurător. Oltchim se regăseşte în topul mondial al mărcilor din domeniul chimiei şi petrochimiei. În acest sens, stau mărturie colaborările cu mari companii din domeniu. Peste 70 % din producţia Oltchim se exportă. Produsele Oltchim sunt prezente în peste 80 de tari, principalele pieţe de export fiind Orientul Mijlociu (în principal Turcia), Europa Centrală şi de Est, Europa de Vest, şi, de curând, Africa şi regiunea Asia-Pacific. Oltchim doreşte să devină un jucător zonal major, iar contextul este favorabil având în vedere dezvoltarea actuală şi viitoare a ţărilor din fostul bloc comunist şi din Turcia, coroborată cu lipsa sau insuficienţa capacităţilor de producţie în vederea satisfacerii cererii tot mai mari de pe aceste pieţe. Specialiştii Oltchim au pus la punct un amplu şi ambiţios Program de Retehnologizare şi Dezvoltare, care reflectă politica şi strategia Oltchim în scopul creşterii competitivităţii pe piaţa mondială şi alinierii la directivele UE privind protecţia mediului.
Eduard Dulăcioiu

Societatea comercială condusă de ing. Constantin Roibu, Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, a fost primită în rândul membrilor ECVM. ECVM – Consiliul European al Producătorilor de Vinili – reprezintă companiile europene producătoare de PVC şi este o divizie a PlasticsEurope, Asociaţia Producătorilor de Mase Plastice din Europa. Membrii săi includ primii 11 producători europeni de PVC care împreună realizează  90% din producţia Uniunii Europene  (fără România şi Bulgaria). Organizaţia conlucrează activ cu noile ţări din UE pentru a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de producţie, dar şi că întreaga industrie acţionează astfel încât PVC-ul să rămână un produs viabil şi pe viitor.  E.D.

SC Oltchim SA Râmnicu Vâlcea a finalizat în perioada 2000-2004 o etapă importantă a  programului său de modernizare, retehnologizare şi dezvoltare. Potrivit unui comunicat de presă transmis de societate, programul s-a concretizat prin realizarea următoarelor obiective: „instalaţia de electroliză cu membrană schimbătoare de ioni, licenţa UDHE – Germania; modernizarea instalaţiei de obţinere oxo-alcooli (OXO II) prin trecerea fazei de oxo-sinteză pe catalizator de rhodiu, licenţa DAVY McKEE – Anglia; Union Carbide-SUA; instalaţia de anhidridă ftalică, licenţa BALKE DURR – Germania; instalaţia de plastifianţi – dioctilftalat, licenţa BALKE DURR – Germania; instalaţia de concentrare sucuri fructe”.

Aceste obiective reprezintă tehnologii de vârf pe plan mondial şi au în vedere creşterea eficienţei în scopul competitivităţii pe piaţa mondială şi alinierea la Directivele Uniunii Europene privind protecţia mediului. Finanţarea lor a fost asigurată în proporţie de aproximativ 60 % din credite externe cu garanţia statului. Întrucât au fost finanţate numai achiziţiile de echipamente şi utilaje, societatea s-a confruntat cu greutăţi în alocarea surselor pentru plata taxelor vamale, lucrările de construcţii montaj, a lucrărilor în regie proprie şi a altor cheltuieli care au apărut pe parcursul realizării acestor proiecte, fapt ce a condus la întârzieri privind punerea în funcţiune faţă de termenele programate. În perioada 2001-2003, societatea a înregistrat pierderi determinate în principal de conjunctura nefavorabilă de pe piaţa externă, caracterizată, potrivit directorului general Constantin Roibu, prin preţuri scăzute la principalele produse fabricate (PVC, sodă caustică) şi nivelul scăzut al livrărilor de etilenă (principala materie primă utilizată în procesul de fabricaţie). Devalorizarea puternică a monedei naţionale, cât şi nivelul foarte ridicat al dobânzilor, de 40-50 %, au făcut – de asemenea – ca indicatorii economico-financiari să fie influenţaţi puternic negativ şi au produs o decapitalizare excesivă a societăţii. Datorită pierderilor înregistrate, OLTCHIM s-a confruntat cu o lipsă de disponibilităţi astfel că, în perioada 2002-2006, plata ratelor şi a dobânzilor scadente, aferente creditelor externe garantate de stat, au fost efectuate de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant. În comunicatul transmis de Oltchim se mai arată că în urma punerii în funcţiune a acestor obiective de investiţii, finanţate din credite externe garantate de stat „OLTCHIM şi-a triplat cifra de afaceri (în anul 2006, realizând o cifră de afaceri de 617 milioane USD, comparativ cu 213 milioane USD – cât a realizat în anul 2000), iar anul 2006 a fost al treilea an consecutiv când societatea a înregistrat profit pe total activitate”. Prin aceste rezultate, situaţia economico-financiară a OLTCHIM s-a îmbunătăţit, societatea având posibilitatea în anul 2007 să-şi asigure sursele financiare necesare pentru plata ratelor şi dobânzilor scadente la creditele externe garantate de stat. Aşadar, în anul 2007, Oltchim va achita integral către băncile finanţatoare ratele şi dobânzile scadente în valoare de 5.490.827 euro pentru creditele externe garantate de stat şi intenţionează ca şi ratele şi dobânzile rămase de plată, scadente în 2008 şi 2009, să le achite tot din surse proprii. Primele rate scadente din anul 2007, în valoare totală de 3.745.274 euro, au fost achitate băncii finanţatoare KFW – Germania astfel: 1.958.407 euro în luna martie 2007 şi 1.786.867 euro în luna aprilie 2007.

Miercurea trecută, pe bursa zvonurilor din Râmnicu Vâlcea, două chestiuni importante ţineau judeţul cu muşchii încordaţi la maxim. Prima informaţie, potrivit căreia Anuţa Handolescu urma să fie înlocuită din funcţia de prefect cu Codruţ Şereş, de la PC, a picat după un telefon pe Orange. A doua s-a legat, chiar dacă omul de afaceri Viorel Popescu a declarat iniţial presei că nu ar fi vândut River Plaza Mall. Poate nu la preţul pe care îl aflaseră unii dintre noi. Cică un grup de investitori din Israel ar fi bătut palma cu Popescu pentru 54 de milioane de coco europeni, în contract prevăzându-se şi o clauză. Preţul corect se menţine doar în condiţiile în care se dă undă verde pentru parcarea de lângă mall.

Zvonul a fost confirmat de primarul Râmnicului, vineri, când în obişnuita conferinţă de presă acesta a anunţat că proprietarul River Plaza s-ar putea schimba în curând. Mircia Gutău a menţionat, totodată, că lucrările de amenajare a parcării respective vor fi demarate după Zilele Imnului Naţional, pentru a nu se bloca complet circulaţia în zonă. „Proprietarul am înţeles că se va schimba, dar indiferent care va fi acesta voi pune aceeaşi condiţie: să realizeze acea parcare. Mall-ul s-a construit ca peste tot în lume, pe credite. Şi, dacă veţi afla cu cât s-a vândut, veţi vedea că e o afacere. Omul a ştiut să rişte şi a câştigat… dublu!”, a dezvăluit Mircia Gutău. 

Interviu cu Dumitru Constantin, manager Alex Construct

Domnule Dumitru Constantin, când a apărut pe piaţă Alex Construct şi de ce aţi ales domeniul construcţiilor?

Firma Alex Construct a fost înfiinţată în primăvara anului 1998. Am ales domeniul construcţiilor în primul rând pentru că provin din familia hidrotehnicienilor, iar regula după care mă ghidez în viaţă este aceea de a face ceea ce mă pricep cel mai bine. Desigur, întotdeauna am căutat să îmbin idealurile şi aptitudinile proprii cu posibilităţile reale pe care le oferă societatea românească. În plus, investiţiile în construcţii erau foarte mari şi te puneau în faţa unei provocări interesante. Se prognoza o evoluţie ascendentă în acest domeniu, lucru care s-a şi întâmplat. Am ales acest domeniu – aş putea spune – din pasiune dar şi datorită faptului că, în urma realizării unei construcţii, rămâne ceva durabil în timp, pentru generaţiile ce vor urma.

Cu ce vine nou pe piaţă Alex Construct?

În primul rând, venim cu un sistem al calităţii foarte bine pus la punct, cu seriozitate şi pragmatism. Dacă vă referiţi la tehnologiile utilizate în construcţii, nu aş putea spune că folosim o reţetă foarte diferită de cea a altor firme de profil. Toţi clienţii noştri ştiu că facem numai lucruri de calitate şi nu dăm niciodată înapoi. Folosim materiale de calitate, ceea ce face ca toate construcţiile pe care realizăm să fie nu doar plăcute ca aspect ci şi durabile. Alex Construct este o firmă în care profitul este reinvestit. Ne dotăm continuu cu utilaje şi căutăm să ne extindem pas cu pas, creând totodată şi noi locuri de muncă.

Credeţi că intrarea României în UE ne face să construim mai mult?

Intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 nu aş putea spune că a produs schimbări majore. În schimb, noul cod al construcţiilor cred că va deveni ceva mai sever. Aşa ar fi şi normal! Cred că vor creşte vânzările la materiale de calitate superioară deoarece firmele de construcţii vor fi nevoite să dea garanţii pe termen mediu şi lung. Se va pune mai mare preţ pe calitatea construcţiilor, iar firmele serioase vor fi luate întotdeauna în calcul. Cred, de asemenea, că paşii înainte pe care trebuie să îi facă ţara noastră vor antrena investiţii majore în infrastructură. Integrarea încă nu a determinat, cum spuneam, schimbări majore, dar ne aşteptăm ca, pe viitor, firmele de construcţii să aibă şi mai mult de lucru.

Se ştie că românii care muncesc în domeniul construcţiilor peste hotare sunt mai bine plătiţi decât în ţară. Ce impact are acest fenomen asupra pieţei din judeţul nostru în domeniul construcţiilor?

În condiţiile în care muncitorii români din construcţii se vor specializa şi se vor utila, ar putea să obţină veniturile celor care lucrează în Europa, indiferent dacă sunt salariaţi sau întreprinzători. În firma noastră lucrurile merg în această direcţie şi cred că şi în alte societăţi de profil care se respectă, principiile urmărite sunt, în mare, aceleaşi.

Ce vă propuneţi pentru viitorul apropiat?

Este evident necesarul de incinte noi sau renovări, indiferent că sunt civile sau industriale, de amenajări, consolidări, ziduri de sprijin şi aşa mai departe. De aceea, pe viitor, îndrăznesc să-mi doresc să ne dezvoltăm cât mai mult pentru a putea face faţă cât mai bine efectului de globalizare.

Primarul Mircia Gutău a somat zilele trecute SC ROSAL SRL să părăsească Râmnicul, având în vedere că a expirat termenul de 90 de zile în care firma lui Silviu Prigoană mai putea presta servicii de salubritate în Râmnic. Şeful Executivului a precizat că singura situaţie în care lucrurile ar mai putea sta altfel ar fi aceea în care ANRSC ar veni zilele următoare cu un răspuns favorabil SC ROSAL SRL. O astfel de situaţie este puţin probabilă, aşa că este de aşteptat ca până la finele acestei săptămâni firma lui Prigoană să fie scoasă definitiv din Râmnic.

În momentul de faţă, singurul operator de salubritate autorizat în Râmnic este SC URBAN SA. Având în vedere, pe de o parte, decizia de închidere a gropii de gunoi de la Râureni, dar şi problemele întâmpinate în realizarea proiectului de amenajare a gropii de la Feţeni, firma lui Teodor Florescu depozitează gunoiul colectat din municipiu la Gătejeşti, depozit pentru care, potrivit directorului George Pirnea, se desfăşoară „acţiunea de conformare pentru închidere până în iunie 2009”. Dacă Rosal continuă să încheie contracte în Râmnic şi să presteze servicii de salubritate în afara legii, această firmă ar putea să-şi piardă inclusiv licenţa. „Mai au un recurs care se va judeca pe 20 mai, dar suntem convinşi că justiţia va lua şi atunci o decizie corectă. SRL-ul respectiv a pierdut absolut toate recursurile, unul după altul, fie la Curtea de Apel Piteşti, fie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aşa se va întâmpla şi pe 20 mai. Noi între timp ne vedem de treabă, am adus o staţie de compactat performantă şi utilaje, fiind pregătiţi să ducem gunoiul la Gătejeşti compactat şi nu numai cu ajutorul autogunoierelor. Referitor la speculaţiile privind preţurile, pot să vă spun că, deocamdată, nu s-a pus problema măririi acestora. În plus, aceasta e o decizie pe care trebuie s-o ia Consiliul Municipal. Eu pot să vă spun că, din momentul în care URBAN a câştigat licitaţia pentru salubrizarea Râmnicului şi până în prezent, preţul a rămas acelaşi, adică cel mai mic din ţară. Asta şi datorită faptului că domnul Teodor Florescu este vâlcean şi ţine la acest judeţ”, a afirmat George Pirnea, directorul SC URBAN SA Râmnicu Vâlcea.