Potrivit şefului AVAS, Teodor Atanasiu, Oltchim ar putea fi scoasă la privatizare încă din toamna acestui an, mai ales că mai mulţi investitori români şi străini şi-au manifestat interesul de a cumpăra societatea. Atanasiu nu crede că va fi o problemă de concurenţă la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, întrucât în ultimii trei ani la AVAS au ajuns o serie de scrisori de intenţie din partea unor companii serioase. În prezent, are loc evaluarea Oltchim, urmând ca procedurile să fie finalizate în luna septembrie. Dacă evaluarea se va încheia fără probleme, în octombrie AVAS ar putea lansa oferta de privatizare în piaţă, pentru o perioadă de 60 de zile.

Astfel, fiecare investitor interesat va avea timp să-şi facă propriul audit. Consultantul va fi liber să aleagă metoda de privatizare, pentru a se scoate cel mai bun preţ pentru pachetul de 53,26% din acţiuni deţinut de AVAS. O dată cu acţiunile, vor fi vândute şi acţiunile Oltchim. Investitorii vor putea astfel să facă o majorare de capital care să le permită să abordeze toate investiţiile pe care şi le vor propune. 

Deputaţii PSD Vasile Bleotu şi Aurel Vlădoiu poartă tratative cu compania Ford pentru a o convinge să investească la Drăgăşani într-o fabrică de subansamble pentru piese auto. Americanii par interesaţi de terenul deţinut de George Becali la marginea oraşului, însă, parlamentarii vâlceni spun că s-ar găsi şi alte soluţii, în cazul în care latifundiarul din Pipera ar cere o sumă astronomică pentru fosta Uzină Mecanică. „Mi-au transmis că în jur de 20 august vor veni aici să negocieze direct cu Becali. E mai dificil de negociat cu el, aşa că trebuie să discute direct. Eu îi găsisem nişte spanioli, apoi nişte portughezi, care erau dispuşi să dea 7-8 milioane de euro pe această proprietate, dar el cere 15.

Pe fabrică, mă rog, a dat 1 milion de euro, dar e dreptul lui să supraliciteze. Noi ne-am angajat că vom crea 1.000 de locuri de muncă în zonă şi trebuie să ne ţinem de curând. De aceea, ne zbatem să convingem ambele părţi. Mai vin câte unii la audienţe şi-mi dau, chipurile!, idei preţioase. Dar le reamintesc faptul că locurile de muncă nu se dau în primărie şi nu avem de gând să-i schimbăm pe ai lor ca să-i punem pe ai noştri. În Primăria Drăgăşani, se impune o restructurare masivă, dar bineînţeles că oamenii care şi-au făcut şi-şi fac treaba vor rămâne. În primărie, sunt peste 600 de angajaţi, cu tot cu asistaţi sociali. Am băgat de curând în Consiliul Local un proiect privind reducerea numărului de angajaţi, dar s-au opus liberalii. Îl vom băga din nou, până va trece, pentru că banii irosiţi pe salariile unora care stau ca bibelourile în instituţie trebuie folosiţi pentru infrastructură. Vrem să creăm minim o mie de locuri de muncă, dar în sectorul productiv şi să reducem din birocraţie. Am avut o discuţie şi cu omul de afaceri Robert Negoiţă, patronul ziarului Ring şi al Mall-ului din Sectorul 2, cu domnul Onţanu şi sper să-i conving să investească la Drăgăşani. După cum ştiţi probabil, centrul de legume-fructe a fost cumpărat de nişte sirieni, care n-au făcut decât să taie lemn şi să obţină sume imense vânzând blăni. S-a cam terminat, însă, şi cu pădurile, şi acum sunt dispuşi să vândă centrul la 1,5 milioane de euro. Poate găsim şi aici un investitor serios, dispus să amenajeze un centru agricol puternic în zonă, cum era altădată”, informează Vasile Bleotu.    

• Dorin Dobrişan şi Remus Grigorescu, însărcinaţi să coordoneze centrul IBR din judeţul nostru

De curând, la Râmnicu Vâlcea, s-a înfiinţat un centru zonal al Institutului Român Bancar. IBR are ca principal obiectiv perfecţionarea profesională, pregătirea şi specializarea personalului bancar, în conformitate cu strategia stabilită de Banca Naţională a României (BNR) în cooperare cu Asociaţia Română a Băncilor şi cu programele aprobate de Consiliul de Administraţie. De coordonarea activităţii centrului IBR de la Râmnicu se ocupă Dorin Dobrişan şi Remus Grigorescu, care au iniţiat deja un curs, la care s-au înscris peste 20 de persoane dornice să primească certificatul de bancher european. Al doilea curs va avea loc în luna septembrie, prilej cu care va fi organizată şi o conferinţă de presă la care este invitat să participe şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Vineri, 25 iulie 2008, la sediul societăţii OLTCHIM, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor OLTCHIM a decis amânarea acţiunii de majorare a capitalului social până la primirea unui răspuns din partea Direcţiei Generale Competiţie din UE – dacă această majorare este de natura ajutorului de stat sau nu. „Este normal ca statul să-şi recupereze banii investiţi în Oltchim. Precizez că datoria Oltchim faţă de statul român nu reprezintă taxe sau impozite neplătite de către companie. Această datorie reprezintă rate la credite de investiţii plătite pentru Oltchim de către Ministerul de Finanţe ca urmare a blocării financiare a societăţii în urma modificării legislaţiei privind investiţiile de către stat şi anume introducerea de taxe vamale la echipamentele şi tehnologiile aduse din import.

Ca urmare este normal ca statul sa-si recupereze acesti bani fie prin majorare de capital fie prin privatizarea societatii si plalta datoriei de catre noul proprietar”, a declarat Constantin ROIBU, director general şi preşedintele Consiliului de Administraţie al OLTCHIM. Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din România şi este lider de piaţă în Europa Centrala şi de Est pentru o serie de produse ca soda caustică, policlorura de vinil (PVC), polioli, plastifianţi. Societatea derulează în prezent un program investiţional impresionant, în valoare de peste 350 mil. euro, destinat retehnologizării şi extinderii capacităţilor de producţie.

De la numirea liberalului Nicolae Vălimăreanu în funcţia de director general, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea a devenit o unitate rentabilă, care reuşeşte, spre deosebire de anii trecuţi, să facă şi profit. RAJDP are contractate lucrări de asfaltare prin Consiliul Judeţean în localităţile Fârtăţeşti (1 km), Ştefăneşti (2 Km), Valea Mare (1 km), Stăneşti (1,5 km), Laloşu (0,5 km), Alunu (1 km), Băile Govora (0,5 km), Făureşti (1 km), Mădulari (0,5 km), Şuşani (0,5 km), Păuşeşti Otăsău (3,5 km), Frânceşti (0,5 km) şi Scundu (0,5 km). De asemenea, are în execuţie poduri şi podeţe în localităţile Tetoiu, Stoileşti, Scundu, Mitrofani, Costeşti, Păuşeşti Otăsău şi Galicea, ultimele două lucrări de investiţii menţionate fiind realizate în proporţie de peste 95 la sută.

Cu fonduri pe H.G. 577 / 1997, RAJDP execută în acest moment lucrări de pietruiri şi impermeabilizare în comunele Păuşeşti Otăsău şi Perişani, în alte două localităţi, Şirineasa şi Pietrari acestea fiind deja finalizate, săptămâna trecută. Pe Programul SAPARD, instituţia condusă de Nicolae Vălimăreanu a contractat lucrări în comuna Glăvile (70 %), iar la Creţeni recepţia investiţiei este programată pentru zilele următoare. Profitul estimat la RAJDP pentru prima parte a anului 2008 este de peste 140 de miliarde de lei, adică de cel puţin trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Printre achiziţiile mari făcute la RAJDP în ultima vreme, se numără şase basculante IVECO, doi cilindri compactori şi două motocompresoare. Tot sub acelaşi manageriat, laboratoarele şi bazele de producţie din Călimăneşti, Stoileşti, Lădeşti, Creţeni şi Drăgăşani au fost modernizate.  

Zilele trecute, Uniunea Naţională a CAR a organizat la Jupiter, Conferinţa Naţională anuală, la care a participat şi CAR Oltchim, iar Consiliul Director şi-a prezentat raportul de activitate pentru anul 2007. În perioada de raportare, conducerile caselor de ajutor reciproc şi uniunile teritoriale la care sunt acestea afiliate, respectiv UNCAR la nivel naţional, s-au preocupat prin acţiunile şi obiectivele lor să aibă în vedere reformarea sistemului CAR şi dezvoltarea acestuia. Este de remarcat faptul că sistemul CAR are încă din anul 2008 o Direcţie de Supraveghere Proprie care are misiunea de a identifica prin intermediul indicatorilor de prudenţialitate şi eficienţă, casele de ajutor reciproc cu probleme de riscuri şi de a interveni pentru soluţionarea acestora.

Principalele preocupări ale Direcţiei de Supraveghere în anul 2007 s-au concentrat pe problemele privind stabilitatea financiară, riscurile generale de sistem şi riscul de strategie. O altă preocupare de seamă a sistemului CAR o reprezintă comasarea caselor mici şi constituirea de case mari, mult mai puternice. Începând cu 11 ianuarie 2008, sistemul CAR a fost afiliat la Reţeaua Europeană de Microfinanţare, cu sediul la Paris. În cadrul conferinţei de la Jupiter au fost stabilite următoarele obiective pentru perioada următoare: consolidarea caselor pentru atragerea de noi membri; continuarea comasării caselor mai mici şi fără perspective; iniţierea de politici care să vizeze extinderea activităţii CAR în mediul rural; fidelizarea membrilor CAR prin servicii promoţionale şi alte iniţiative stimulativ-atractive; continuarea perfecţionării personalului prin cursuri de specializare; promovarea unui sistem de marketing adecvat dezvoltării activităţii caselor de ajutor reciproc; reproiectarea formularelor standard pentru activitatea CAR.
„Este îmbucurător faptul că la nivel naţional, casele de ajutor reciproc afiliate la UTCAR Vâlcea se înscriu pe un trend ascendent al activităţii, deşi şi-au desfăşurat activitatea în condiţii care nu au fost întotdeauna prielnice, având în vedere concurenţa acerbă pe care o fac sistemul bancar şi alte instituţii de finanţare existente. Respectarea standardelor cuprinse în statutul-cadru al caselor de ajutor reciproc şi eforturile deosebite ale conducerilor şi salariaţilor, precum şi ale unităţilor teritoriale au condus la obţinerea unor rezultate remarcabile de către unele case de ajutor reciproc. La Jupiter au fost enumerate primele 10 case iar acestea au fost recompensate cu diplome de onoare. Casa de Ajutor Reciproc Oltchim, care este afiliată la Uniunea Teritorială Vâlcea, a fost nominalizată pe locul III la nivel naţional şi a primit diploma de onoare care ne stimulează activitatea în continuare. Acest lucru ne obligă să ne perfecţionăm activitatea în continuare şi să acţionăm în direcţiile stabilite spre un sistem performant. Facem apel cu această ocazie că CAR Oltchim este o instituţie financiară nebancară cu caracter deschis spre comunitatea din municipiul Râmnicu Vâlcea şi nu numai. De aceea, vă aşteptăm cu interes să deveniţi membri ai casei noastre. Vă veţi convinge că suntem o casă puternică şi cu perspective serioase spre performanţă. În acest sens, avem o agenţie municipală în Râmnicu Vâlcea, care funcţionează zilnic între orele 8 şi 16 în clădirea Sindicatelor, înainte de Policlinica cu Plată”, ne-a declarat Ilie Şarpe, directorul economic al CAR Oltchim.  O.H.

Vă povesteam într-una din ediţiile trecute despre încercările fostului director al Uzinelor Sodice Govora, Ion Popescu, în prezent membru PNL, de a crea la Zăvideni (sat al comunei Prundeni) una dintre cele mai moderne ferme din România. Şi nu orice fel de fermă, ci una de capre. După ani de zile de tatonări, se pare că zilele acestea se va semna contractul de cofinanţare al proiectului, Uniunea Europeană oferind 1,3 milioane euro, care se vor adăuga celor două milioane de euro cât reprezintă împrumutul acordat de BCR. Dacă totul merge bine, în luna iulie Ion Popescu va depune încă un proiect privind realizarea unei fabrici de lapte şi brânzeturi de capră.

De această dată, Uniunea Europeană vine cu 2,5 milioane de euro iar investitorul cu 3,5 milioane. „După ştiinţa mea, va fi singurul complex de asemenea dimensiuni din România. Fratele meu doreşte şi el să investească într-un abator şi o fermă de vaci, ceea ce ne va asigura întregul circuit necesar dezvoltării unei afaceri de succes. Nu facem aceste investiţii pentru ca peste câţiva ani să vindem afacerea la cheie. Nu urmărim profituri fabuloase ci vrem să demonstrăm că şi în România se pot face investiţii serioase în agricultură. Nu este însă exclus să înstrăinez afacerea, în cazul în care peste o vreme nu mă voi mai putea ocupa de ea. Este o opţiune”, ne-a declarat Ion Popescu.  O.H.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea informează că, în luna iunie 2008, trebuie depuse la Fisc, după caz, documentele precizate mai jos.
- Până la 25 iunie 2008, inclusiv:
- Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii mai 2008, formular 100, cu termen lunar.
- Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale pentru obligaţiile bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale aferente lunii mai 2008, formular 102, cu termen lunar.

- Declaraţie privind accizele, cu termen lunar, pentru obligaţiile aferente lunii mai 2008, formular 103.
- Decontul de taxă pe valoarea adăugată, se depune de plătitorii de TVA pentru care perioada fiscală este luna calendaristică pentru luna mai 2008, formular 300.
- Decontul special de taxa pe valoarea adăugată, pentru contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 153.1 din Codul Fiscal şi care au efectuat achiziţii intracomunitare în luna precedentă, formular 301.
- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România, formular 224.
- Până la 30 iunie 2008, inclusiv:
- Declaraţie informativă privind impozitul reţinut pe veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit, formular 205. Declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil (art. 78, alin (1), lit. e din Codul Fiscal) pentru care s-a reţinut şi virat impozit final în cotă de 16% (art. 79, alin (1) din Codul Fiscal). De asemenea, declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venituri din dividende, din dobânzi, din lichidare/dizolvare, din premii şi din jocuri de noroc şi din pensii.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea informează că, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 327/2008, sumele provenind din taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare, impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetul de stat, şi se achită la trezoreriile teritoriale.
Încasările vor fi cuprinse distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei şi vor fi folosite pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar.

Una dintre formele prin care se acordă ajutorul public judiciar o constituie scutirea, reducerea, eşalonarea sau amânarea la plată a taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită, pentru persoanele ale căror venituri sunt sub plafoanele prevăzute de lege.
În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxelor judiciare adresate instanţelor, prin încheiere se vor stabili fie scutirea de plată, fie, după caz, cota de reducere, termenele de plată şi cuantumul ratelor.
În cazul în care se constată că beneficiarul ajutorului public judiciar sau al asistenţei extrajudiciare a prezentat date false sau a ascuns date în legătură cu situaţia lui materială, Ministerul Justiţiei va sesiza instituţiile fiscale competente, în vederea obligării acestuia la restituirea sumelor de care a beneficiat în mod nejustificat.

Aflat în vizită la Oltchim, premierul a constatat că proiectul său de privatizare a societăţii corespunde strategiei gândite de managerul general Constantin Roibu. Cei doi s-au pus de acord că privatizarea Oltchim trebuie realizată pe cât posibil cu capital românesc, varianta investitorilor strategici nefiind una „optimistă”. Constantin Roibu a făcut chiar o scurtă trecere în revistă a experienţelor anterioare privind privatizările în industria petrochimică în care au fost implicaţi „investitorii strategici”. Concluzia a fost că în toate aceste cazuri eşecurile au fost răsunătoare, multe dintre activităţi fiind închise total, în dauna economiei româneşti.

Roibu a căzut de acord cu premierul şi în privinţa ultimelor detalii privind preluarea pirolizei de la Arpechim. De asemenea, directorul general de la Oltchim i-a prezentat şefului guvernului un proiect de dezvoltare a companiei, care potrivit calculelor sale, va duce la crearea a aproximativ 2000 de noi locuri de muncă pe platformă.