La jumătatea săptămânii trecute, preşedintele PD-L Vâlcea, senatorul Dorel Jurcan şi şeful organizaţiei municipale a acestui partid, primarul Mircia Gutău s-au întâlnit cu miniştrii Economiei şi Finanţelor, Adriean Videanu respectiv Gheorghe Pogea, pentru a obţine promisiunea că guvernul va depune toate diligenţele în vederea obţinerii avizului Comisiei Europene în vederea rezolvării situaţiei de la Oltchim. „Oltchim a cerut garanţia statului pentru obţinerea creditului de 100 milioane euro. Vom încerca să menţinem societatea la un nivel la care să nu fie nevoie să se recurgă la disponibilizări. Suntem încrezători în rezultatele discuţiilor cu factorii responsabili”, a declarat senatorul Dorel Jurcan. Conversia în acţiuni a creanţei deţinute de AVAS la Oltchim, în valoare de circa 140 milioane de euro şi acordarea de garanţii de stat, sunt principalele măsuri vizate de Ministerul Economiei în acest an pentru a relansa industria petrochimică.

AVAS este acţionarul majoritar al Oltchim, deţinând 53,26% din capitalul societăţii. Ministerul Economiei ia în considerare şi emiterea de către Eximbank, în numele şi contul statului, a unei scrisori de garanţie în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, în vederea obţinerii de către Oltchim a unui credit bancar în acest an sau în 2010. Totodată, reprezentanţii Ministerului Economiei propun Ministerului Finanţelor aprobarea unor garanţii guvernamentale pentru credite de investiţii de aproximativ 320 milioane euro între 2010 şi 2013, pentru relansarea activităţii combinatului. În acelaşi timp, conducerea Oltchim anunţă că intenţionează să ceară sprijinul Comisiei Europene pentru a obţine un ajutor de stat, în vederea normalizării capacităţii de producţie, diminuată în prezent cu aproximativ 50% din cauza crizei economice.   O.H.

Peste 3.000 de muncitori de la combinatul Oltchim vor ieşi joi în stradă. Sindicaliştii au luat această decizie pentru a presa Guvernul să susţină conducerea societăţii în demersurile de obţinere a unui ajutor de la stat pentru combinat. Din luna noiembrie, Oltchim funcţionează la jumătate din capacitate pentru că Arpechim Piteşti a dublat preţul la materia primă oferită combinatului. Sindicaliştii şi parlamentarii vâlceni cer un ajutor de stat care să permită Oltchimului să cumpere Arpechim Piteşti, rezolvând astfel problema aprovizionării cu etilenă. Muncitorii din Oltchim au decis să protesteze timp de o săptămână, începând de joi. Ei vor mărşălui opt kilometri în fiecare zi, de la combinat până în centrul municipiului Râmnicu Vâlcea.

În opinia deputatului Aurel Vlădoiu, unul dintre politicienii care permanent s-au aflat alături de directorul general Constantin Roibu, sprijinind toate demersurile acestuia de salvare a Oltchimului „există toate argumentele din lume pentru obţinerea acestui ajutor de stat”. Compania Oltchim atrage în România, anual, din exporturi, peste 400 de milioane euro. În condiţiile în care va prelua şi Arpechimul, această cifră va creşte cu circa 50 la sută. „Toţi factorii de decizie trebuie să înţeleagă faptul că Oltchim este pilonul economiei vâlcene. Este cea mai importantă societate comercială din judeţul nostru, ceea ce înseamnă că subiectele legate de această companie trebuie tratate cu maximă seriozitate. Râmnicul este un municipiu monoindustrializat, iar de soarta Oltchim depind şi alţi agenţi economici importanţi, dintre care aş enumera USG, CET şi Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea. Aceste societăţi depind una de cealaltă. Peste 20 de mii de angajaţi depind direct de Oltchim. Aşadar, toţi factorii de decizie trebuie să colaboreze, indiferent de culoarea politică a celor care conduc, pentru a rezolva situaţia de pe platforma industrială. După părerea noastră, se întrevăd trei soluţii: 1. Acordarea unui credit oferit de un consorţiu de bănci, pentru care să garanteze statul; 2. Oferirea unui ajutor de stat (aşa cum toate ţările membre UE îşi ajută companiile cu o pondere importantă din cifra de afaceri provenită din exporturi, şi România ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi proteja unitatea fanion în domeniul chimiei şi petrochimiei); 3. Majorarea capitalului social al societăţii, care în prezent este de doar 8 milioane de euro. Ori, ca să iei un credit de aproximativ 100 milioane de euro, sau poate chiar mai mult, este nevoie de un capital social mai mare. Cred că intervenţia Ministerului Economiei, a Guvernului, nu suportă amânare. Cheia este la miniştrii Ariean Videanu şi Gheorghe Pogea. Există şi o lege privind conversia în acţiuni a datoriilor pe care Oltchim le înregistrează la stat şi nu înţeleg de ce nu este aplicată…”, a declarat deputatul PSD Aurel Vlădoiu, considerând, în acelaşi timp, că „toată greutatea de la Oltchim nu trebuie lăsată pe umerii directorului general Roibu, ci toţi trebuie să dăm o mână de ajutor”. În opinia parlamentarului social-democrat, mişcările sindicale de pe platforma industrială sunt benefice şi speră „să aibă efectul scontat: determinarea Guvernului să intervină”. „Eu am propus ca toţi parlamentarii vâlceni, domnul preşedinte Ion Cîlea, prefectul, liderii de sindicat, să ne urcăm într-un microbuz împreună cu domnul director general Roibu şi să mergem la ministrul Adriean Videanu pentru a găsi cele mai bune soluţii. Şi domnul senator Dorel Jurcan ne-a promis că va aranja o întâlnire cu colegii săi de la PD-L, deci pot să spun că sunt încrezător că lucrurile se vor rezolva”, a mai adăugat parlamentarul social-democrat.
Eduard DULĂCIOIU

Prin intermediul unui comunicat de presă, săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, a ţinut să facă o serie de precizări legate de situaţia de la CET Govora, în contextul crizei mondiale. „Problemele generate de reducerea cantităţii de gaze furnizate de ruşi Uniunii Europene nu a adus perturbări în activitatea CET-ului. Agenţii economici şi cele peste 39 de mii de apartamente care beneficiază de serviciile CET Govora au primit apă şi căldură ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. Din fericire, la CET avem un manager extraordinar, pe domnul Mihai Bălan, care a acţionat eficient. Măsuri s-au luat încă din vara anului 2008, iar stocurile au fost urmărite foarte atent”, a declarat preşedintele Ion Cîlea după şedinţa de analiză desfăşurată zilele trecute pe platforma industrială.

„Pe stoc, avem cel puţin 40 de mii de tone de lignit, circa 290 de mii cu tot cu rezervă, ceea ce înseamnă că 50 de zile de acum înainte nu avem nici cel mai mic motiv de îngrijorare. Cât priveşte stocurile de păcură, la fel, nu avem nici un motiv de îngrijorare. Avem înmagazinate 5.400 de tone. În plus, prin realizarea unui amestec pe care noi îl numim huilă energetică, am redus simţitor cantitatea de gaze folosită în producţie. Referitor la serviciile oferite de CET la Băile Olăneşti, de asemenea, pot să vă asigur că nu sunt probleme. Nici la Călimăneşti, unde, cum bine ştiţi, e folosită renumita apă geotermală”, a mai adăugat preşedintele CJV.  E.D.

PSD a câştigat dreptul de a numi noul director al SC Hidroelectrica SA Sucursala Olt Superior, după îndelungi negocieri cu PD-L. În acest post, a fost promovat în urmă cu câteva săptămâni Ioan Sima, venit prin transfer de la Hidroserv. Sima beneficiază de susţinerea social-democraţilor, deci fără îndoială că va rămâne în funcţie multă vreme de acum înainte. Este un excelent manager, ceea ce înseamnă că Hidroelectrica SA va avea toate şansele să se dezvolte, aşa cum şi-a propus. Hidroelectrica va investi în acest an 1,15 mld. lei (circa 300 mil. euro) pentru punerea în funcţiune a noi obiective şi retehnologizarea centralelor cu durată de viaţă depăşită. La nivel naţional, compania, controlată de stat prin Ministerul Economiei, are peste 5.000 angajaţi şi administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de 6.335 MW.  E.D.

Tânărul consilier judeţean PD-L, Bogdan Almaşi nu este indiferent faţă de problemele cu care se confruntă Oltchim în această perioadă. Acesta ne-a declarat că apreciază modul în care managerul general al combinatului, Constantin Roibu a reuşit până acum să gestioneze o situaţie extrem de dificilă şi a lansat un apel către autorităţi, dar şi către clasa politică în sensul sprijinirii celei mai importante societăţi vâlcene. „Rolul Oltchim în economia judeţului este vital şi, prin urmare, toţi factorii de decizie ar trebui să depună toate eforturile pentru a-l sprijini. În perioada următoare, toţi cei implicaţi în viaţa publică şi implicit, în cea politică, ar trebui să fim mai aproape de problemele de pe platforma chimică. Atât din punct de vedere social, cât şi economic, avem nevoie de o situaţie stabilă în această zonă. Sunt convins că guvernul Boc va sprijini Oltchim în demersul de obţinere a creditului cu care să fie cumpărată piroliza de la Piteşti”, ne-a spus Bogdan Almaşi.  O.H.

Preşedintele Ion Cîlea, speră ca, în curând, mai multe instituţii publice să intre în subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea. El a anunţat că, după ce acest lucru se va întâmpla, va reduce simţitor din salariile directorilor, mulţi dintre aceştia încasând salarii „exagerat de mari”. „Vina este a liberalilor! Ei au confundat bugetul statului cu propriile buzunare şi au considerat probabil că se cade ca cine împarte să-şi facă parte. Noi venim cu o abordare total diferită, spre binele tuturor”, a anunţat Ion Cîlea. Liderul social-democrat îi consideră pe liberali direct răspunzători şi pentru situaţia de la CET Govora. „Riscăm să pierdem peste 500 de milioane de euro la CET, pentru că liberalii au avut interese să direcţioneze aceşti bani către o centrală din Moldova. CET Govora a depus un proiect foarte bun, apreciat inclusiv de Guvern, dar în final a intervenit ceva ce le-a schimbat această părere.

Nu pentru că şi-ar fi dat seama că ar fi fost vreo problemă cu proiectul, nu există aşa ceva, chiar ei au spus că e cel mai bun, ci pentru că aşa le-au dictat interesele. Dar vă asigur că mă voi bate cu oricine să îndrept situaţia, să recuperăm aceste fonduri, şi am convingerea că liderii centrali ai PSD, domnul preşedinte Mircea Geoană, domnul Miron Mitrea şi alţii ne vor ajuta. Nu putem şi nu vom pierde această sumă, pe care ne-am propus să le folosim pentru modernizarea, retehnologizarea şi dezvoltarea CET Govora”, a mai spus Ion Cîlea. 

Demersurile preşedintelui CJ Vâlcea, Ion Cîlea, pe lângă conducerea centrală a PSD, căreia i-a solicitat să intervină la Guvern pentru a convinge AVAS-ul să-şi mandateze reprezentantul în CA Oltchim în vederea aprobării achiziţiei Arpechimului de la Piteşti, au avut efectul scontat. Zilele trecute, Consiliul de Administraţie de la Oltchim SA şi-a dat acordul pentru contractarea împrumutului în valoare de o sută de milioane de euro necesar în acest sens. „Liberalii ţineau cu dinţii să nu dea acest mandat, dar după intervenţiile noastre, s-au liniştit. Vă reamintesc că cei care momentan deţin Arpechimul doreau să închidă această societate, iar acest lucru ar fi fost tragic pentru Oltchim, care rămânea fără etilenă. Acum, lucrurile sunt tranşate: Oltchimul are posibilitatea să cumpere Arpechimul şi să se dezvolte, aşa cum domnul director general Constantin Roibu şi-a propus.

Nu ştiu ce ar fi vrut liberalii; probabil să lase patru mii de oameni fără loc de muncă, gândindu-se că astfel se răzbună pe noii guvernanţi. Pentru noi, repet, cel mai important este că nu s-a blocat procesul de cumpărare a Arpechimului, iar la Oltchim activitatea poate fi salvată”, a declarat Ion Cîlea.  E.D.

După numirea liberalului Nicolae Vălimăreanu în funcţia de director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Vâlcea, despre această unitate a început să se vorbească numai la superlativ, în primul rând pentru că a devenit rentabilă iar spre deosebire de anii precedenţi reuşeşte să facă şi profit. Având un manager de excepţie, RAJDP şi-a mărit constant capacităţile de producţie şi a investit în dotări, făcând faţă cu brio noilor pretenţii de pe piaţă. Numai în ultimele două luni, RAJDP a participat la implementarea a zeci de proiecte de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural, transformând aproape radical faţa unor comune până nu demult uitate de Dumnezeu. În perioada noiembrie-decembrie, instituţia condusă de Nicolae Vălimăreanu a reuşit să ducă la bun sfârşit mai multe investiţii contractate prin Consiliul Judeţean.

Este vorba, în primul rând, despre modernizarea drumurilor judeţene 676 B (Glăvile) şi 703 M (Perişani), fiecare pe o lungime de câte 2 kilometri, despre realizarea unui pod în comuna Racoviţa, situat pe DJ 703 M, dar şi despre reabilitarea DJ 651 B şi 646 B, pe o lungime totală de 8 kilometri. În paralel, RAJDP a asfaltat alţi peste 32 de kilometri: Racoviţa – 0,8 km, Malaia – 1 km, Voineasa – 0,7 km, Păuşeşti Măglaşi – 0,9 km, Budeşti – 0,9 km, Nicolae Bălcescu – 0,8 km, Galicea – 1 km, Valea Mare – 1,3 km, Făureşti – 1,45 km, laloşu – 0,2 km, Fârtăţeşti – 1,5 km, Scundu – 1 km, Stăneşti – 0,8 km, Cernişoara – 0,8 km, Măldăreşti – 2,1 km, Vaideeni – 0,85 km, Orleşti – 0,9 km, Prundeni – 0,9 km, Prundeni – 1,5 km, Lădeşti – 0,9 km, Ştefăneşti – 1,3 km, Lungeşti – 2 km, Dăeşti – 1,4 km, Stoeneşti – 0,9 km, Stroeşti – 1,7 km, Slătioara – 1 km, Tomşani – 0,6 km, Costeşti – 1,2 km, Frânceşti – 1,3 km, Băbeni – 0,7 km şi Drăgăşani – 0,5 km. La aceste lucrări se adaugă cele în curs de finalizare sau deja realizate, atât pe Ordonanţa 7, SAPARD, HG 577, cât şi pe alte programe. Pe întreg parcursul anului 2008, RAJDP a asfaltat în jur de 100 de kilometri de drumuri, iar potrivit unui bilanţ neoficial, cifra de afaceri a acestei unităţi economice a urcat la peste 500 de miliarde de lei, cu un profit estimat la aproximativ 15 miliarde de lei. În anul 2008, RAJDP a înregistrat şi alte premiere. Pentru prima dată, în judeţul Vâlcea, s-a realizat o lucrare de asfaltare în trei straturi. Este vorba despre Bulevardul Dem Rădulescu, considerat cea mai mare investiţie de după Revoluţie a Primăriei Râmnicului.   

• Vâlceanul Dan Niţu, managerul societăţii, declară că ţinta pentru 2009 este transformarea firmei într-o companie multinaţională
• Omul de afaceri liberal mai spune că, în condiţiile în care noul guvern ştie ce are de făcut, în România, în luna martie a anului viitor, se va vorbi la trecut despre criză 
• În ceea ce priveşte situaţia PNL, el se arată la fel de optimist, convins fiind că, în cazul în care la municipiu se produc schimbări, trendul partidului nu poate fi decât ascendent

Pentru început, domnule Dan Niţu, v-aş ruga să ne spuneţi care sunt principalele elemente ce definesc în acest moment compania pe care o conduceţi şi ce a reprezentat anul 2008 pentru DAMILA.

Pentru DAMILA, 2008 a fost un an excepţional. După cum probabil cunoaşteţi, principala noastră activitate ţine de importul metalelor, cei mai importanţi parteneri cu care avem relaţii de afaceri provenind din ţări precum Turcia, India, Italia, Cehia, Serbia, Ungaria sau Spania. Ca să vă faceţi o idee cât mai clară, vreau să vă spun că 80 la sută din cifra noastră de afaceri provine din valorificarea metalului pe care îl importăm. Altfel spus, materialele de construcţii nu reprezintă preocuparea noastră numărul unu. Spun asta pentru că, la Vâlcea, suntem într-adevăr cunoscuţi în special pentru această activitate, secundară, cum menţionam. Revenind la ultima parte a întrebării, aş mai adăuga faptul că, din acest an, Damila nu mai este firmă regională, ci naţională, iar ţinta pentru anul viitor este să devenim o companie multinaţională. Acţionăm pe toată piaţa românească şi avem depozite în Timişoara, Craiova şi Bucureşti. În 2009, vom avea un doc şi în Portul Constanţa. Astfel, vom asigura o mai bună mobilitate a mărfii, care va fi descărcată din vapoare şi vom avea şi posibilitatea să o depozităm în cele mai bune condiţii.

La cât se ridică în prezent cifra de afaceri a companiei şi cum vă descurcaţi în această perioadă de criză?

După estimările mele, cifra noastră de afaceri se ridică în 2008 la peste 90 de milioane de euro, iar profitul se încadrează undeva în jurul valorii de 4 milioane de euro. Eu apreciez că am avut rezultate excelente inclusiv la Vâlcea. În ciuda previziunilor deloc optimiste legate de criza mondială, cred că în perioada octombrie-decembrie nu vom înregistra pierderi, dar, repet, profitul va fi la limită. Preconizez o situaţie similară şi pentru prima parte a anului următor. Cel mai probabil, perioada de creştere va debuta spre începutul lunii aprilie, când piaţa îşi va reveni. În iunie 2009, n-ar fi exclus să avem preţurile din septembrie 2008. În acel moment, va fi foarte mare nevoie de lichidităţi. În România, cred că problema va fi de ordin financiar, nu economic. Cine va sta bine cu cash-flow-ul va avea de câştigat. Iar Damila va fi una dintre companiile care nu vor întâmpina greutăţi din acest punct de vedere. Spre deosebire de alte firme, noi am decis să nu apelăm la buget pentru a investi în terenuri, în imobiliare în general, deşi, la un moment dat, cei care abordau o strategie de acest gen reuşeau să-şi rotunjească veniturile. Luau un teren cu suprafaţă mare la un preţ ceva mai mic, îl parcelau, apoi îl vindeau pe bucăţi şi scoteau dublu, triplu… Noi am preferat să utilizăm surplusul pentru dezvoltare şi considerăm că am procedat bine. După cum ştiţi, producem plasă sudată, ţiglă metalică şi tablă, pe care o luăm rulouri şi o fasonăm. Am mărit capacităţile de producţie, am investit în retehnologizare, în acest fel crescând pe piaţă, contând din ce în ce mai mult. Ei bine, această strategie ne-a ajutat în business. Produsele noastre au ajuns la clientul final, ceea ce înseamnă că nu a mai fost nevoie de intermediari, de comercianţi, care să ne asigure desfacerea către constructori, către industrie, sectorul căruia Damila i se adresează în mod special. Am ţinut foarte mult şi am şi reuşit să ne dezvoltăm pe orizontală, să avem o cotă de piaţă foarte bună, lucru care contează enorm mai ales într-o perioadă de criză.

Mulţi dintre oamenii de afaceri liberali se tem de criză, cu atât mai mult cu cât PNL a ieşit de la guvernare. De ce la Damila lucrurile ar sta total diferit, iar dumneavoastră, managerul companiei, membru marcant al PNL, sunteţi optimist, chiar şi în toiul unei perioade considerată nefastă pentru întreg mediul de afaceri?

Răspunsul meu este cât se poate de simplu: păi, în primul rând, nu avem afaceri cu statul. Iar dacă sunt, nu cred că depăşesc 0,5 la sută din cifra de afaceri. Dacă să presupunem, în această perioadă, statul nu mai are fonduri pentru investiţii publice de anvergură, businessul nostru nu este afectat cu nimic. Cei care însă trăiesc din afacerile cu statul, ar putea întâmpina greutăţi în condiţiile în care nu au învăţat şi altceva.

Pentru că tot vorbim despre stat, ştiu că Damila are sediul social la Măciuca. Practic, bugetul acestei localităţi depinde în mare parte de taxele şi impozitele plătite de compania dumneavoastră. Aţi făcut un calcul: cu cât contribuiţi la visteria comunei?

Acum vreo doi ani, legea s-a schimbat, iar impozitele pe salarii acum ajung la bugetul localităţii în care ai punctul de lucru. Deci contribuţia la care vă referiţi nu mai este la nivelul la care ne-am fi dorit noi. Într-adevăr, am ţinut foarte mult ca sediul social al firmei să rămână la Măciuca şi o să-l avem multă vreme de acum înainte acolo; eu sper că pentru totdeauna. Ştiu că impozitele pe clădiri şi maşini, adică aproape un miliard de lei, sigur ajung în visteria comunei noastre de suflet, lucru care nu poate decât să ne bucure. Sigur, pe lângă această sumă, noi tot timpul am ajutat comunitatea din Măciuca, fie reabilitând un drum, fie construind o biserică ori o pensiune. Avem o fundaţie, prin care oferim ajutor de fiecare dată când este nevoie sau pur şi simplu ni se cere. Nu ştiu dacă aţi aflat că derulăm un program de cursuri de engleză şi matematică, la liceul din Măciuca, destinat tuturor elevilor dornici să înveţe mai mult în aceste domenii. Sunt trei grupe de copii care, de câteva ori pe săptămână, sunt meditaţi la cele două discipline de profesori foarte buni. După ce termină studiile, elevii şcoliţi la Măciuca au uşa deschisă la Damila. Mă bucur că avem copii conştiincioşi, pe care mai târziu să ne putem baza, mai ales că îi cunoaştem şi ştim unde se potrivesc cel mai bine.

Ce aşteptaţi de la 2009 şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca România să se îndrepte într-o direcţie mai bună?

Sunt optimist în viitor şi cred că 2009 va fi un an cu la fel de multe satisfacţii ca şi 2008. Mai cred, de asemenea, că băncile ar trebui să dea drumul la finanţări şi că cel târziu din martie se va vorbi la trecut despre criză, iar lucrurile vor reintra în normalitate, dacă guvernanţii nu se vor mai gândi doar cum să cheltuiască banii, ci şi cum să-i obţină. Din punctul meu de vedere, marea problemă, ţine, aşadar, de politica noului guvern. Consider că una dintre măsurile care ar trebui luate este mărirea impozitului pe dividende. Ştiţi că aprilie-mai este perioada când se depun bilanţurile şi se repartizează profitul în firme. Cum companiile cu cel mai mare profit din România au sediul în alte ţări, în Franţa, Germania, Austria şi aşa mai departe, vă daţi seama ce se va întâmpla. Dacă toţi cei care le patronează ridică dividendele, plătesc 16 la sută şi duc banii acolo, nu e deloc bine pentru România. Oricum noi, românii, nu ne vom înghesui la dividende, având în vedere pe de-o parte conjunctura internaţională, situaţia nou creată, dar şi dorinţa de a ne dezvolta. Repet, în locul celor care au puterea de decizie în România, eu aş mări impozitul pe dividende, stabilindu-l chiar până la 50 la sută. Mulţi vorbesc despre cât de important este să atragem investitori străini, dar eu apreciez că trebuie să găsim în primul rând căi să-i păstrăm pe cei atraşi deja. Şi este vital pentru noi ca ceea ce se produce în ţară să rămână aici, să se investească aici, pentru că asta presupune locuri de muncă, venituri, stabilitate. Ori dacă nu se vine rapid cu o soluţie, eu estimez că, în aprilie-mai, din România vor pleca aproximativ 2-3 miliarde de euro. Efectele ar fi catastrofale. Evident că, dacă o firmă din afară ar avea probleme, iar banii produşi de un punct de-al său de lucru din ţara noastră i-ar prinde bine, tot ar scoate dividendele, dar măcar atunci, la bugetul statului, n-ar mai ajunge 16 la sută, ci 40-50 la sută din valoarea respectivă. Tot ar fi ceva… Petromul se pare că va avea un profit de circa 500 de miliarde de euro. Vă daţi seama numai de aici ce sumă ar pleca din România pentru a ajuta economic altă ţară.       

Ideea nu este deloc rea, ba din contră, dar aş vrea să revin puţin. Aveţi o abordare diferită de cea a altor oameni de afaceri. În timp ce alţii se gândesc cum să mai dea afară din angajaţi şi să devină mai rezervaţi pe piaţă, dumneavoastră vă gândiţi la dezvoltare, la extindere.

De regulă, nu iau lucrurile în tragic şi încerc să pun lucrurile cap la cap. Damila nu va face disponibilizări pentru că nu va fi cazul, dar şi pentru că nu ne place să facem paşi înapoi, când foarte uşor putem să-i facem înainte. Dacă vom fi ultimii loviţi de criză, de ce să ne facem griji primii? În toate firmele, avem în jur de peste 400 de angajaţi, dar nu vom renunţa la niciunul. Probabil că îi vom responsabiliza mai mult, iar acesta va deveni un avantaj pentru societate. Am angajat, nu cu multă vreme în urmă, şi câţiva oameni pregătiţi din afară, care vin cu o mentalitate diferită şi ne bucurăm că persoane din Spania, Italia sau Germania vin să lucreze la noi. Ei vin cu calităţi pe care treptat le transferă şi românilor. De asemenea, sunt oameni care au lucrat la Damila, cărora chiar eu le-am recomandat acum ani buni să profite de şansa de a lucra în afară, iar după ce au învăţat o mulţime de lucruri se întorc, îi primim fără nicio reţinere şi fac performanţă.

Din acest an, Damila a devenit sponsor de bază al CSM-ului. După luni bune de colaborare cu cea mai importantă echipă din fotbalul vâlcean, regretaţi mutarea pe care aţi făcut-o sau, din contră, sunteţi foarte mulţumiţi?

Fac parte dintre oamenii care consideră că este normal ca, atunci când reuşesc într-o afacere şi au posibilitatea, să se implice în viaţa sportivă, culturală şi socială a comunităţii, sprijinindu-şi semenii, făcându-le viaţa mai frumoasă. Şi eu mi-am făcut nişte calcule, iar după aceea, am decis ca o parte din sumă să o direcţionez către echipa de fotbal a Râmnicului, CSM. Evident, ne face plăcere faptul că echipa evoluează în competiţii cu sigla Damila inscripţionată pe tricouri. Asta înseamnă şi imagine. Există un feetback foarte bun, ceea ce înseamnă că ideea sponsorizării CSM-ului a fost una excelentă. Echipa merge foarte bine, însă, ţinta – zic eu – nu trebuie să fie Liga lui Mitică. În primul rând, că nu există suficiente resurse. E vorba de milioane de euro care se pot pierde, cum aţi văzut, foarte uşor. În fotbalul mare, din păcate, s-a creat o castă care taie şi spânzură după bunul său plic, ceea nu este deloc în regulă. Şi din acest motiv, eu cred că nu suntem pregătiţi pentru pasul spre Liga I. După cum ştiţi, şi la Măciuca ne implicăm în fenomenul fotbalistic, susţinând echipa noastră de suflet, care evoluează în Liga a IV-a. Mai intram şi eu pe teren, dar după ce acum şase ani m-am ales cu vreo nouă copci în cap, am lăsat-o mai moale. De anul viitor, vreau să revin pe teren. Probabil că voi juca pe finalul meciurilor, până mă acomodez. În ultima vreme, am mai jucat fotbal la Băile Govora, în sală, dar alta este pe teren. Pentru că tot vorbim de fotbal, vreau să vă spun că mi se pare extraordinară ideea aceasta de a se înfiinţa şi echipe de juniori. Ne-am gândit şi noi la acest lucru şi cred că putem îmbina această idee cu una pe care noi o gândeam pentru liceul de la Măciuca. Ştiţi că, de anul viitor, liceele din Măciuca, Bălceşti, Grădiştea şi Lădeşti vor avea o mare problemă. Cel puţin unul dintre ele riscă să fie închis, din cauza numărului mic de elevi. De aceea, trebuie să găsim o soluţie prin care să atragem copiii din comunele vecine, cum ar fi Valea Mare sau Fârtăţeşti. Ne gândim să procedăm cu profesorii de sport, la fel ca şi cu cei de engleză şi matematică, cărora le plătim orele.

Ce anticipaţi că se va întâmpla în viitor cu PNL, la nivel judeţean şi naţional?

Eu cred că PNL se va întări în opoziţie, că liberalii vor deveni mai responsabili. Sunt convins, de exemplu, că următorul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean va fi câştigat de PNL. Consider că cel mai important lucru este să avem grijă de primarii noştri şi îmi pare extraordinară ideea formării unui nucleu în interiorul partidului, care să se ocupe de aleşii PNL, să-i ajute să treacă mai uşor peste perioada de opoziţie. Dacă îi ajutăm să facă proiecte viabile pentru a accesa fonduri europene, nu avem de ce să ne îngrijorăm, deşi că ne aşteptăm ca cei care au venit la putere să-i nedreptăţească pe colegii noştri. Ca o părere personală, dacă vreţi, eu cred că domnul Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean, nu va reuşi să-i ajute nici măcar pe primarii PSD. La PNL, putem salva situaţia creând această celulă de criză. Ideea e să-i învăţăm pe primarii liberali să acceseze fonduri europene. Apoi şi cei de la PSD, dacă întâmpină greutăţi, pot să ne urmărească rezultatele şi să aplice acelaşi sistem. Nu ne deranjează…

Dar la organizaţia municipală, ce sau cine credeţi că ar trebui schimbat?

Liberalii vor creşte la Râmnicu Vâlcea şi vor avea rezultate mai bune în alegeri doar în condiţiile în care schimbăm ceva, iar la conducere punem oameni tineri, competenţi, carismatici, isteţi, care ştiu să poarte un dialog şi cu omul de pe stradă, dar şi cu preşedintele ţării. Avem printre noi astfel de colegi, pregătiţi să înceapă reconstrucţia organizaţiei şi sunt convins că vor fi promovaţi. În primul rând, partidul are nevoie la municipiu de un preşedinte de la PNL. Sunt convins că, mai devreme de vara anului următor, PNL – Râmnicu Vâlcea va avea o locomotivă nu numai de imagine, iar scorul nostru va urca, anticipez eu, până la 30 la sută, la proxima campanie electorală. Avem pregătită o echipă foarte bună, dornică să muncească pentru partid şi să câştige viitoarele competiţii electorale. Cât priveşte situaţia din teritoriu, vreau să vă spun că nu-mi fac niciun fel de probleme. Dacă la Râmnic facem schimbări, totul e în regulă. În judeţ, PNL creşte constant în preferinţele electoratului.

Eduard Dulăcioiu

Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, s-a întâlnit ieri cu Mircea Geoană, liderul Partidului Social Democrat, pentru a-l ruga să intervină la Guvern în vederea convingerii şefului AVAS, Teodor Atanasiu, că societatea Oltchim trebuie sprijinită să contracteze împrumutul necesar cumpărării staţiei de piroliză de la Arpechim Piteşti, închisă definitiv luna trecută. La discuţia cu preşedintele PSD, Ion Cîlea a explicat că reprezentantul AVAS în Consiliul de Administraţie nu a fost mandatat să voteze această măsură extrem de importantă pentru viitorul companiei. În condiţiile în care până astăzi nu este găsită o soluţie, Adunarea Generală a Acţionarilor va putea fi convocată abia peste două luni, adică prea târziu pentru ca Oltchim să evite pierderi semnificative, dat fiind faptul că rămâne fără furnizorul de etilenă.

Ion Cîlea se arată, totuşi, optimist şi speră că liderii centrali ai PSD vor reuşi să ajute în timp util cea mai importantă societate comercială vâlceană, de a cărei soartă depinde economia judeţului nostru. Dacă Oltchim reuşeşte să plătească avansul pentru Arpechim, nu numai că vor fi salvate mii de locuri de muncă din Argeş şi Vâlcea, ci toate planurile directorului general Constantin Roibu de dezvoltare a combinatului vor putea intra atunci în linie dreaptă.    E.D.