Schimbări spectaculoare, ieri, în Consiliul de Administraţie al SC Oltchim SA. În următoarea perioadă, grupul german PCC SE va fi reprezentat în cadrul acestei structuri de conducere a companiei de Wojciech Zaremba, care i-a luat locul lui Waldemar Preussner. Tot ieri, au încetat şi mandatele de administratori ale liberalilor Bogdan Pistol, Ionuţ Ionescu şi Gheorghe Păsat, Ministerul Economiei, aflat acum sub controlul PD-L, pregătind pentru ei înlocuitori din rândurile democrat-liberalilor. Partea bună a lucrurilor este că, în schimb, planul PCC SE de a-l schimba pe Constantin Roibu din funcţia de director general a dat greş. Managerul combinatului şi-a păstrat, totodată, şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie.

„Ştiţi că aveam ceva rezerve, dar voi sprijini Oltchimul în întreprinderea pe care a făcut-o acum, fiindcă este cel mai important exportator – ne aduce peste 350 milioane euro pe an, şi asta contează enorm pentru mine”. Aşa s-ar fi exprimat ministerul Finanţelor, Gheorghe Pogea în faţa a cinci-şase deputaţi PD-L în cursul săptămânii trecute, potrivit parlamentarului vâlcean, Sorin Zamfirescu, prezent şi el la discuţie. În opinia lui Zamfirescu, spusele ministrului Finanţelor ar reprezenta o adevărată schimbare de macaz în ceea ce priveşte opinia acestuia cu privire la măsurile care trebuie luate pentru sprijinirea combinatului vâlcean. După cum se ştie, legea de conversie a creanţelor Oltchim în datorii, plimbată de peste un an prin Parlament, a trecut săptămâna trecută de Comisia de Industrii din cadrul Camerei Deputaţilor.

„Le-am explicat colegilor mei problema Oltchim, mai ales că unii dintre ei aveau rezerve datorate vânturării acestei legi. Lucrurile merg în direcţia corectă”, a declarat Zamfirescu în cadrul unei conferinţe de presă. Cu această ocazie, deputatul PD-L a recunoscut că sunt foarte mulţi colegi parlamentari care nu îşi fac treaba cum se cuvine, însă a ţinut să precizeze că nu face parte din categoria aleşilor leneşi.

Construcţia hidrocentralei Ciunget a fost demarată în anul 1966 şi a presupus realizarea unor volume mari de lucrări în condiţii de izolare, altitudine şi acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrări au permis în noiembrie 1972 punerea în funcţiune a primului grup al centralei, iar trei ani mai târziu a celui de-al treilea. După mai bine de 30 de ani de funcţionare, hidrocentrala de la Ciunget intră într-un amplu proces de modernizare. Lucrările pregătitoare în acest sens au fost demarate în ultima parte a anului trecut, însă de curând a fost retras din exploatare primul grup al centralei. Potrivit directorului Departamentului Dezvoltare din cadrul SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Rm. Vâlcea, inginerul Constantin Târş, primul grup retehnologizat al centralei de la Ciunget va fi repus în funcţiune la începutul anului viitor.

 „Zilele trecute, cum spuneam, a fost retras din exploatare grupul II. Acesta este primul care a fost oprit, având în vedere faptul că starea tehnică a celorlalte două era ceva mai bună. Tot anul acesta, mai avem programată o altă acţiune de anvergură. Începând cu 1 mai, oprim complet centrala Ciunget, pentru o perioadă de 6 luni, ocazie cu care se fac o serie de lucrări ce ţin de aducţiunea principală şi instalaţiile comune. Mă refer la apa de răcire, staţiile electrice şi partea de servicii generale, care nu se pot face cu centrala în funcţiune. Grupul oprit zilele trecute va fi repus în funcţiune la începutul anului viitor. Ca o noutate, dacă vreţi, este prima acţiune de acest gen declanşată de Hidroelectrica în judeţul Vâlcea. În România, s-au mai făcut lucrări similare, de anvergură, la Porţile de Fier I şi II. Pot să vă mai spun că până în 2013, trebuie să reabilităm toate grupurile. La Ciunget, după ce se încheie retehnologizarea, în anul 2011, centrala va fi una complet nouă, modernă, fără personal în subteran. Va produce la fel, 510 de megawaţi, numai că totul va fi în sistem computerizat. În plus, va avea performanţe tehnice net superioare şi va fi mai sigură în exploatare. Cu această ocazie, mai rezolvăm şi o altă problemă. Din cauza vârstei şi a uzurilor, se cheltuia foarte mult cu reparaţiile. Cu alte cuvinte, nu vom mai întâmpina nici situaţii de indisponibilitate temporară a unui grup sau a unui echipament. De aceea a fost necesar acest proiect, demarat prin 2002”, a anunţat directorul Constantin Târş. Pentru lucrările programate, Hidroelectrica a încheiat un contract cu Voith Siemens Hydro, o importantă companie de profil din Austria. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 80 milioane euro, sumă asigurată în proporţie de 75 la sută printr-o finanţare de la Banca Mondială.

Informaţiile apărute în ultimele săptămâni în presa locală şi naţională arată conflictul de interese în care se găseşte PCC, acţionar minoritar la Oltchim, dar şi adevăratele intenţii ce stau în spatele campaniei de manipulare şi dezinformare cu privire la situaţia companiei. Conducerea companiei Oltchim a demonstrat un act de mare curaj dând indicii clare legate de scopul real al PCC-ului care, potrivit presei poloneze, ar dezvolta în acest moment activităţi similare cu cele de la Râmnicu Vâlcea. Mai mult decât atât, există suspiciunea că Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC în CA Oltchim, s-ar afla în conflict de interese.

El are acces la informaţii confidenţiale din interiorul societăţii, acestea putând fi folosite în interes propriu de firma concurentă deţinută de PCC în Polonia. Unii merg chiar mai departe, lăsând să se înţeleagă că, în acest caz, este vorba fie de spionaj economic, fie de concurenţă neloială.

PCC doreşte să pună mâna cu orice preţ pe cea mai importantă societate vâlceană

Grupul german PCC se arată interesat în continuare de preluarea portofoliului de 53,26 % din acţiuni, pe care le deţine statul român, prin intermediul Ministerului Economiei, şi respinge cu vehemenţă acordarea unui presupus „ajutor de stat” prin conversia creanţelor companiei în acţiuni. Reprezentanţii PCC au declarat, totodată, că firma din Rm. Vâlcea riscă să intre în faliment „din cauza pierderilor înregistrate şi a datoriilor”, afirmaţie care a creat foarte multă vâlvă. În replică, directorul general Constantin Roibu, care se opune unei privatizări a Oltchim-ului după modelul Alro Slatina, intrată – după cum se ştie – sub vizorul DNA, a arătat că, prin acuzaţiile false aduse de PCC, societăţii pe care o conduce i s-au adus mari deservicii, inclusiv în ceea ce priveşte cotaţia acţiunilor la bursă. El a explicat şi faptul că „nu este vorba despre un ajutor de stat”, venind cu argumente convingătoare în acest sens. „O serie de acţiuni şi declaraţii recente ale oficialilor  PCC SE, cu privire la situaţia Oltchim SA, scoate tot mai clar la lumină conflictul de interese în care se găseşte acţionarul minoritar PCC SE şi adevăratele intenţii ce stau în spatele campaniei de dezinformare şi manipulare orchestrate de PCC SE împotriva intereselor companiei Oltchim SA şi ale statului român, ca acţionar majoritar al societăţii. Merită privit mai îndeaproape faptul că PCC SE este acţionar majoritar al unuia dintre principalii concurenţi direcţi ai Oltchim SA pe piaţa din Europa Centrală şi de Est: combinatul chimic PCC Rokita din Polonia. Ca urmare a deţinerii, prin PCC SE, a unui pachet de 12,89% din acţiunile Oltchim SA, proprietarul companiei concurente din Polonia, dl. Waldemar Preussner, a impus alegerea sa ca membru în Consiliul de Administraţie al companiei româneşti. Din această poziţie, domnia sa are acces, pe lângă informaţiile publice accesibile tuturor acţionarilor, la toate informaţiile sensibile şi confidenţiale referitoare la strategiile de business şi planurile de dezvoltare ale companiei noastre. Dl. Waldemar Preussner s-a opus constant încercărilor societăţii Oltchim de a pune în practică programul de restructurare şi strategia multianuală de dezvoltare a companiei. În Polonia, însă, la combinatul chimic concurent Rokita, unde este acţionar majoritar, PCC SE pregăteşte şi dezvoltă capacităţi de producţie pe direcţii identice cu cele aflate în programul de dezvoltare al Oltchim SA”, a acuzat zilele trecute directorul general Roibu.

Şase europarlamentari PSD, PNL şi PD-L vor face lobby pentru Oltchim la CE

În opinia sa, dar şi a parlamentarilor vâlceni care doresc să contribuie la rezolvarea situaţiei de pe platforma chimică, deputatul PSD Aurel Vlădoiu şi senatorii Emilian Frâncu (PNL) şi Dorel Jurcan (PD-L), sub pretextul unei false îngrijorări faţă de situaţia Oltchim, reprezentanţii acţionarului minoritar s-au opus şi încearcă să blocheze măsurile pe care statul român, ca acţionar majoritar, le-a iniţiat pentru buna funcţionare a societăţii. Ei mai susţin că în declaraţiile publice, reprezentanţii PCC SE, Waldemar Preussner şi Wojciech Zaremba „dezinformează constant opinia publică, investitorii, autorităţile din România şi Comisia Europeană, prezentând în mod eronat Oltchim-ul” ca fiind „o societate în pragul falimentului”. Ori lucrurile ar fi trebuit să fie foarte clare pentru toată lumea. Începând din 2007, autorităţile române au iniţiat demersurile legale privind chestiunea conversiei creanţelor în acţiuni, proces aflat în derulare la Comisia Europeană, conform procedurilor comunitare. De altfel, în strânsă colaborare cu autorităţile comunitare, statul român urmează să  identifice cea mai avantajoasă strategie pentru Oltchim, cu respectarea legilor interne şi a normelor Uniunii Europene. Şi din punctul de vedere al analiştilor economici, campania  ostilă, iniţiată de reprezentanţii PCC SE împotriva intereselor statului român şi a companiei Oltchim SA, nu demonstrează preocupări sincere pentru dezvoltarea activităţii combinatului, ci mai degrabă interese de altă natură, ce par să aibă legătură cu poziţia de acţionar majoritar al competitorului PCC Rokita şi cu interesul public declarat al PCC SE în legătură cu achiziţia combinatului de la Rm. Vâlcea. Pentru a putea fi contracarate informaţiile eronate cu care PCC bombardează sistematic CE, Parlamentul României şi mass-media centrală, Aurel Vlădoiu (PSD), Dorel Jurcan (PD-L) şi Emilian Frâncu (PNL) i-au propus directorului general Roibu să accepte o întâlnire cu colegii lor europarlamentari în ideea că, fiind foarte bine informaţi în legătură cu situaţia de la Oltchim, aceştia vor susţine mai eficient cauza vâlcenilor. Astfel că, sâmbătă, şase reprezentanţi ai României în PE – Adrian Severin, Daniel Dăianu, Sebastian Bodu, Marian-Jean Marinescu, Dragoş David, Adina Vălean şi Rovana Plumb au dat curs invitaţiei de a face o vizită la Oltchim. Cu această ocazie, li s-a prezentat situaţia în care se află compania şi planurile de dezvoltare pentru viitor.

Senatorul Emilian Frâncu:
„Comisia Europeană nu are de ce să dea aviz negativ pentru împrumut”

„Am prezentat situaţia reală de la Oltchim şi anume că tot ce dorim să facem nu este de natura ajutorului de stat, ci este o acţiune normală, pe care o întreprinde acţionarul majoritar, care în cazul de faţă este statul, care se comportă ca un  investitor privat prundent. Primul pas care trebuie făcut, după consultarea cu Uniunea Europeană, este majorarea de capital şi conversia datoriei în acţiuni. Apoi, toate decurg în mod normal. În acest moment, nu pot să mă lansez în discuţii despre un eventual împrumut – cât va fi, cum va fi. Dar cu siguranţă nu va fi de 100 de milioane de euro, ci mult mai mare. După ce Consiliul Concurenţei va transmite documentaţia, vom aştepta convocarea la Comisia Europeană, unde ne vom susţine cauza”, a declarat managerul general de la Oltchim, după întâlnirea cu europarlamentarii. Deputatul PSD Aurel Vlădoiu şi senatorul PNL Emilian Frâncu, prezenţi şi ei la discuţii, au anunţat că, săptămâna viitoare, conducerea Oltchim va încerca să convingă Comisia Europeană că transformarea în acţiuni a datoriilor companiei nu reprezintă un ajutor de stat, în condiţiile în care şi acţionarii minoritari vor fi invitaţi să subscrie la majorarea capitalului social, în raport cu pachetele deţinute de fiecare în parte. „Comisia Europeană nu va avea niciun motiv să nu dea aviz favorabil pentru împrumutul respectiv. Cu toţii am căzut de acord că nu este vorba despre un ajutor de stat şi că trebuie să acţionăm împotriva acestor oameni care reprezintă PCC-ul şi fac concurenţă neloială Oltchim-ului. Cât priveşte conversia în acţiuni, vreau să vă spun că aceasta se poate face fără probleme, conform Legii 31. Iar garantarea de către stat a unui împrumut pentru retehnologizare, mediu şi alte investiţii similare, deci nu pentru chestiuni sociale, este un lucru firesc, ce nu intră în categoria ajutorului de stat. De asemenea, s-a convenit ca europarlamentarii să încerce printr-un demers comun, sfătuiţi de o firmă de lobby, să sprijine compania vâlceană. Apoi, ceilalţi paşi sunt foarte simpli, zic eu. Există o lege în Parlament care acum este la Camera Deputaţilor. Aceasta va fi potenţată de avizul CE şi pe urmă se poate obţine rapid un împrumut, care să permită Oltchim să cumpere Piroliza de la Arpechim Piteşti şi să-şi reia activitatea la întreaga capacitate. Altfel, riscăm ca, la Vâlcea, să avem tensiuni sociale şi nimeni nu cred că-şi doreşte acest lucru. Ar fi păcat ca lucrurile să degenereze, pentru că Oltchim este o societate care merge, care este unică în România pe anumite sectoare de activitate şi are toate şansele să se dezvolte. Actualii guvernanţi ar trebui să se zbată pentru Oltchim, să facă în aşa fel încât, la Bruxelles, să se obţină mai repede avizul favorabil. În caz contrar, este posibil ca, peste patru luni, dacă nu se va cumpăra Piroliza, să vorbim şi despre restructurări. Pentru că indiferent ce se va întâmpla, Oltchim va reuşi să treacă peste această perioadă. În cel mai rău caz, chiar dacă la CE se va considera că e vorba de ajutor de stat, deşi nu e aşa, Oltchim tot va funcţiona, la 50 la sută din capacitate, ca în prezent, şi va putea să facă acest împrumut, numai că atunci i se vor impune nişte condiţii greu de îndeplinit”, a precizat liderul PNL Vâlcea.

Europarlamentarul PD-L Marian Jean Marinescu:
„Am trecut printr-o situaţie similară cu Ford-ul şi nu au fost probleme”

La rândul său, europarlamentarul PD-L Marian Jean Marinescu a declarat: „Domnul director general Roibu este în contact cu mine de multă vreme. Aşadar, cunosc foarte bine situaţia de la Oltchim. Am fost acum zece zile împreună cu ministrul Videanu la comisarul pentru concurenţă Neelie Kroes pentru a discuta problema Oltchim. Am primit şi acceptul ca cei de la Oltchim să meargă la comisie, în primă fază pentru a prezenta documente. Eu cred că mai ales acum, în contextul planului de redresare economică propus de CE, în care se menţionează clar ce presupune ajutorul de stat, este un moment în care se poate rezolva ceea ce ne interesează pe noi şi pe vâlceni. Eu am mai trecut o dată printr-o situaţie similară, cu Ford-ul şi ştiţi că acolo s-a rezolvat problema. Am stat în legătură foarte strânsă cu cei care au făcut lobby în comisie (ştiţi că la Bruxelles lobby-ul este reglementat şi există societăţi care se ocupă de asta). Procedăm la fel şi pentru Oltchim şi suntem permanent în contact cu cei care fac strategia de lobby. Repet, criza e, în opinia mea, şi un moment avantajos pentru Oltchim, nu doar nefast. Ce pot să mai spun este că Oltchimul va funcţiona în continuare şi se va dezvolta, pentru că nu are cum să fie altfel. E o societate foarte bună, profitabilă. Aici s-a lucrat foarte mult în ultimii 20 de ani. Sunt vâlcean şi ştiu ce înseamnă Oltchim-ul pentru Vâlcea. Vom face tot ceea ce putem să sprijinim la CE Oltchim-ul şi sunt convins că vom reuşi”.
Gazdele întâlnirii de la Oltchim au fost directorul general Constantin Roibu, Radu Olaru – director general adjunct în cadrul companiei, Vasile Măndică – director economic, Alin Smeu – contabil şef, Silviu Pandrea – şeful departamentului juridic, Mihai Diculoiu – preşedintele Sindicatului Liber Oltchim, Mircea Prisăcaru şi Sorin Marcu, vicepreşedinţi SLO. Printre invitaţi s-au numărat europarlamentarii Adrian Severin, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Marian Jean Marinescu, Sebastian Bodu, Dragoş David şi Rovana Plumb, precum şi primarul Mircia Gutău, prefectul Remus Grigorescu, Ion Cîlea – preşedintele Consiliului Judeţean, deputatul Aurel Vlădoiu (PSD) şi colegii acestuia din Senat, Emilian Frâncu (PNL) şi Dorel Jurcan (PD-L).
Eduard DULĂCIOIU

ING Depozit este cel mai nou produs de economisire la termen din portofoliul ING Bank. Dedicat atât persoanelor fizice, cât şi întreprinderilor mici şi mijlocii, produsul oferă o dobândă de până la 14% pentru depozitele în lei, nu are comisioane de constituire şi de lichidare şi te ajută să îţi economiseşti banii în cele mai avantajoase condiţii: • poţi obţine mai mulţi bani pentru sumele depuse prin alegerea opţiunii de capitalizare a dobânzii – în loc să ridici dobânda la finalul termenului, o adaugi la banii care sunt deja în depozit şi ai astfel o sumă mai mare la înmulţit; • uşor de accesat: poţi verifica direct, rapid şi în orice moment situaţia/soldul depozitului tău prin serviciul ING Home’Bank sau la Multimatul ING, în orice ING Office; • îţi oferă flexibilitate în administrarea fondurilor proprii, având posibilitatea să constitui depozitul în RON şi EURO, pentru o perioadă de o lună, trei luni sau un an; • te ajută să aduni bani pentru nevoi ulterioare şi să nu cheltuieşti inutil; • reprezintă un mod comod de a primi dobânda, în cazul în care optezi pentru primirea dobânzii la scadenţă în contul curent.

Rata dobânzilor  anuale
 scadenţa la 1 lună scadenţa la 3 luni scadenţa la 1 an
RON 14% 14% 12%
EUR 5.5% 5.5% 3%
La constituirea acestui depozit ai posibilitatea să optezi pentru reînnoirea automată cu capitalizarea dobânzii, reînnoire fără capitalizarea dobânzii sau lichidare la termen. Suma minimă de constituire a depozitului este de 1.000 RON sau 1.000 EURO, iar în cazul lichidării înainte de termen, se aplică o dobândă egală cu dobânda aferentă contului curent obişnuit.
Depozitele la termen reprezintă o soluţie avantajoasă de economisire şi datorită faptului că din luna ianuarie 2009 nu se mai impozitează veniturile obţinute din dobânzi.
Aşadar, dacă vrei să economiseşti bani, calculează cât cheltuieşti în fiecare lună pe lumină, întreţinere, telefon şi ţine banii pentru plata lor pe ING Card Cont’Rol. Ce îţi mai ramâne din salariu şi restul veniturilor, trece pe ING Depozit unde economiile tale se înmulţesc vertiginos. Cheltuielile mari sau cele ocazionale plăteşte-le cu ING Credit Card care are un termen de graţie de 45 de zile. 
ING Bank deţine o poziţie solidă pe piaţa bancară românească, oferind o gamă complexă de servicii financiare. Din 1994 şi până în prezent, ING Bank şi-a dezvoltat operaţiunile într-un ritm susţinut, prin diversificarea portofoliului de produse şi al celui de clienţi, prin lansarea de noi divizii de servicii (brokeraj, leasing, factoring, afaceri imobiliare) şi prin extinderea teritorială.
ING România face parte din ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 80 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Cu un personal de peste 120.000 de angajaţi, grupul cuprinde o gamă diversă de companii, care işi deservesc clienţii sub numele ING.

În această dimineaţă, începând cu ora 8, miniştrii Economiei şi Finanţelor, Adriean Videanu şi Gheorghe Pogea vor fi prezenţi la Oltchim, unde se vor întâlni cu directorul general al combinatului, ing. Constantin Roibu şi cu primarul Râmnicului, Mircia Gutău. Scopul vizitei miniştrilor este acela de a se informa la faţa locului cu privire la situaţia reală de pe platforma chimică, în vederea oferirii unui sprijin concret. Vă reamintim că Oltchim a solicitat un credit de 100 milioane euro pentru cumpărarea Pirolizei de la Arpechim Piteşti.

Potrivit unui document publicat pe fluxurile naţionale de ştiri, compania hotelieră Călimăneşti-Căciulata va contracta luna viitoare un credit în valoare de peste 1.200.000 lei, sumă pe care ar dori să o investească în extinderi şi modernizări. Conform aceloraşi surse, conducerea societăţii intenţionează să-şi mărească linia de credit deschisă la Banca Comercială Română – Sucursala Râmnicu Vâlcea cu 500.000 de lei. În document, se mai arată faptul că societatea vrea să garanteze suma cu trei imobile, iar capitalizarea sa se va ridica în curând la aproape 40 milioane euro.

Creditul de nevoi personale în lei fără ipotecă este unul dintre preferatele românilor. În ultimii ani, clienţii băncilor s-au orientat masiv către acest instrument bancar, datorită timpului scurt de aprobare, lejerităţii documentaţiei şi nu în ultimul rând, absenţei ipotecii imobiliare. În goana după bani obţinuţi uşor, românii au ignorat însă, în cele mai multe cazuri, riscurile la care se supun. Dobânzile fluctuante, aşa numitele clauze „scrise mic” şi comisioanele ascunse i-au transformat pe clienţii băncilor, în unele cazuri, în simpli cotizanţi la profiturile uriaşe ale anumitor unităţi bancare. Specialiştii atrag atenţia asupra capcanelor creditelor pentru nevoi personale şi îi sfătuiesc pe clienţi să analizeze foarte atent ofertele băncilor. O dobândă mai mică nu este neapărat favorabilă clientului, dacă aceasta poate fi modificată o dată la câteva luni, doar pentru că banca vrea să transfere toate costurile în cârca împrumutatului.

Am decis şi noi să facem o analiză succintă a ofertelor celor mai importante bănci. De departe, creditul pentru nevoi personale pus la dispoziţie de ING Bank, este unul dintre cele mai avantajoase: dobândă de 17,5% pe an, variabilă la trei luni cu o marjă fixă a băncii, comision de acordare de 2%, fără comision de rambursare anticipată. Taxa de analiză dosar este de 75 lei, limita maximă admisă – 60.000 lei iar venitul minim acceptat este de 700 lei. Ce înseamnă de fapt aceste condiţii: rata lunară nu fluctuează întrucât marja băncii este fixă. În plus, dobânda este mai mică decât la majoritatea băncilor concurente.
De pildă, BCR are o dobândă de 18,75%, cu rate fixe pe 5 ani. După această perioadă, dobânda este de 18,22%. Partea proastă este că după această perioadă este foarte posibil ca dobânda impusă de celelalte bănci să scadă până la 11-12%, de pildă, iar clientul BCR să fie obligat să plătească o dobândă mult mai mare. În cazul BRD, dobânda este de 17,24%, însă aici intervine un comision de administrare lunar de 0,10%, care implică majorări substanţiale ce vor fi suportate de client. Raiffeisen Bank vine cu o dobândă de 19,61% şi cu un DAE de 21,68% iar Unicredit ajunge cu dobânda până la 24,33%.

Contribuabilii (persoane juridice şi fizice, asociaţii familiale) plătitori de TVA a căror cifră de afaceri realizată în anul 2008 din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere a depăşit plafonul de 100.000 euro, au obligaţia să stabilească perioada fiscală lunar, conform art. 156 indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Plafonul de 100.000 euro se calculează  în lei  la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României  valabil pentru 31 decembrie 2008, respectiv 1 euro = 3,9860 lei. În consecinţă, persoanele impozabile care, la 31 decembrie 2008, au depăşit plafonul de 100.000 euro, au obligaţia să depună lunar decontul de TVA, operând modificarea în vectorul fiscal.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea precizează că plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor au obligaţia de a depune fişele fiscale pentru anul 2008 până la 2 martie. Fişele fiscale vor fi depuse la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor îşi au domiciliul fiscal sau unde sunt luaţi în evidenţă, în format electronic, însoţite de borderoul centralizator editat cu ajutorul programului de asistenţă, semnat şi ştampilat conform legii. Atenţie! Nerespectarea de către plătitorii de salarii şi venituri asimilate salariilor a obligaţiilor privind completarea şi păstrarea fişelor fiscale, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor privind transmiterea la unitatea fiscală competentă sau la terţe persoane (inclusiv angajaţi) a fişelor fiscale în termenul stabilit se sancţionează cu amendă: pentru persoanele fizice – de la 500 la 1.000 lei, iar pentru persoanele juridice – de la 1.000 la 5.000 lei.