Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea reaminteşte contribuabililor că se apropie 15 mai 2009, termenul legal pentru depunerea formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate”. Contribuabilii care au obligaţia depunerii formularului 200 şi optează pentru virarea unei sume de 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual pe fiecare sursă şi categorie de venit vor completa cartuşul III din formular. Contribuabilii care au realizat venituri din activităţi independente/activităţi agricole, impuse pe bază de normă de venit care nu au obligaţia de a depune formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate” dar optează pentru virarea unei sume de 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual pe fiecare sursă şi categorie de venit vor depune formularul 200 în care vor completa numai cartuşul III din formular.

Important! Contribuabilii care în anul 2008 au obţinut în exclusivitate venituri din salarii şi asimilate salariilor nu au obligaţia depunerii Declaraţiei 200. Nedepunerea în termenul legal a declaraţiilor de venit de către persoanele fizice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10 la 100 lei.

Veniturile bugetare colectate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea în luna aprilie 2009 au însumat 85,7 mil. lei, realizându-se programul de încasări stabilit de Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în proporţie de 101,9%. Faţă de programul repartizat, în structură, realizări însemnate s-au înregistrat la Bugetul de Stat, cu 7,7 % mai mult, şi la Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate: cu 4,4 % mai mult. De remarcat este faptul că, în primele patru luni ale anului 2009, încasările la Bugetul General Consolidat al Statului au totalizat 328,7 mil. lei, fiind cu 8,3% mai mari faţă de perioada similară a anului precedent.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea reaminteşte contribuabililor că 30 aprilie 2009 este termenul limită pentru depunerea la administraţia fiscală a: Decontului privind accizele cu termen anual care se depune de către operatorii economici plătitori de accize, formular 120;
Decontului privind impozitul la ţiţeiul din producţia internă cu termen anual care se depune de plătitorii de impozit la ţiţeiul din producţia internă, formular 130;  Situaţiilor financiare anuale aferente anului 2008 care de întocmesc şi se depun de către societăţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial.

SOLUŢIE / Conducerea Petrom este de acord să cedeze petrochimia de la Piteşti

Autorităţile de la Bucureşti par să fi găsit o soluţie pentru rezolvarea problemelor de la SC Oltchim SA. Zilele trecute au început negocierile între Ministerul Economiei şi Petrom, în vederea preluării activităţilor de petrochimie de la Arpechim Piteşti de la Petrom, în schimbul unei părţi din acţiunile deţinute încă de stat la compania cumpărată de austriecii de la OMV.

Petrom vinde piroliza pe un euro

Miza o reprezintă instalaţia de piroliză, care reprezintă sursa de materii prime a Oltchim. Deja a fost elaborat un proiect de hotărâre de guvern, potrivit căruia Ministerul Economiei condus de democrat-liberalul Adriean Videanu ar urma să preia activitatea de petrochimie de la Arpechim, pentru ca Oltchim să poată funcţiona la capacitatea normală.

Activele Arpechim vor reprezenta aportul la capitalul social al unei companii de stat care le va gestiona, în vederea aprovizionării cu materii prime a Oltchim-ului. Reamintim cititorilor noştri că transportul de materie primă de la Piteşti la Râmnicu Vâlcea a fost stopat la finele anului trecut, fapt care a afectat sensibil producţia Oltchim.
În acest fel, autorităţile par să evite complicaţiile implicate de colaborarea cu Comisia Europeană, al cărui acord ar fi obligatoriu în cazul contractării unui împrumut garantat de stat în vederea cumpărării pirolizei de la Arpechim. Într-o primă fază, toată lumea părea de acord că soluţia de contractare a creditului era cea mai plauzibilă, însă situaţia delicată a combinatului depindea, într-o mare măsură, de durata mare de timp pe care ar implica-o elaborarea tuturor documentelor la Bruxelles în ceea ce priveşte aprobarea creditului. De asemenea, existau serioase semne de întrebare şi asupra unui răspuns afirmativ din partea forurilor europene. Însuşi managerul general al Oltchim, ing. Constantin Roibu a făcut o serie de deplasări la Bruxelles pentru a convinge Comisia de Concurenţă că demersul societăţii pe care o conduce este unul legal şi oportun. Semnalele au fost încurajatoare, însă apropierea alegerilor europarlamentare şi procedurile destul de greoaie de aprobare i-au silit pe oficialii români să apeleze la o altă soluţie.
Sistarea etilenei şi propilenei în ultimele şase luni către Oltchim, a produs pierderi enorme, mai ales că s-au produs diminuări majore la capacităţile de producţie. Din această cauză, nu au mai putut fi onorate contractele externe şi interne, şi nici creditele deja contractate. Numai în acest an, dacă situaţia ar rămâne neschimbată, Oltchim ar putea raporta pierderi de peste 50 milioane euro, în timp ce cifra de afaceri s-ar înjumătăţi.
La rândul lor, polonezii de la PCC Petrochemicals au încercat să-i convingă pe austriecii de la OMV să le cedeze piroliza de la Arpechim, însă ministrul Adriean Videanu le-a transmis acestora din urmă să nu dea curs cererii, întrucât vor intra în conflict cu statul român. Principalul argument adus de ministrul Economiei: cei de la PCC ar fi incompatibili cu statutul de proprietari ai pirolizei, întrucât sunt patronii principalului concurent al Oltchim-ului, firma poloneză Rokita.
Potrivit ziarului Financiarul (www.financiarul.com), Videanu i-a transmis personal managerului general al OMV să nu dea curs solicitării PCC. Potrivit aceleiaşi surse, oficialii Petrom sunt dispuşi să cedeze Argeş Petrochemicals Oltchim-ului pentru un euro, cu condiţia ca firma vâlceană să plătească datoriile de 31 de milioane euro pe care le are la rafinăria Arpechim. Mai trebuie spus că pentru cei de la PCC, obiectivul nr.1 este preluarea Oltchim, aceştia dorind să participe la privatizarea societăţii. Cei de la PCC neagă că doresc să pună mâna pe Oltchim pentru a scăpa Rokita de un concurent, argumentând că activităţile celor două companii diferă substanţial.

Marca Râureni – vândută

Potrivit sursei de mai sus, Oltchim vrea să vândă marca de conserve Râureni, după ce în 2008 a încasat 20,5 milioane lei pe fabrica de conserve, precum şi 94,4% din capitalul social al Sistemplast şi 18,2% din acţiunile deţinute la PVC Oltgrup. Pe acestea din urmă, cei de la Oltchim speră să obţină 2,3 milioane de lei. În plus, în cadrul şedinţei AGA de la finele acestei luni, va fi luată în discuţie şi vânzarea unui teren de 2,25 hectare.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea reaminteşte contribuabililor plătitori de impozite şi taxe că, la 30 aprilie 2009, pe site-ul www.mfinante.ro, Ministerul Finanţelor Publice va fi publicată lista restanţierilor la bugetul general consolidat al statului la 31 martie 2009. Pentru a evita publicarea pe „lista datornicilor”, contribuabilii aflaţi în această situaţie trebuie să achite debitele restante până la 28 aprilie 2008.

• 3 cazuri au fost înaintate instituţiilor abilitate pentru continuarea şi definitivarea cercetărilor în vederea stabilirii persoanelor vinovate şi a gradului de participare a acestora la infracţiunile constatate
În luna martie a.c., personalul DGFP Vâlcea cu atribuţii de control a încheiat 315 acte inspecţie fiscală, rezultatele concretizându-se în stabilirea unor venituri suplimentare pentru Bugetul General Consolidat al Statului în sumă totală de 3,1 mil.lei, din care: 3 mil.lei la persoane juridice şi 0,1 mil.lei la persoane fizice

Pentru prejudicii create bugetului general consolidat, în sumă totală de 0,4 mil.lei, DGFP Vâlcea a înaintat 3 cazuri instituţiilor abilitate pentru continuarea şi definitivarea cercetărilor în vederea stabilirii persoanelor vinovate şi a gradului de participare a acestora la infracţiunile constatate.
De asemenea, în cursul lunii martie, inspectorii fiscali au soluţionat 24 de cereri pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată în valoare de 1,9 mil.lei, fiind respinsă la rambursare suma totală de 0,1 mil.lei.

Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/14.04.2009.
Prezentăm mai jos principalele noutăţi aduse legislaţiei fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe profit.

Plătitori
Contribuabilii, persoane juridice, al căror impozit pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute mai jos, sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume începând cu trimestrul II 2009.
Sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:
- între 0 şi 52.000 de lei – impozit minim anual de 2.200 de lei;
- între 52.001 şi 215.000 de lei – 4.300 de lei;
- între 215.001 şi 430.000 de lei – 6.500 de lei;
- între 430.001 şi 4.300.000 de lei – 8.600 de lei;
- între 4.300.001 şi 21.500.000 de lei – 11.000 de lei;
- între 21.500.001 şi 129.000.000 de lei – 22.000 de lei;
- peste 129.000.001 de lei şi impozit minim anual de 43.000 de lei.
Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale anuale, se vor lua în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se vor scădea veniturile:
a) din variaţia stocurilor;
b) din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) din exploatare, reprezentand cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d) din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;
e) rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;
f) realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;
g) neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

Determinarea impozitului datorat
Pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai – 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective.
Pentru trimestrele al III şi al IV-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.

Alţi plătitori
Societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, nou-înfiinţate, efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei tranşe de venituri totale, prezentat mai sus, recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură şi contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, pentru anul 2009 pentru definitivarea impozitului pe profit anual vor compara impozitul pe profit datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual. 

Contribuabili exceptaţi de la plata impozitului minim
 Vor fi exceptaţi de la plata impozitului minim:
- contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile desfăşurate este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţile imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică;
- contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe profit prevăzuţi la art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare – trezoreria statului, instituţiile publice, cultele religioase, organizaţiile nonprofit etc.;
- contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale prevăzuţi la art. 38 din acelaşi act normativ.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată pentru persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit
Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

Cheltuieli nedeductibile pentru persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit
În perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre vehiculele utilizate exclusiv pentru:
- intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, cele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
- transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
- închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;

Impozitarea rezervelor din reevaluare
Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1.01.2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate/casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/14.04.2009.
Prezentăm mai jos principalele noutăţi aduse legislaţiei fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe profit.

Plătitori
Contribuabilii, persoane juridice, al căror impozit pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute mai jos, sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume începând cu trimestrul II 2009.

Sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:
- între 0 şi 52.000 de lei – impozit minim anual de 2.200 de lei;
- între 52.001 şi 215.000 de lei – 4.300 de lei;
- între 215.001 şi 430.000 de lei – 6.500 de lei;
- între 430.001 şi 4.300.000 de lei – 8.600 de lei;
- între 4.300.001 şi 21.500.000 de lei – 11.000 de lei;
- între 21.500.001 şi 129.000.000 de lei – 22.000 de lei;
- peste 129.000.001 de lei şi impozit minim anual de 43.000 de lei.
Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale anuale, se vor lua în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se vor scădea veniturile:
a) din variaţia stocurilor;
b) din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) din exploatare, reprezentand cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d) din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;
e) rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;
f) realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;
g) neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

Determinarea impozitului datorat
Pentru trimestrul al II-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai – 30 iunie 2009, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective.
Pentru trimestrele al III şi al IV-lea se compară impozitul pe profit datorat la sfârşitul fiecărui trimestru cu impozitul minim anual recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului respectiv.

Alţi plătitori
Societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, nou-înfiinţate, efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei tranşe de venituri totale, prezentat mai sus, recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură şi contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, pentru anul 2009 pentru definitivarea impozitului pe profit anual vor compara impozitul pe profit datorat la sfârşitul anului fiscal cu impozitul minim anual. 

Contribuabili exceptaţi de la plata impozitului minim
 Vor fi exceptaţi de la plata impozitului minim:
- contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile desfăşurate este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţile imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică;
- contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe profit prevăzuţi la art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare – trezoreria statului, instituţiile publice, cultele religioase, organizaţiile nonprofit etc.;
- contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale prevăzuţi la art. 38 din acelaşi act normativ.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată pentru persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit
Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.
Cheltuieli nedeductibile pentru persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit
În perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre vehiculele utilizate exclusiv pentru:
- intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, cele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
- transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
- închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi;

Impozitarea rezervelor din reevaluare
Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1.01.2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate/casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

La finele săptămânii trecute, directorul general al CET Govora, ing. Mihai Bălan s-a deplasat împreună cu viceprimarul Râmnicului, Romeo Rădulescu, la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru a prezenta o informare cu privire la dezvoltarea sistemelor de termoficare. La această întâlnire au participat toţi furnizorii de agent termic din ţară, ai căror reprezentanţi şi-au exprimat punctele de vedere cu privire la strategiile de dezvoltare. „Se are în vedere inclusiv modificarea legilor cu privire la modul de încasare a facturilor. În prezent, legea este destul de ciudată, în ceea ce priveşte modul de plată între diverşi furnizori de combustibili, CET-uri şi clienţi. Să vă dau un exemplu: Distrigaz vrea banii în 15 zile de la emiterea facturii, CET-ului îi ia 15 zile să facă facturile către asociaţiilor de proprietari iar acestea au termen 30 de zile să plătească.

În aceste condiţii, CET plăteşte penalităţi către furnizorul de gaz în următoarele 30 de zile. Ori, aceste penalităţi ajung undeva la 36% pe an, mult mai mult decât dobânzile bancare. Aceste termene trebuie să se coreleze iar ANRE trebuie să se discute cu furnizorul de gaz ca plata facturilor să se poată face la 45 de zile, ca să aibă timp şi societăţile să achite aceste sume”, ne-a declarat viceprimarul Romeo Rădulescu. Acesta are şi veşti bune: „CET Govora este cea mai tare societate din ţară. La nivel naţional, avem cel mai eficient furnizor de energie termică. Avem cel mai scăzut preţ, după noi urmând Drobeta Turnu Severin, însă la ei problema este puţin diferită, depinzând de energia atomică. Managementul performant al domnului Bălan se simte”, ne-a mai spus Rădulescu.  O.H. 

Pentru a afla mai multe detalii legate de modul în care priveşte Bruxelles-ul problema Oltchim Râmnicu Vâlcea, ne-am deplasat la sediul Comisiei pentru Concurenţă. După ce am explicat că dorim să documentăm cazul Oltchim, oficialii de acolo ne-au îndrumat către sediul Berlaymont-ului, clădirea de birouri care adăposteşte Comisia Europeană. O dată ajunşi acolo, am luat legătura cu secretariatul comisarului pentru Concurenţă, Neelie Kroes, stabilind astfel ca în perioada imediat următoare să demarăm o corespondenţă electronică pe tema Oltchim. În ediţiile următoare vă vom dezvălui mai multe amănunte furnizate de purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Concurenţă, Jonathan Todd.

Până atunci, vă vom reţine atenţia cu un document extrem de interesant obţinut la Bruxelles, care demonstrează că anumite acuzaţii aduse de deputatul PSD, Aurel Vlădoiu, la adresa europarlamentarului Nicolae Vlad Popa, sunt justificate. Mai exact, acesta a susţinut petiţia introdusă de reprezentanţii PCC, acţionarul minoritar al Oltchim, la Comisia pentru Concurenţă. Poate şi din această cauză, Nicolae Vlad Popa nu se mai află pe lista cu candidaţi a PD-L pentru Parlamentul European. Vă redăm în continuare documentul:
„Petition 0335/2008 by Mr. Waldemar Preussner (German), on behalf of PCC SE, on alleged breaches of the EC legislation on state aid by the romanian authorities in relation to the privatisation of Oltchim Râmnicu-Vâlcea S.A. (Romania).
The Petitioner, minority shareholder of Oltchim S.A., challenges the legal measures envisaged by the Romanian authorities in the framework of the privatisation process, qualifying them as illegal state aid. According to the petitioner, these measures would aim to convert state debts into share capital and would erase the obligation of the payment of penalties of loans due from 2003 till the conversion date. The petitioner argues that this move will benefit the majority shareholder, which is the Authority for the Valorisation of the Assets of the State (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor de Stat – AVAS). The petitioner asks the European Parliament to have the European Comission investigate possible breaches of the Community legislation on state aid.
Information
- Petition supported by Nicolae Vlad Popa, MEP
 Recommendations
- Declare admissible;
- Ask the Commission for information”.
Cu alte cuvinte, un europarlamentar român a susţinut o petiţie formulată de un acţionar minoritar împotriva intereselor unei societăţi româneşti. „Am fost neplăcut surprins să aflu că, recent, un democrat-liberal a declanşat în Parlamentul European o campanie dură şi nejustificată împotriva Oltchim. Potrivit informaţiilor pe care le-am primit, PCC SE a înaintat o plângere Comisiei Europene cu privire la intenţia de transformare în acţiuni a creanţelor Oltchim către AVAS, deşi acest lucru nu înseamnă diminuarea pachetului său de acţiuni, cum eronat s-a lăsat să se înţeleagă. Spun acest lucru pentru că PCC SE va avea posibilitatea să subscrie la majorarea capitalului social, dacă doreşte să-şi păstreze acelaşi nivel de participaţie”, semnala în urmă cu câteva zile deputatul social-democrat, Aurel Vlădoiu. Mai mult decât atât, despre Nicolae Vlad Popa, membru al Comisiei pentru Petiţii din cadrul Parlamentul European, se spune că a lucrat, în urmă cu ceva timp, ca avocat pentru PCC.    O.H.

La finele săptămânii trecute, Ion Cîlea, preşedintele CJV şi prefectul Remus Grigorescu s-au întâlnit cu liderii celor mai importante structuri sindicale din judeţul Vâlcea. Deşi principalul subiect abordat a fost legat de situaţia de la Oltchim, reprezentanţii SLO nu au fost invitaţi la dezbateri, pe motiv că aceştia ar fi depus deja un document cuprinzând punctele lor de vedere. Ion Cîlea i-a informat cu acest prilej pe Aurel Popescu (CNS Cartel Alfa), Constantin Pârvu (CNSLR „Frăţia), dar şi pe liderii sindicatelor din cadrul CET şi USG, că îl va înoţi pe Mihai Diculoiu, preşedintele SL Oltchim, la întâlnirea programată pe data de 2 aprilie, la Arpechim Piteşti, ocazie cu care se va negocia preluarea staţiei de piroliză. Totodată, reprezentantul PSD şi-a exprimat regretul că un europarlamentar PD-L s-a pus în slujba „nemernicilor de la PCC”, punându-i să facă o petiţie împotriva Oltchim-ului la Comisia Europeană.

„PD-L a venit aici, a făcut şi o conferinţă de presă, anunţând cu surle şi trâmbiţe că va susţine Oltchim-ul, dar vedem şi noi cum. Am auzit că de tot felul de nimicuri se ţine şi deputatul ăla farmacist. E o încrengătură cum nu vă imaginaţi! Ideea e că sunt unii şi de pe la Vâlcea care ştiţi că au copiii angajaţi la PCC şi se dau de ceasul morţii că vor să ajute această companie, dar în realitate au alte interese”, a spus în toiul discuţiilor preşedintele Ion Cîlea. În completare, unul dintre liderii de sindicat a afirmat că, potrivit informaţiilor pe care le-a primit în ultima vreme, FMI ar fi cerut României două lucruri pentru a-i acorda împrumutul: „să sacrifice Oltchim-ul şi CFR Marfă”. Preşedintele Consiliului Judeţean a explicat că PSD, prin vocea lui Mircea Geoană, s-a împotrivit acestei condiţii, care „nu va fi acceptată sub nicio formă”. Criticile aduse de Ion Cîlea Partidului Democrat Liberal l-au deranjat pe liderul uneia dintre cele 5-6 structuri sindicale de la CET Govora, care a sărit în apărarea democrat-liberalilor, afirmând că subiectul Oltchim nu trebuie politizat prea mult. În plus, el a subliniat faptul că şi senatorul Dorel Jurcan, liderul judeţean al PD-L, a demonstrat că este de partea conducerii companiei şi a vâlcenilor. Ion Cîlea, vizibil iritat, a revenit: „Am date certe de la domnii Boştinaru şi Severin că un pedelist se ţine de prostii la CE. A reuşit să facă o imagine foarte proastă Oltchim-ului în afară”. Aurel Popescu, preşedintele CNS Cartel Alfa, i-a dat dreptate social-democratului apreciind că niciun europarlamentar nu acţionează de capul său, mai ales că în cadrul PE aceştia reprezintă partidele pe listele cărora au fost aleşi. Văzând că nu reuşeşte să-şi impună punctul de vedere, sindicalistul de la CET a mutat dialogul într-o zonă şi mai sensibilă. „Am rămas surprins când am aflat că Oltchim a putut să-şi manevreze atât de prost interesele încât a făcut o asociere cu PCC, cu 60 la sută PCC, 40 la sută Oltchim. Deci sunt nişte măgării…”, a adăugat acesta, neştiind probabil că adevărul este cu totul altul, iar compania a fost asociată iniţial cu o firmă de la care pe parcurs a cumpărat acţiunile PCC SE. Şeful Consiliului Judeţean a atras atenţia că nu e nicio măgărie, iar „dacă Oltchim-ul se duce în cap, o soartă similară va avea şi CET Govora”. Dându-şi seama de gafele făcute, sindicalistul a încercat să înmoaie tonul, propunând tuturor structurilor sindicale reprezentative să facă front comun pentru apărarea celei mai importante societăţi comerciale din judeţul nostru: „Ca să fim eficienţi de acum înainte, trebuie să comunicăm mai bine. Şi pe piaţa energiei e greu. Vine puternic concurenţa din afară, în timp ce pe noi nu ne prea ajută nimeni să ne dezvoltăm propriile programe de mediu şi retehnologizări. Înţelegem perfect Oltchim-ul şi suntem dispuşi să mergem să protestăm împreună cu toată lumea, CNSLR, Alfa etc, chiar şi la Bruxelles. Putem face un euromiting la Comisia Europeană, pe o perioadă mai lungă, de una-două săptămâni, cu o sută-două de oameni”. Această idee i-a surâs şi lui Constantin Pârvu, preşedintele CNSLR „Frăţia” – Vâlcea, care recomandat: „Haideţi să o facem! Un miting la Râmnicu Vâlcea n-ar rezolva prea multe lucruri, pe când la Bruxelles ar fi altă treabă. Trebuie să demonstrăm că întregul judeţ este alături de Oltchim şi asta ar fi una dintre metodele eficiente. Pe cei de la PE trebuie să-i convingem!”. În ultima parte a întâlnirii dintre prefect, preşedintele CJ şi sindicate, s-a stabilit organizarea unei noi dezbateri la care să participe şi parlamentarii vâlceni, sâmbăta viitoare.