Cele două companii au agreat anul trecut un grafic de eşalonare a datoriilor, valoarea unei tranşe lunare fiind de aproape un milion de euro, potrivit unor surse din Ministerul Economiei. Aceleaşi surse au declarat că Electrica a reziliat, marţi, contractul de furnizare a energiei către Oltchim din cauza unor datorii de peste 100 milioane euro.
Combinatul chimic a încheiat însă un nou contract cu Electrica Furnizare, filială a Electrica. Oltchim menţionează în comunicatul transmis joi şi faptul că instalaţiile tehnologice au funcţionat şi funcţionează în condiţii de siguranţă. Potrivit Daily Business, Electrica SA va dispare de pe piaţa furnizării de energie, deoarece Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut ca obiectul principal de activitate să fie transferat către Electrica Furnizare, firmă care va fi privatizată până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an. Scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI, la ultimele negocieri, arată că Electrica SA va rămâne doar cu activităţile de citire a contoarelor, reglaj în sistemul energetic şi dezvoltarea unor proiecte eoliene. De menţionat ar mai fi că, joi, acţiunile Oltchim erau în creştere cu 10,16%, la 1,279 lei, pe un rulaj de numai 57.000 de lei.

* producţia de energie electrică pe bază de cărbune a crescut cu mult în 2011, în condiţiile în care hidrocentralele nu au mai funcţionat ca în trecut

Directorul Milorad Cumpănăşoiu ne-a precizat că Exploatarea de Carieră Berbeşti ar putea înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 17 milioane de euro în 2012, producţia programată de cărbune la nivel naţional cunoscând o creştere semnificativă în ultima perioadă.
Paradoxal, dacă seceta de anul acesta a afectat profund agricultura românească, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în industria mineritului. Lipsa precipitaţiilor în întreaga ţară a generat o cerere mare pe piaţa de cărbune, energia electrică fiind produsă tot mai mult prin termocentrale, decât prin hidrocentrale. „Cărbunele rămâne cea mai ieftină sursă de producere a energiei. În România, legislaţia de mediu este foarte stufoasă şi restrictivă, în ceea ce priveşte regimul silvic. Spre exemplu, un hectar de pădure valorează, să spunem, cinci miliarde lei vechi, dar nu produce atâta energie cât 100 de mii de tone de cărbune. Este logic astfel ca micii consumatori care pot să-şi înlocuiască acele dispozitive de încălzit pe lemne sau gaz lichefiat să treacă pe cărbune sau pe cele de tip ecologic, pe bază de peleţi. Lemnul nu e de ars, el trebuie valorificat altfel, deoarece este foarte preţios. Practic, lemnul produce 80 % din energia pe care o poate da lignitul, care nu este un cărbune de cea mai bună calitate”, ne-a spus directorul EM Berbeşti, Milorad Cumpănăşoiu. (L.C.)

Zilele trecute, viceliderul PNL Dan Niţu, proprietarul companiei Damila, a prezentat setul de măsuri propus de Uniunea Social Liberală pentru fundamentarea şi realizarea bugetului de stat pe anul 2012. Totodată, liberalul şi-a manifestat speranţa că şi parlamentarii Puterii vor susţine amendamentele USL, având în vedere că acestea sunt în interesul ţării.

„Există riscul, foarte mare, ca 2012 va fi mai degrabă un an al stagnării, nu al creşterii, aşa cum anunţă actuala Putere. Să nu uităm că, potrivit evaluărilor Băncii Mondiale, guvernarea Boc mai are o problemă şi în ceea ce priveşte atragerea investitorilor străini. Valoarea adăugată creată de companiile străine din România este mai mică decât cea a firmelor locale şi cea mai scăzută din Europa Centrală, ceea ce arată că investiţiile străine nu au contribuit prea mult la economia naţională. După părerea noastră, anunţul făcut de putere referitor la îngheţarea salariilor şi a pensiilor în 2012 arată clar că actuala guvernare a ajuns la fundul sacului, că nu mai poate avansa nicio soluţie care să ducă la relansarea economică a României şi, tocmai de aceea, acum, mai mult ca niciodată, soluţiile Uniunii Social Liberale trebuie implementate”, a apreciat reprezentantul PNL. Acesta a adăugat că cele 10 amendamente propuse de către Uniunea Social Liberală sunt împărţite în două grupe, una pentru suplimentarea veniturilor la bugetul de stat şi una pentru relansarea economică. El a mai spus că cele 5 măsuri de suplimentare a veniturilor la bugetul de stat – cum ar fi: reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, suspendarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi a altor cheltuieli similare ce se fac prin clientele de partid, obligativitatea primului-ministru de a nu mai folosi electoral fondul de rezervă al primului-ministru, menţinerea actualei contribuţii la pilonul 2 de pensii şi stimularea atragerii de fonduri europene – ar trebui acceptate de către actuala putere, în condiţiile în care trâmbiţează zi de zi necesitatea suplimentării veniturilor la buget. În ceea ce priveşte cele 5 măsuri de relansare economică, liberalii consideră că acestea sunt obligatorii: reducerea contribuţiilor la asigurările sociale, începerea reducerii eşalonate a TVA, introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, respectarea legii privind indexarea pensiilor, menţinerea, dacă nu majorarea cotei actuale de cofinanţare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene.

Reprezentanţii PCC, unii democrat-liberali interesaţi de falimentarea combinatului Oltchim şi câţiva ziarişti finanţaţi de forţe oculte, l-au criticat foarte dur pe Constantin Roibu pentru că, lunar, primeşte un salariu de aproximativ 5.000 RON.

Aceştia au considerat că remuneraţia lui Roibu este mult prea mare, deşi unii dintre ei au venituri duble sau triple, în condiţiile în care n-au condus în viaţa lor mai mult de 2-3 oameni. Sperând însă că-l vor pune la colţ pe managerul de la Oltchim, grupul de interese format împotriva acestei companii a susţinut foarte puternic ideea introducerii managementului privat inclusiv pe platforma industrială de la Râmnicu Vâlcea. Dorinţa lor are toate şansele să se materializeze, dar efectul va fi altul decât cel pe care l-ar fi aşteptat. Dacă Roibu va hotărî, cum se aude, să se înscrie în competiţia pentru preluarea managementului de la Oltchim, este limpede că nu va avea adversar. De altfel, el este unul dintre puţinii oameni din Europa care ar îndeplini absolut toate condiţiile pentru o asemenea responsabilitate. Asta ar însemna că Roibu îşi va consolida poziţia, va avea o putere mai mare de decizie şi, ca să moară duşmanii de ciudă, va avea şi un salariu pe măsura muncii şi riscurilor pe care şi le asumă de 20 de ani încoace. Actualii guvernanţi au anunţat că un manager va fi stimulat cu o remuneraţie lunară de aproximativ 20-22 de mii de euro şi, totodată, va primi o cotă parte din profit (0,5-1,5 %). Fără piedici din partea mediului politic şi cu o putere de decizie mai mare decât până acum, Roibu ar putea atinge relativ uşor criteriile de performanţă trasate de la Bucureşti. Această părere o are şi senatorul Emilian Frâncu, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege. Parlamentarul PNL a declarat la B1 TV şi Antena 3 că „vor dispărea consiliile de administraţie”, iar „noii manageri vor avea libertate totală să-şi pună în practică strategiile”. „Eu sunt de acord cu managementul privat, dar nu sunt de acord cu privatizarea Oltchim-ului. De ce? Pentru că acest combinat strategic, de interes naţional, care reprezintă o bogăţie a ţării, trebuie să rămână al românilor. Am vândut Petrom-ul şi multe altele. Haideţi să nu vindem şi petrochimia”, a spus Frâncu. El a adăugat că Oltchim-ul nu are datorii la bugetul de stat, cum mint adversarii companiei. Lunar, combinatul virează aproximativ 50 de miliarde de lei la bugetul consolidat al statului, bani ce reprezintă contribuţia pentru salariile angajaţilor, TVA şi alte impozite.

Comunicatul PCC SE, prin care acţionarul minoritar anunţă formalizarea acţiunii concertate cu fondul de investiţii Carlson cu privire la Oltchim, arată disconfortul major pe care PCC îl are în momentul de faţă, ca urmare a creşterii gradului de funcţionare a combinatului în primele două trimestre ale acestui an, comparativ cu 2010. Pornirea primei instalaţii de petrochimie de pe platforma Arpechim Piteşti, precum şi creşterea cu 96% a vânzărilor înregistrate în primele două trimestre sunt semne clare ale revenirii Oltchim, date care contrazic flagrant estimările acţionarului minoritar PCC SE.
Oltchim este o companie care are parteneri tradiţionali de zeci de ani, iar campania lansată recent de PCC împreună cu fondul de investiţii Carlson este de natură să îngrijoreze partenerii Oltchim, intenţia celor doi acţionari minoritari fiind una evidentă de a slăbi piaţa pe care Oltchim o are în acest moment la produsele sale. În acest sens, Oltchim reclamă o atitudine fermă din partea autorităţilor responsabile şi cere o analiză imediată asupra practicilor neconcurenţiale şi netransparente ale celor doi acţionari minoritari care induc opiniei publice şi mediului economic ideea unei preluări iminente a Oltchim.
Considerăm că aceste practici se înscriu într-un lung şir de acţiuni întreprinse de PCC în ultimii trei ani de zile cu scopul de a prejudicia imaginea companiei, de a-i afecta relaţia cu investitorii şi de a-i scădea valoarea de piaţă pentru asigurarea unei preluări cât mai facile. Contrar strategiei PCC SE de a limita şi a obstrucţiona activitatea Oltchim, managementul Oltchim este determinat să extindă activitatea de producţie a companiei, mai ales în ceea ce priveşte produsele a căror piaţă este în creştere.
Asigurăm toţi partenerii noştri că Oltchim are capacitatea de a-şi respecta toate contractele încheiate şi de asemenea că poate oferi cantităţi suplimentare de produse, întrucât activitatea Oltchim este în plină creştere.
Avem încredere că procesul de privatizare se va face cu respectarea tuturor procedurilor Uniunii Europene şi că, în final, Oltchim va avea parte de investitori serioşi, bine intenţionaţi şi care vor continua activitatea întreprinderii, nicidecum stoparea şi distrugerea acesteia, după cum intenţionează acţionarul minoritar PCC SE.

Biroul de presă Oltchim SA